Scrisoare deschisă către Conferinţa Naţională
noiembrie 19, 2007Am primit următoarea scrisoare din partea autorului atît de controversatei “Pigmei şi uriaşi”. O redau fără nici o intervenţie în text, la rugămintea autorului.
Încerc să mă abţin de la comentarii, dar ţin să precizez că nu sînt de acord cu tonul, atmosfera, cu pathos-ul şi cu anumite elemente din conţinut.
Poate că mai multă cumpănire ar fi fost necesară. Nu ştiu. Şi eu sînt vîlturos şi pasional, cine sînt eu să dau sfaturi?
I-am comunicat deja şi autorului dezacordul meu asupra unor aspecte ale scrisorii. Din păcate scrisoarea a plecat mai departe în această formă.
Cu siguranţă că nu vom avea o Conferinţă foarte liniştită… din păcate.
Mă întreb din nou unde veţi găsi acum cauza principală, în scrisoare sau în cele incriminate de scrisoare?
Asta este:
“Scrisoare deschisa
Catre fratii mei baptisti care sunt si pastori, cu ganduri bune si necesare.
1 Imparati 18: 21 …”Pana cand vreti sa schiopatati de amandoua
picioarele? Daca Domnul este Dumnezeu, mergeti dupa El”…
Fratii mei mai mari,
Stiind ca foarte multi dintre pastorii baptisti au colaborat cu
regimul comunist, ca au slujit securitatea cu mai multa sau mai putina
tragere de inima (am intalnit si cazuri de pastori „colaborator
voluntar”, care au vandut, care au “turnat” din proprie initiativa si
cu zel) si ca foarte multi poarta aceasta povara pe sufletele lor,
m-am hotarat sa va scriu cateva randuri cu nadejdea ca Duhul lui
Dumnezeu va va calauzi si va va ajuta sa abordati aceasta problema la
Conferinta Nationala, pentru eliberarea acestor suflete.
Daca taceti, daca nu faceti nimic, oare nu va va cere Domnul sangele
lor din mana dumneavoastra, cand stiti ca Domnul v-a pus priveghetori,
strajeri, veghetori unii asupra celorlalti? Oare poate lucrarea lui
Dumnezeu sa propaseasca in mainile unor oameni care au constiinta
incarcata si adormita, in mainile unor oameni care au fost santajati
pe motive de imoralitate, de frica sau de oportunism? Pot acestia sa
faca ucenici integri? Ei care nu-L mai urmeaza pe Hristos pot
convinge pe altii sa-L urmeze, ei care nu mai cred in avertizarile
Scripturii pot sa avertizeze pe altii?
Fratii mei mai mari, nu va inchideti ochii, nu va astupati urechile,
nu va inchideti gura, nu treceti cu vederea. Daca ati avea o punga cu
puroi in pantecele dumneavoastra sau un cancer ati trece cu vederea
faptul acesta? Daca n-ati face-o pentru dumneavoastra, sa o faceti
pentru Trupul lui Hristos? Oare multi dintre dumneavoastra nu-si vand
si azi constiinta pentru o diploma de licenta, masterat, doctorat si
mai degraba tac decat sa riste cumva pierderea unei diplome? Oare
multi nu tac mai degraba decat sa-si riste prietenia sau confortul
pastoral?
Fratii mei, va pot spune din proprie experienta, pierderea
unei diplome mult muncite, a unei slujbe confortabile, a unor
prietenii calde si inaltatoare nu doare chiar asa cum va inchipuiti.
Orice pierdeti de dragul Domnului si Adevarului este un castig imens.
Dumnezeu nu ramane dator, El tine in mana Sa toate binecuvantarile.
Si apoi, tacand si trecand cu vederea nu faceti nici un bine fratilor
care sunt si traiesc in pacat. Numai „mustrarea lui Natan”, numai
disciplinarea bisericii, numai urmarea poruncilor si invataturilor
Domnului Isus, numai scoaterea la lumina, poate favoriza vindecarea si
salvarea sufletelor celorlalti colegi pastori dragi sau mai putin
dragi ai dumneavoastra.
Va dau un exemplu. Am un prieten de aproape trei decenii. Odata, cu
ceva timp in urma, a cazut in pacatul curviei si a fost adus in fata
bisericii. Ca si prieten adevarat m-am straduit sa fiu primul (in mod
real) care sa ridic mana sus pentru votarea excluderii lui din
biserica. Dupa sedinta Adunarii Generale am plans impreuna. Nimic nu
doare asa cum doare disciplinarea celor iubiti, dar nimic nu ii ajuta
sa revina si sa stea pe Calea cea dreapta ca ramanerea langa poruncile
si adevarul Domnului, ca spunerea lucrurilor asa cum sunt din
perspectiva lui Dumnezeu. Acest prieten astazi este in biserica.
Am incercat intr-un mod stangaci prin cartea „Pigmei si Uriasi” sa
arat tragedia din mijlocul Cultului Baptist. Am scris putin,
tradarile si vanzarile sunt mult prea mari si mult prea muuulte. Oare
pot oamenii care si-au dat sufletul securitatii (chiar sub pretextul
iluzoriu ca ajuta bisericile baptiste) sa formeze oare noi pastori?
Oameni fara verticalitate, care nu au fost si nu sunt dispusi sa
plateasca pretul urmarii lui Hristos, pot sa invete noi generatii
decredinciosi, de studenti in teologie sa plateasca pretul acesta?
Oare ce spune Domnul despre pretul urmarii Sale?
Fratii mei care suntei impovarati, cata vreme mai vreti sa duceti
acest trecut, aceste poveri pe umeri?
Cata vreme doriti sa mintiti pe hartiile securitatii, sa va
schizofrenizati? “Sursa a fost, a vorbit, a mers etc. conform
sarcinii trasate… etc. semnatura: numele conspirativ”
Dumnezeu nu se lasa batjocorit. “Dar cat despre fricosi,
necredinciosi, scarbosi, ucigasi, vrajitori, inchinatori la idoli si
toti mincinosii, partea lor este in iazul care arde cu foc si cu
pucioasa, adica moartea a doua. … Afara sunt cainii, vrajitorii,
curvarii, ucigasii, inchinatorii la idoli si oricine iubeste minciuna
si traieste in minciuna!” Apocalipsa 21:8; 22:15.
Fratii mei mai mari, daca ati dori sa aveti adevarul l-ati putea
solicita si el v-ar fi dat, chiar si de la CNSAS. Acum, cata vreme
mai este viata aceasta, acum puteti sa va pocaiti sau sa va mantuiti
fratii si colegii. Daca unii nu vor sa vina la lumina, macar fiti
dumneavoastra curati de sangele lor. Pentru unii Dumnezeu nu le mai
da harul unei pocainte adevarate, s-au impietrit prea mult. Unii au
murit deja in starea aceasta si nu mai este nici o sansa.
Stiu ca unii din dumneavoastra ati solicitat reintroducerea in reteaua
informativa pentru a vi se garanta deplina conspirare, sa puteti dormi
linistiti ca nu vi se afla trecutul. Orice este tainuit acum, odata
va fi strigat de pe acoperisul casei, numai ca va fi prea tarziu.
Personal, as prefera sa fiu dat de rusine in lumea aceasta, in viata
aceasta, sa fiu aruncat si lepadat de prieteni si frati aici pe
pamantul acesta decat sa fiu lepadat la judecata cea din urma, dar
dumenavoastra?
Cati din cei alesi in fruntea Cultului sunt niste oameni tributari
securitatii? De ce mai este interesata securitatea in culte acum?
Probabil pe fondul terorismului global, vrea sa controleze fanticismul
religios, pe fondul globalizarii si integrarii europene, vrea sa nu se
ridice voci care sa stea pentru adevarul crestin care este in esenta
exclusivist, pe fondul “normalizarii” tuturor nelegiuirilor si
pacatelor scarboase, vrea ca nici o voce sa nu se ridice impotriva
asa-pretiselor „minoritati”, pe fondul unei tendinte de religie de
stat, vrea ingradirea subtila a celorlalte culte, iar pe alte fonduri,
numai Domnul stie.
Propun ca fratietatea sa favorizeze pocainta acestor frati in dragoste
si cu dorinta de recuperare si restaurare. Astfel ar fi biblic si
normal ca frati ca Talpos Vasile, Bunaciu Ioan sa fie pusi deoparte
din slujba lor, pentru o vreme, iar pentru favorizarea pocaintei in
ceilalti sa fie invitati frati ca Ton Iosif, Husanu Mihai, Georghita
Nicolae, Dugulescu Petru, Poplaceanu Beniamin, Iuga Viorel, Belciu
Busuioc, Gavagina Ieremia, Bodor Alexandru, Geabou Pascu, Kiss Iosif
(nu stiu daca mai traieste) si multi, multi altii care sa povesteasca
experienta lor cu securitatea. Sunt frati in Consiliul Uniunii sau in
Comitetul Executiv care sa vrea binele cultului, vindecarea lui? Este
mare nevoie de un om, unul macar, care sa dea tonul celorlalti, care
sa se pocaiasca real, care sa vina voluntar si nu nevoit sa spuna
toata amaraciunea si dauna colaborarii cu securitatea. Este timpul ca
multi pastori baptisti sa-si recastige demnitatea pe care au pierdut-o
sau le-a fost luata. Este timpul ca ei sa-si traiasca inainte chemarea
pe care le-a facut-o Dumnezeu candva.
Daca ar fi stiut fratii mei ca, daca refuzau cu fermitate colaborarea,
securitatea renunta la ei, sau ca daca se lasau deconspirati se
renunta la serviciile lor…
Frate presedinte Oti Bunaciu, stiti ca parintii dumneavoastra sunt
inaintati in varsta, cand le veti favoriza impacarea cu Dumnezeu?
Frate Nelu Tutac, stiu ca tatal dumneavoastra a murit, este dumnealui
Sursa “F”VI / TUȚAC LAURENȚIU (pastor) sat Costeiul de Sus 135 com
Margina - Timiș? S-a impacat cu Dumnezeu inainte? Nu va jucati cu
sufletele celor dragi voua sau altora, atatia, ca bogatul din
istorisirea cu Lazar, va implora de „dincolo” sa-i ajutati pe fratii
dumneavoastra de credinta ca sa isi revina in fire.
Fratii mei dragi, fiti o pilda pentru noi, oile pastorite de
dumneavoastra, o pilda si de pocainta, disciplinare, iertare, iubire,
de integritate, de verticalitate, de traire in adevar. Cine
rascumpara pe fratele sau acopera o sumedenie de pacate. In vesnicie,
daca nu veti tacea, o multime de frati va vor fi recunoscatori pentru
osteneala si riscurile dumneavoastra. Domnul sa va lumineze si sa va
calauzeasca. Daca ar fi recunoasterea vinovatiei, pocainta, lepadarea
acestor relatii duplicitare, iertare si revenirea la pastorirea sub
marele Pastor al sufletelor noastre sunt incredintat ca un nou suflu
al Duhului Sfant ar putea fi simtit in Cultul Baptist si am fi un
exemplu demn de urmat si pentru celelalte culte din tara noastra care
poarta aceleasi poveri.
“Oare tacand faceti voi dreptate?”
Cu multa dragoste si strangere de inima, cu dorinta de vindecare si
eliberare pentru o viata bucuroasa plina de Duhul Sfant si o marturie
vie in Hristos Domnul nostru,
Daniel Mitrofan (scos din foc doar prin mila si harul Domnului)
Matei 6:33
PS Va doresc o Conferinta Nationala binecuvantata.”
PS.
Am uitat ceva.
GEneraţia noastră parcă-i sub blestem.
Nu cunoaştem adevărul, dar o parte dintre noi nici nu dorim să îl aflăm, de dragul confortului sufletesc.
O altă parte dintre noi ştim o parte din adevăr, dar nu ştim să îl spunem.
Oare cînd vom învăţa să spunem adevărul cu totul totului tot?
Nu vad de ce si cu ce nu esti de acord.
N-au avut timp 17 ani sa faca ce e de facut?
Imi place scrisoarea si imi place omul dar ar fi bine sa aiba documente altfel poate fi acuzat de calomnie pentru ca da nume dupa nume.
Va fi atacat dar il incurajez sa nu se lase muscat de neosecuristii astia care-s mai rai ca cei dintai
Eu cred ca Daniel Mitrofan asta incearca. Sa spuna adevarul. L-am intilnit la noi la biserica si ii cunosc pe unii din fratii lui. Mie mi s-a parut ca un om extrem de serios si care nu e gata sa imprastie birfe de dragul atentiei. Tonul scrisorii mi se pare normal la atita timp dupa publicarea cartii. Eu sesisez enorm de multa tristete si umilinta in scrisoare. Cit respect as avea pentru un om care ar avea curajul sa spuna ca a gresit si vrea cu adevarat sa se elibereze!
Draga Juristule, stii ca am fost unul dintre campionii deconspirarii. Am sprijinit eforturile celor care au dorit sa spuna adevarul.
Eu insumi am incercat sa il spun in dreptul meu.
Cu toate acestea nu sint de acord cu aceasta scrisoare, nici in forma, nici in continut.
Da, este suprinzator, eu am scris si despre Pigmei si uriasi, tot eu scriu acum aceste rinduri.
Stiu ca a fost trimisa si va ajunge public pe mai multe canale. Eu am publicat-o tocmai pentru a discuta forma in care am hotarit sa spunem adevarul.
Deocamdata atit, ma abtin sa nu scriu mai mult pentru ca vreau sa va incurajez sa ginditi cu propriul vostru cap si sa rostiti cu propriile buze, daca este de spus ceva.
Intr-adevar, fr. Mitrofan a scris ascutit. Si cred ca si dvs. aveti dreptate, poate nu stim sa spunem ( de fapt nu stiti ca eu, daca Dumnezeu ma tine, voi face parte din generatia urmatoare de slujitori ai bisericii).
Ca tot suntem la cafeneaua “La Patratosu”, nu va cer sa comentati scrisoarea, dar ma intreb, ce reactii credeti ca va produce la congres?
Draga Daniel Buda, problema este cu numele aruncate de-a valma in scrisoare.
Un document “documentat” cum este o carte, cu xerocopii, cu tot ce trebuie este ceva, o scrisoare este altceva.
eSte adevarat ca si Pavel ii infiereaza pe Alexandru Caldararu si Dima in scrisoare, dar acum imi este mila de Nelu Tutac, credeti-ma.
Daca n-a aflat din alta parte si afla acum, live, in direct, chestiile astea, mi-e mila de el, de copiii lui, tocmai pentru ca eu am trecut pe aici.
Nu stiti nici unul dintre voi ce inseamna asta.
Veti crede ca iau partea securistilor? Nu, nu-i asta.
Asa m-a facut Romania, vi-l mai amintiti? Mi-a spus “pui de securist”
Este vorba de chestiunea pentru care am luptat de un an incoace: batalie batalie, dar sa fie cit de cit eleganta.
asta ma tem ca pierdem acum.
Spectaculozitatea, cavalerismul, eleganta, simtul umorului, relaxarea, batalia cu răni, dar fără măcel.
În dueluri, cînd ieşea primul izvoraş de sînge se oprea totul, nimeni nu penetra cu sabia adversarul.
Da, îl ştiu bine pe Daniel şi îi ştiu inima. Are cele mai bune intenţii, este foarte încărcat sufleteşte şi rănit de felul în care a fost tratat tocmai de foştii torţionari.
Îl înţeleg şi pe el, dar tot trebuie să avem paşii înfrînaţi la chestii din astea.
Nu prea multe, draga Filip. La conferinţă toată lumea se va face că plouă!
Se va discuta în schimb aprins despre blogul meu
şi despre legitimitatea lui, “despre cît rău am făcut Uniunii prin publicarea unor articole” (ştiţi bine care)
Na, că îmi dau şi eu importanţă
. Glumesc.
Nu se va discuta nimic, nu va fi nici o tulburare.
Unii oameni sînt învăţaţi, aşa cum descrie Daniel, să meargă ca nişte locomotive mai departe, chit că taie totul în cale.
Pe mine nu mă preocupă faptul că “foştii” vor fi prea răniţi, ci faptul că voi, următaorea generaţie, veţi învăţa de la noi încrîncenarea şi patima.
Aia-i. la asta mă gîndesc nu ca victimă a Securităţii (sînt şi în postura asta, devreme ce tatăl mi-a fost ucis de ei), nici ca fiu de victimizator, ci ca făcător de ucenici.
asta-i durerea mea.
Ce învăţaţi voi din toată povestea asta?
Să faceţi ca ei, să faceţi ca noi?
Cine face ca Domnul?
Mie mi se pare fortata balansarea mesajului si a bataliei spre problema mantuirii acelor frati. Eu nu ma erijez in judecator, cel mult in jurat(in sensul de a urmari faptele si de a scoate un verdict personal).
Este de apreciata incapatanarea fr.Mitrofan de a scoate adevarul la lumina.
Cred ca ar fi nevoie ca cei care se stiu cat de cat patati, sa iasa la “raport”.
Nu sunt de-acord cu cei care au colaborat, dar nu sunt de-acord nici cu linsarea lor(sub orice aspect),
precum nici cu punerea la carantina a mantuirii lor.
DUMNEZEU isi scoate laude chiar si de la pietre; nu poate EL scoate pastori curati de sub “bagheta” unor pedagogi/pastori corupti? metafora nufarului.
Experienta ne-o demonstreaza: daca plecam de la premisa ca cei cu functii in cult si biserici trebuiau sa semneze, cred ca intreaga generatie de pastori in floarea varstei acum, a avut ca dascali colaboratori. Si cred ca este valoare si DUMNEZEU se foloseste de generatia invocata mai sus.
concluzie: trebuie sa cultivam adevarul folosind echipamentul duhului blandetii.
Oricum, despartirea neghinei de grau este in sarcina LUI.
A LUI sa fie slava-n veci!!!
Sunt de-acord ca tonul nu e potrivit si NU toate cele scrise de fr. D. Mitrofan sunt potrivite. Pare insa, ca rabufneste de sub “presiune”. Pare a fi dezamagit si poate ca vrea sa transmita un mesaj unora care poate credeau ca au scapat in cartea “Pigmei”. Este o presupunere… Si am simpatie pt dinsul; a avut curaj… Se-aude prin emigratie ca a suferit repercursiuni si ca ar pregati vol. II (o fi adevarat?). Din cauza asta cred ca vrea sa trnsmita un mesaj si am “intelegere” pt tonul (pe care-l regret). Exista si obs. interesante: de ex. motivul pt care e “nevoie” de colaborarea pastorilor in globalizare, etc. Desi-i respect curajul, am criticat faptul ca si in :”Pigmei” amesteca de-a valma oamenii. De ex. il pune pe regretatul pastor Gongola (l-am cunoscut bine) alaturi de I. Dudau (despre care exista in Arad marturii clare)… Am pledat si pledez in continuare ca trebuie, atit cit putem, sa delimiam vinovatia chiar si celor care au cazut, sau dar banuim. Nu putem pretinde a spune adevarul fara a avea discernamint.. Dl. sa-l pazeasca pe fr. Mitrofan
hmm, trist dar adevarat, probabil se va atinge prea putin problema scrisorii si a “colaboratorilor.”
Probabil ca veti fi frecat intens la conferinta. Daca imi aduc aminte, am sa ma rog pentru putere, si calauzire.
Urmaresc cu ochii marii, intens, ceea ce se intampla in Romania. Desi cred ca D-zeu m-a chemat la lucrarea de acolo, uneori, cand vad reactiile celor ce conduc biserici (unii, nu toti, si spun conduc, pentru ca nu slujesc) ma bate gandul sa raman in State.
Dumnezeu sa aiba mila si sa ne dea har si duh de pocainta si smerenie.
Apropo,
poate ma bag unde nu-mi fierbe oala dar am doua ganduri ce mi se invart prin minte:
1) Mi se pare mie, sau v-ati intors de la pensie, si iarasi v-ati pus pe “blogat”?
2) (aici o curiozitate personala, la care puteti sa imi raspundeti prin email, daca nu doriti pe blog) Cand am descoperit blogul dvs. era chiar dupa problemele la inima si ati scris despre regimul si schimbarile stilului de viata. Sunt curios, si banuiesc ca ati scris acele lucruri ca si un fel de dare de socoteala, cum merge treaba? V-ati tinut de deciziile luate atunci?
ξαρις και ειρηνη!
Ori Dumnezeu vrea sa faca randuiala ori satan tulbura apele. Oricum, chemarea la pocainta nu era ca o chemare la sarbatoare. Tratamentul “sac si cenusa” era “strigat” pe ulite. Consecinta nepocairii era moartea. Asa ca tonul nu face nota discordanta cu mesagerii din Vechiul Testament.
Apostolul Pavel spune: “cine pacatuieste si eu sa nu ard”? Sau “ma mananca ravna” etc., etc.
Da, tonul este putin cam aspru, dar asa cum sesizeaza cineva e ca de la un cazan sub presiune. Poate omul chiar are dovezi serioase. Ce este mai grav (si trebuie probat) este reactivarea. Asta este urlator la cer. Se mai poate asa ceva? Dupa ce teoretic s-a renuntat la comunism? Daca da, e culmea indolentei. Iar problema cu mantuirea este si nu este trasa de par. In caz de reactivare nu cred ca astfel de oameni stiu ce-i pocainta. Atunci de unde mantuire? Dragostea christica este ca cineva sa-si dea viata pentru fratele sau, nu sa-l vanda securitatii.
Poate va avea cineva, nu curaj, ci intelepciune sa spuna odata tot ce a insemnat colaborarea cu securitatea, ca sa fie un impuls pentru ceilalti.
Daca nu, Domnul cu mila.
Domnul sa ne ajuta sa avem exemple serioase nu teoreticieni cazuti la examenele practice.
P.S. Daniel Mitrofan ar face bine sa aiba documente, altfel totul ar fi calomnie. Inteleg ca ar avea.
Ar fi o solutie pt colaborationisti :pensionarea ca au obosit lucrand la sectia Turnatorie!!!Uniunea se poate implica si cu dovezi clare sa le recomande pensionarea .Ar fi o mare bucurie pt absolventii de la Oradea si Bucuresti.
frate Wes, aveti blog?
“Isus le-a pus înainte o altă pildă, şi le-a zis: „Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un om care a semănat o sămânţă bună în ţarina lui.
Dar, pe când dormeau oamenii, a venit vrăjmaşul lui, a semănat neghină între grâu, şi a plecat.
Când au răsărit firele de grâu şi au făcut rod, a ieşit la iveală şi neghina.
Robii stăpânului casei au venit, şi i-au zis: „Doamne, n-ai semănat sămânţă bună în ţarina ta? De unde are, deci, neghină?”
El le-a răspuns: „Un vrăjmaş a făcut lucrul acesta.” Şi robii i-au zis: „Vrei, deci, să mergem s-o smulgem?”
„Nu” le-a zis el „ca nu cumva, smulgând neghina, să smulgeţi şi grâul împreună cu ea. Lăsaţi-le să crească amândouă împreună până la seceriş; şi, la vremea secerişului, voi spune secerătorilor: „Smulgeţi întâi neghina, şi legaţi-o în snopi, ca s-o ardem, iar grâul strângeţi-l în grînarul meu.” (Matei 13:24-30)
“Apoi mi-a zis: „Să nu pecetluieşti cuvintele proorociei din cartea aceasta. Căci vremea este aproape.Cine este nedrept, să fie nedrept şi mai departe; cine este întinat, să se întineze şi mai departe; cine este fără prihană să trăiască şi mai departe fără prihană. Şi cine este Sfânt, să se sfinţească şi mai departe!
Iată, Eu vin curând; şi răsplata Mea este cu Mine, ca să dau fiecăruia după fapta lui.” (Apocalipsa 22:10-12)
decamdata nu m-am pensionat sa am timp de blog si sa scriu la pretentiile tale!!! dar daca imi legi numele si prenumele si le pui pe yahoo dai de adresa de e-mail,sau ia-o de la sefu .Multumesc de salutari .
Alin Faur,
sugerati ca turnatorii sa-si faca linistit treaba iar pacatul sa fie lasat in pace? Daca e asa, e … fantastic.
Pavel spune ca pe cine traieste in pacat sa-l mustri inaintea tuturor.
Aici nu e vorba de copiii diavolului (neghina), ci de copiii lui Dumnezeu.
Doresc sa fiti explicit ca sa stiu ce sugerati. Daca se poate…
este sigur ca aceasta scrisoare a fost scrisa d efratele DAniel Mitrofan?am primit un email de pe o lista serioasa acre ma afce sa am intreb acest lucru.
17 ani de musamalizare, prea multa vreme, daca Daniel Mitrofan a vorbit din resentimente, el are o probleme cu Domnul, dar daca a facut asta din dradoste pt adevar, pt ca prea multi tac, sau pt ca “lupi latra, ursul trece”, Domnul sa te binecuvinteze Daniel, sa te intareasaca, sa te tina in piceoare!
Marius, Domnul sa binecuvinteze familia Branzai! O familie demna de urmat in toate felurile.
In alta ordine de idei, tu ai avut mustata candva. Interesant, asa am si eu acum. Oare va veni vremea cand sa imi las si eu barba?
fotografia mea este aici:
http://picasaweb.google.com/romoflorin/Florin/photo#5134885062134023826
Draga Marius, am citit scrisoarea, si desi stiu ca pentru unii e un subiect sensibil, Daniel are dreptate in tot ce scrie, in absolut tot ce spune, si mie mi se pare ca a dat dovada de dragoste si de blandete in cum a scris, pentru ca se vede ca e un om cu pasiune pentru Dumnezeu si cu inima curata. In opinia mea a dat dovadda de multa dragoste si de blandete, dat fiind lucrurile despre care vorbeste. Nu tu ziceai, cand vorbeai despre ironie, ca urasti prefacutii si lingusitorii si falsii si mincinosii si cei care incearca sa te duca cu zaharelul si sa te prosteasca si ca impotriva unora ca ei trebuie foloita aceasta metoda pentru a-i trezi? Iar dupa cum tu insuti zici asta se intampla si la conferintele alea, ai zis ca inchid ochii, se fac ca poua, deci te duc/va duc cu zaharelul. Daniel, nici macar nu a fost ironic, ci a vorbit cu dragoste, da, despre o problema foarte grava. Oare de ce fel de electrosocuri au nevoie oamenii acestia si fratietatea in general ca sa se trezeasca? Are mare dreptate draga Marius si mare nevoie ar mai fi si de altii ca el care sa stea cu el in spartura si sa-l sustina. Si tu esti un astfel de om cu inima curata si pasiune pentru Dumnezeu si pentru noi cei din generatiile mai tinere. Am sa mai revin cu argumente specific pe scrisoare. Dar are dreptate, mare dreptate.
Romoflorin, ai dreptate si zic Amin la ce ai zis, dar cred ca din greseala ai incurcat posturile
Ai dorit sa scrii la postul despre Vasile Branzei, nu? 
romoflorin, sint tot numai cu mustata, eu marius cruceru, numai patratosu are barba
Logik, da ştiu că are dreptate, problema mea este că cei care nu au fost avertizati, daca nu au fost (asta nu am de unde sa stiu)nu trebuie sa afle din presa despre tatii lor si despre bunicii lor. Eu am aflat despre tata altfel si ” mă împieliţez” (adică mă pun în pielea) unuia ca Nelu Tutac.
Aşa cum spuneam, nu cre ca este ok aşa.
george t., si tu ai dreptate, din pacate strategia abordata de tradatori a fsot cea descrisa de tine, ciinii latra, caravana trece.
Că merită deconspirarea? DA, dar nu de ei şi nesimţirea lor îmi este grijă. ORicum este impenetrabilă, ci de sufletele celor care stau şi se uită.
cînd Don Quijote se bate cu morile de vînt, cel mai important personaj nu este Don şi nici Morile, ci SAncho Panza, care privesşte toată scena.
Mie îmi este de SAncho!
Cirprian, şi eu sînt de acord că nu trebuie să mergem pînă la problema mîntuirii. Acolo Dumnezeu judecă, dar cred că este legitim să ne întrebăm dacă aceştia sînt dintre noi sau nu şi au fost lăsatţi numai ca să se arate cei care sînt cu adevărat ai Domnului… Grea problemă.
Filip, îţi răspund şi ţie, nu trec peste.
Acum am venit de la munca, Marius, si am citit scrisoarea deschisa. Mancam si citeam. Sunt zguduit! Daca fr. Ton stie mai multe, sa le spuna. Danut Manastireanu scrie ca unul macar sa spuna adevarul, pentru ca toti ceilalti sa prinda curaj. Inseamna ca nici din lista celor care au facut marturisiri, aceste marturisiri nu sunt complete? Marius, tatal tau a murit ca martir, pentru ca securistii nu-si ucideau sursele. Vezi lista cu oamenii care nu-ti aprobau gestul, marturisirea: toti sunt de’ai lui Iuda! Danut apeleaza la constiinta acestor indivizi: pai, bine, oameni buni, daca nici acum n-ati spus nimic, sunteti o spurcaciune in biserica Lui! Are tonul prea patimas, spui tu, dar eu ma inec in revolta! Dace are lista cu nemernici, sa o dea Danut Manastireanu, dupa Conferinta asta de care vorbeste. Daca la Conferinta nu zice numeni nimic si se pluseaza tot cu “i-a mai pocaiti-va voi, ca nu stiti cum a fost pe vremea aia”, vreau sa ies in drum, si eu si cine’or mai fi, cu lista de la CNSAS, cu lista pe care o stie Danut Manastireanu, din adunare in adunare, sa curatam trupul bisericii. Daca Danut a facut scrisoarea asta, inseamna ca tere mai e mare spurcaciunea. Daca Ton pe care-l iubesc, nu a facut marturisire completa, daca de la BBc tot turna, cu cuiu rad HDD-ul, Marius, sa stii! Pai bine, mai fratilor, voi ce-ati zis: “Lasa, bine ca a zis Cruceru adevarul. E destul, pentru asa cult mic ca al nostru, destul atat, noi o dam cotita, sa mai spuna si celelalte culte si cand o trece ‘nebunia’ asta, iesim iar, tot noi, ca sa nu se sminteasca poporul Domnului fara lideri.” Si mai e ceva: noile relatii cu actualele servicii. Doamne, daca e sa murim, daca asta e razboiul tau de acum cu minciuna, eu sunt gata sa mor pentru Tine, Doamne, in lupta cu lupii de seara, cu vanzatorii cei noi.
Acum citesc comentariile, dupa ce am scris mai sus…
Razvan Cristian, iarta-ma dar trebuie sa te corectez. Daniel Mitrofan si nu Danut Manastireanu (doar daca vorbesti despre ce altceva si sunt eu pe dinafara, atunci imi cer scuze
)
Inteleg perfect ce spui, dar intrebarea logica ce trebuie pusa acum este - cum se poate atunci pune capat acestei nesimtiri? Anumite “personaje” amintite de Daniel, stau la catedra, modeleaza si/sau manipuleaza viitorii pastori cu un aer greu de imaginat, nu le poti ajunge la nas nici cu prajina, iti ragaie in fata ca nu spun cine, se uita si se comporta cu tine, ca si cu ultimul om.., Biblia spune ca ii veti cunoste dupa roadele lor, Doamne, ce roade au oamenii astia..?
Da, am citit. Da, Marius, nu vor zice nimic, pentru ca te iubesc prea multi si le e frica. Nu-ti vor arunca blogul in fata dar te vor intepa cu aluzii. Te vor starni, te vor provoca, dar tu ai ceainaria-cafeneaua ta. Stii, in plan crestin, realizezi ce a scris Camus in Caderea, tocmai aici si chiar acasa, daca acel acasa era real. Domnul sa te binecuvanteze!
Draga Andrei, mi-ar fi placut sa traiasca fr.Richard W. si el sa fi facut acea curatenie de care ai pomenit . Sau mai stii pe cineva care ar avea acea autoritate morala?
Dar nu cred ca D.M.are acea greutate - mie nu-mi(mai)este simpatic; (a fost fortat sa plece din uzina,etc…),din astia cred ca e plin prin adunari.
DE ce nu vor sa recunoasca??? am auzit pastori despre care s-a vehiculat ca au colaborat(spun colaborat pt ca nu stiu exact sub ce forma si daca au turnat) si de la amvon se disculpau sau negau.
Sa arunc cu pietre? nu mai bine sa-L las pe DUMNEZEU sa-Si faca treaba?
ma lupt sa scot adevarul la suprafata, dar nu-i sparg fata fratelui meu, incercand sa i-l introduc pe gat!!!
Asa este, cu atat mai mult cu cat am citit cartea lui, dar am vazut culori pastel citind scrisoarea. M-am facut ca racu’ la batranete!
Razvan, scrisoarea deschisa a scris-o Mitrofan, si nu Danut Manastireanu.
Si eu sunt de parere ca la Conferinta o sa se vorbeasca doar pe la colturi nu o sa se spuna nimic in public, sau daca o sa sa spuna va fi doar ca un praf in ochii oamenilor.
Poate vor fi unii dintre cei citati in scrisoare sau poate altii care se stiu patati curajosi si se vor pocai cu adevarat in fata fratilor.
Domnul sa-i binecuvanteze si sa le dea intelepciune sa se descotoroseasca odata pentru totdeauna de trecutul lor de colaboratori.
Am uitat: Logik, multumesc!
Aurel, multumesc!
CiprianS,
de acord cu tine.
Nici eu nu sunt pentru adevar fara dragoste.
De exemplu, mi-as fi dorit de la fratele Ton niste lamuriri cu privire la situatia sa, privitoare doar la sine, fara impartiri de vina. Imi era necesar pentru mai multe motive (personale). Dar daca nu se poate, nu se poate. N-o sa doresc un “jihad” pentru asta.
Daca adevarul nu e scos la iveala, oamenii pot fi santajati si manipulati. Asta inseamna ca niciodata nu vom avea incredere in celalalt.
Grav de tot mi se pare, daca e posibil, reactivarea fostilor. Asta mi se pare culmea lipsei de bun simt.
CiprianS,
de acord cu tine.
Nici eu nu sunt pentru adevar fara dragoste.
De exemplu, mi-as fi dorit de la fratele Ton niste lamuriri cu privire la situatia sa, privitoare doar la sine, fara impartiri de vina. Imi era necesar pentru mai multe motive (personale). Dar daca nu se poate, nu se poate. N-o sa doresc un “jihad” pentru asta.
Daca adevarul nu e scos la iveala, oamenii pot fi santajati si manipulati. Asta inseamna ca niciodata nu vom avea incredere in celalalt.
Grav de tot mi se pare, daca e posibil, reactivarea fostilor. Asta mi se pare culmea lipsei de bun simt.
ai dreptate cu fr.TON, Andrei!
Si pe mine tot m-a bazait gandul nesinceritatii lui, a escamotarii adevarului, a eliberarii lui gradate…dar am dat cu mana a lehamite! - suntem oameni!
Reactivarea, santajul si cedarea sub presiunea lui le putem controla doar in dreptul noastru, cel mult al familiei.
Nu exista incredere, intimitate (in sensul crestinesc,IHTYS!) intre noi nici in zile de pace, darmite la ananghie…pt ca ne-am faramitat Idealul!
Asta chiar e grav!
Cine spune de dat cu piatra sau jihad? Daca un individ a turnat la secu si acum semneaza iar pe statele lor de plata, asta e fratele meu, CiprianS si Andrei? Cum vreti sa fie scosi din adunare? Dar Dumnezeu de ce ne numeste fii? Ii pazim via, sau ce? Daca as spune sa ne judece cei din lume, as gresi, dar prin noi si in Duhul, trebuie adusi in fata, la marturisire. Eu asa cred. Ce e mai rau insa, si de aceea nu scriu tot ce gandesc acum, este acuzatia ce ar putea fi adusa de cei in cauza lui Marius: “Vezi, ai starnit rautatea din fr. rasvan asta, cine-o fi el, ca vedem noi p’orma cine-i el, cu blogul asta al tau.” Am convingerea ca ne luptam cu duhurile rele din jurul nostru, nu cu bietii “frati” uituci. Razboiul e pe alt plan.
Nu vreau sa deturnez discutia de la subiect, pentru ca aici discutam scrisoarea si continutul scrisorii, dar vreau sa fac o scurta paranteza pentru ca vad ca unii, usor si poate neintentionat deturneaza si mai mult lovesc in oameni care nu merita asta. In aceasta idee, cu toata dragostea te rog CiprianS, si in asentimentul meu cred ca vor fi multi, mai ales cei care il cunosc bine pe Daniel, printre care si Marius.
Spui “Dar nu cred ca D.M.are acea greutate - mie nu-mi(mai)este simpatic; (a fost fortat sa plece din uzina,etc…),din astia cred ca e plin prin adunari.”
Te rog frumos CiprianS, nu vorbi asa, nu stiu in ce masura il cunoasti personal si bine pe Daniel, ca vorbesti asa zeflemitor la adresa lui; el chiar nu merita asta, si nu stiu aca ii trebuie greutatea de care vorbesti tu ca sa faca asta.
Nu stii prin ce a trecut familia lui si tatal lui care pastor, la pensie acum, nu numai ca nu a colaborat cu securitatea desi si el avea familie si copii si amenintari si riscuri, dar a slujit Domnului si fratilor (si inca o face) cum putini, foarte putini pastori au facut-o si o mai fac. Si cei care il stim la randu-ne pe Daniel, stim ce fel de om este. Nu vreau sa o mai lungesc pe asta, si vreau sa discutam strict despre continutul scrisorii. Autoritatea morala a lui Daniel sau a lui Marius nu pot fi puse sub semnul intrebarii, ca unii care au simtit pe pielea lor ca multi altii din generatia lor, ce a insemant securitatea si colaborarea etc.
Nu mi-o lua in nume de rau, dar te rog din suflet, nu vorbi asa, despre cei care chiar nu merita asta.
Cat despre cei care au colaborat, da, pt ca din cauza lor au fost torturati si omorati frati si acum asa cum spuneai si tu turnatorii fara jena de la amvon se disculpa sau neaga si nu recunosc. Si asa cum zicea Andrei, ei intre ei pot fi santajati si manipulati, si man pe mana se spala, e aceea ei nu vorbesc, iar cei care ar avea autoritatea morala sa o faca, pleaca incet dintre noi ca Wurbrand cum ziceai sau uite recent fr Branzei si altii vor pleca si boala ramane. Lasa ca macar copiii lor, fie ca e Daniel M sau Daniel Branzei sau Marius, oameni care au resimtit poate ei insisi, sa incerce sa faca curat si sa se puna in spartura pnetru noi generatiile ceva mai tinere. Mi-a placut ce a zis Marius, pentru noi e bine si e nevoie de asta, pt privitori si generatiile noi si cele care vin, nu neaparat de cei compromisi deja si care inca scot de sub bagheta lor altii ca ei sa calauzeasca fratietatea dupa ei.
Dragilor, războiul nu este impotriva lui Dan, cu Dan,
am scris în urmaă cu ceva săptămîni ca, deşi s-ar putea ca Dan sa nu fi spus adevarul cu limita de pasiune necesara si a depăşit cadrul unei simple scrisori deschise, sisemul nostru este atît de pervers încît îl ruşinează pe cel care descoperă curvia, nu pe curvar.
Acum dăm în DAn? Nu. Să dăm în turnătorii care trăiesc în continuare în nesimţire? Nu,
Scopul acestei discuţii este să ne reamintească încă o dată că trebuie să facem distincţie între păcătos şi păcatul lui.
Urăsc trădarea, dar îl iubesc pe trădător. Urăsc păcatul, dar îl iubesc pe păcătos, chiar dacă acesta continuă să trăiască în nesimţire şi nepocăinţă.
Pot să mă rog pentru el, pot să îl vizitez, să îl cercetez, dar păcatele trebuie scoase la iveală şi trebuie să le spunem pe nume.
Am fost critic la adresa acestei scrisori pentru că mi s-a părtu că tocmai aici pierdem echilibrul, între păcătos şi păcat, între faptă şi făptuitor, riscăm să prindem ură pe făptuitori şi să nu mai urîm aşa cum se cuvine fapta.
Mă tem că ne paşte situţia în care dorim să acoperim faptele trecutului, alternativă pe care o resping cu totul, şi să ne încrîncenăm unii împotriva altora.
FApte ascunse, oameni în ură.
Cred că biblia ne oferă altă alegere: fapte scoase în lumină, omaeni iubiţi.
Am scris mai sus: “Inteleg perfect ce spui, dar intrebarea logica ce trebuie pusa acum este - cum se poate atunci pune capat acestei nesimtiri? Anumite “personaje” amintite de Daniel, stau la catedra, modeleaza si/sau manipuleaza viitorii pastori cu un aer greu de imaginat, nu le poti ajunge la nas nici cu prajina, iti ragaie in fata ca nu spun cine, se uita si se comporta cu tine, ca si cu ultimul om.., Biblia spune ca ii veti cunoste dupa roadele lor, Doamne, ce roade au oamenii astia..?”, Mi-as dori mult raspuns la intrebarea mea.., stiu ca oarecum s-a raspuns “sa uram pacatul, sa iubim pacatosul” dar…
Marius, faptele fara nume sunt vorbe goale. Cand m-am predat Domnului, am crezut ca adunarea Lui e culmea perfectiunii. Am gasit un tablou mai rau ca in lume, faptele firi pamantesti la ordinea zilei, dar am ramas si cu dragoste incerc sa ajut. Dar raul are nume, raul ala numit tradere, pact cu diavolul, iar cei ce l-au semnat au nume de familie si botez. Suntem mai credinciosi decat apostolul care ii da pe fata in 2 Timotei? Vezi cum cita cineva din Apocalipsa in apararea lor? Mi-e greata! Sa stii ca in medicina cei mai rai doctori sunt cei ce dau medicamentele subdozate la bolnav, de frica…
Am stat putin pe ganduri.., nu-mi vine sa cred, vorbim despre crestini, vorbim despre mai marii nostri…
rasvan cristian: nu m-ai inteles!!!
nu sunt pt sau cu cei care au turnat!!!sunt pt ceea ce face D.Mitrofan (mai sus cand i-am spus lui Andrei ca D.M. nu-mi place si ca nu cred ca ar avea autoritatea morala, ma refeream la Danut Manastireanu pe care-l aducea el in discutie).
Dar nu VREAU sa dau cu pitrea, doar sa le arat obrazu celor care sa incapataneaza sa-si latre nevinovatia(cu toate probele acuzatorii) si cu degetu’ in SUS!
Are dreptate si George, la faza cu prajinile si cu nasurile
si la cum cei cu pricina trateaza pe altii ca pe nimic. Am avut si eu si multi altii experienta. Daca are dreptate, nu pot sa zic ca nu are 
CiprianS, am inteles, iarta-ma.
Da, RAzvan, dar inceptul este de la fapte spre om, cind faci mustrarea, cind faci vindecarea pornesti de la om spre fapta.
George T. avem mai marii pe care ii meritam! Nu crezi? Eu aşa cred! Platim păcatele din sîmbăta Duminicii Orbului!
Ciprian, nu nujmai ca isi latra nevinovatia, sint gata sa jure cu mina pe cruce ca sint nevinovati, sint gata sa dea si la notar declaratii, desi stiu clar ce au facut.
Avem nevoie de un psiholog, Andrei, sa ne lamuresti ce poate fi in capul cuiva care traieste in felul asta.
Un ultim (cred) gand: “Traim vremi de har ca Ilie”!
si eu trebuie sa-mi cer iertare CiprianS ca te-am inteles gresit in ce priveste DM, dar in fine, hai sa nu ne mai concetram pe persoane, ci pe problema. Ma refer la persoanele care aduc in discutie si discuta problema, nu la cei care constituie problema
Aici sustin ce spune George si Andrei, te intelg si pe tine Marius, cu pacat - pacatos, dar nimeni nu ii vrea scosi la zid, pietruiti sau jihaduiti, dar ei perpetueaza un sistem, un tipar, un stil, o boala a neadevarului si nesinceritatii in cei pe care ii instruies si inca ii calauzesc. E adevarat sau nu? Asta e problema, ca la mijloc sunt cei pe care ii modeleaza sau ii deformeaza fie de la amvon, fie de la catedra (acolo e cel mai grav, ca formeaza viitori “slujitori”). Asta e.
pardon, “sustin ce zice George si Razvan”, nu ca nu as sustine ce scrie si Andrei
, dar la ceilalti doi ma referam. Scuze (Grabit, luat de valtoarea subiectului si comentariilor :))
Cauzele pot fi multiple, fiecare caz poate diferi radical de celalalt.
Dar, fac niste prezumtii, bazat pe bunul-simt (asa ca si voi puteti spune asta), fara a fi ceva categoric:
- orgoliul (amorul ranit); pentru unii atat de grea este suferinta “caderii de pe piedestal”, incat neaga totul. Au impresia ca daca se rostogolesc de-acolo pierd totul. Identificare cu o anumita imagine “glorioasa” e prea profunda, iar desprinderea de ea inseamna “moartea personajului”.
- pierderea materiala (salarii, pozitii influente).
- distrugerea unor relatii la care tin foarte mult; dorinta de a nu dezamagi, care are asemanari cu prima cauza.
- Frica de consecinte (teama de categorisire si tot ce decurge din aceasta, indepartarea, instrainarea etc).
- Poate chiar frica de securitate. Poate chiar reactivarea.
Dar pentru acest lucru e nevoie de cercetare specifica. Asa ca nu luati in seama ceea ce am scris acolo. Sunt sigur ca unii dintre noi au mai multe “luminari” la acest capitol.
Oricum, teama este trairea de baza. Teama de ridicol, teama de pierderea relatiilor, teama de a fi izolat etc., etc.
Pocainta rezolva toate angoasele, cu conditia ca cei in cauza efectiv sa vada acest lucru. Fara convingere ca pocainta te elibereaza, nu apare recunoasterea publica sincera.
Domnul cu noi!
Avem nevoie de EL.
nu va cereti iertare, n-aveti de ce! n-am fost nici eu prea explicit!
daca constiinta lor nu-i constrange sa-si rezolve trecutul si implicatiile lui in prezent, iar DUMNEZEU inca ii ingaduie, nu ma pun eu sa-i demolez. Imi traiesc crestinismul cum mi-l preda EL - cam asta facem fiecare, nu?, si-I las LUI pe cei cu care nu-s de-acord.
E un mod pasnic, diplomat, crestinesc de-a trata problema.
INTREBARE: daca se stia ca cei care ajung “sus” sau “in fata” pe vremea aceea trebuiau sa semneze, de ce nu au luat atitudine fratii ?
Atunci mi se parea eroic sa te ridici, sa scrii un comunicat care sa treaca prin biserici impotriva colaborationismului!!!
Acum primesti lauri,etc.
A DUMNEZEULUI CELUI VIU sa fie toata gloria in vecii-vecilor!!!
Am citit scrisoarea lui Daniel Mitrofan cu lacrimi in ochi si am incercat sa trec dincolo de ceea ce spune si sa dau voie imaginatiei sa dea forma ideilor pe care le relateaza.
Ma doare si pe mine de cei ce vor afla din mass-media ceea ce au facut parintii lor, (asta daca este adevarat) dar trebuie sa mergem mai departe. Daca ne oprim aici ne vor judeca cei ce vor veni dupa noi.
Eu fara sa vreau de multe ori imi judec parinti pentru lasitate si pentru complicitate cu Securitatea si Guvernul Comunist prin faptul ca nu au facut nimic, absolut nimic. Au stat pasivi ca niste vite, aidoma evreilor din Gemania sau Polonia asteptand ca altii sa le rezolve situatia. Conteaza cum mori, pe baricade sau ca sobolanii prin canale. Nu ne cautam locul martirajului dar nici nu fugim de luptele noastre.
Nu vreau sa intru in detalii despre ceea ce s-a intamplat cu uni sau cu altii. Pot doar sa va relatez ceea ce mi s-a intamplat mie, si de ce sunt tulburat de ceea ce se intampla.
Am atate amitiri care astazi ma tulbura chiar si noaptea in somn. Imi aduc aminte de evenimente, care ca un puzzle incep sa prinda contur.
Nu, nu am fost informator sau colaborator sau altceva. Nu am semnat nimic cu nimeni si nicaieri. Atunci ce ma tulbura?
Am lucrat impreuna cu Iosif Ton 12 ani. Am fost omul care, dupa cum spun uni a lucrat cu dansul cel mai mult timp. Nu vreau sa intru in detalii ar fi prea multe de spus.
Voi relata doar doua evenimente care mi s-au intamplat in zilele acestea. Am stat departe de polemica inceputa pe internet pana cand lucrurile au inceput sa se incinga. La inteval de doua saptamani mi-am amintit de doua evenimente pe care le-am experimentat sunt banale dar tocmai de aceea vreau sa vedeti cat de complicate sunt evenimentele care se desfasoara sub ochii nostri. Le redau pentru a putea intelege impactul nemarturisiri colaborarii cu Securitatea si nevoia disperata a celor ce nu spun adevarul de a acoperi in continuare lucrurile.
Primul eveniment a avut loc in anii 80’ la catva timp dupa ce cativa angajati ai postului de radio Europa Libera au murit de cancer agresiv. Pe vremea aceea ma ocupam de partea tehnica si de motarea programelor care erau emise in eter in fiecare duminica de la ora 14. “Aceasta este o slujba religioasa evanghelica” programe prin care Iosif Ton se adresa ascultatorilor de limba romana din Romania.
Eu eram student la Moody Bible Institute si ma ocupam de aceste programe seara dupa scoala la sediul din Wheaton al Societatii Misionare Romana. De obicei veneam la studio trecand peste niste linii de cale ferata si printr-o padurice. Asa din senin simteam ca cineva ma urmareste… Asta sa petrecut de mai multe ori. Am marturisit sotiei ceea ce simteam si i-am relatat ceea ce s-a intamplat si in Munchen cu cei de la REL.
Dupa cateva zile am marturisit lui Iosif Ton ceea ce simteam si ceea ce s-a intamplat. El a incercat sa ma linisteasca si mi-a spus sa nu imi fac griji. Securitatea nu are cum sa ne ajunga aici in Wheaton, IL suntem prea departe, a spus dansul, l-am crezut. Acum insa dupa toate cele intamplate am dubii mari. Era oare Securitatea mai aproape de mine decat m-am asteptat? In aceea perioada l-am aparat pe IT in cercul meu de prieteni de gravele acuzatii ce i se aduceau referitor la scrisorile care circulau, etc. Acum nu mai conteaza….
Al doilea eveniment a avut loc in anul 88’. Eu ar fi trebuit sa devin cetatean american de cativa ani, eram in SUA din 1980 dar am neglijat sa umblu dupa acte. In 88’ m-am recasatorit dupa ce prima sotie a murit de cancer in 84’. Noua sotie era canadianca si ca sa se poata stabilii in SUA eu trebuia sa devin cetatean. Am umblat dupa acte si la scurt timp am rezolvat problema.
Inainte de a incepe demersurile pentru cetatenie am vorbit cu Iosif Ton si cu sotia dansului la birou si i-am intrebat, “Dvs. de ce nu depuneti actele, aveti deja 6-7 ani de cand ati venit in SUA, le putem face acum toate. Eu umblu dupa ale mele si va pot aduce toate formularele necesare, etc.” Am fost socat de raspuns. In birou s-a creat o tensiune neinteleasa de mine la vremea aceea. “Noi nu ne facem cetateni americani, noi suntem cetateni romani, si nu renuntam la cetatenia romana.” Mai mult m-au facut sa ma simt ciudat ca vreau sa devin cetatean american. Am stiut dintotdeauna ca nu am simtul patriotic atat de dezvoltat ca al dansilor dar nu intelegeam de ce aceasta atitudine.
Raspunsul a fost cat se poate de ciudat. Devenind cetatean american nu trebuia sa renunti la cetatenia romana. Poti avea doua sau trei cetatenii. Copiii nostri au trei cetatenii (RO, CND si SUA) si totul este OK din punct de vedere legal.
Care a fost totusi problema? Daca Iosif Ton ar fi dorit sa devina cetatean american ar fi trebuit sa declare ca a colaborat cu Securitatea si asta l-ar fi dat de gol. A tacut si a renuntat la cetatenie ca sa fie acceptat in continuare pe pamantul american. Sunt multe enigme. Iata doar cateva: pe vremea aceea ca sa obtii cartea verde (Green Card) trebuia sa dai mai multe declaratii printre care si daca ai apartinut unor organizatii politice cum ar fi PCR, UTC, etc. dar si daca ai for racolat de serviciile secrete. Dansul a avut Carte Verde. Cum s-a strecurat printre aceste obstacole nu pot sa stiu, ar fi bine daca ne-ar spune.
Daca intre timp a devenit a devenit cetatean american, si daca este adevarat cum a putut obtine cetatenia? In ambele cazuri Green Card sau cetatenie esti verificat si chestionat daca ai apartinut unor organizatii gen UTC, PCR si mai rau Securitate.
Ce vreau sa scot in evidenta? Ca sa poti sa traiesti in minciuna trebuie sa te folosesti de miciuna ca sa acoperi minciunile anterioare si tot asa. Este un ciclu care nu se poate opri decat printr-o deschidere totala, marturisire total si apoi ietare totala si aruncat totul in marea uitari.
Daniel Mitrofan nu cere prea mult, este datoria morala a Bisericilor Baptiste din Romania fata de cei ce si-au dat viata pentru credinta sa scoata adevarul la iveala oricat de dureros ar fi el. Vremea marturisirilor nuantate a trecut. Ce facem cu cei ce au colaborat? Nu suntem chemati sa reinventam roata. In functie de context aplicam ceea ce Biserica Primara deja a hotarat si pus in practica la vremea aceea.
Va veni o vreme cand si noi ne vom confrunta cu o alegere asemanatoare celei pe care Securitatea le-a oferit-o celor din discutie. Noi ce vom face? Raspunsul este simplu, acelasi lucru. Uni vor cadea alti vor sta in picioare. Sa nu dam voie celor ce au cazut sa dea in cei ce au stat in picioare. Ar fi nedreptate de doua ori.
Asa cum zicea Iosif Ton (ceea ce m-a deranjat cel mai mult) in interviul de la BBC: suntem victime de doua ori. Atunci si acum. Ei nu au fost victime au fost oportunisti.
Fratii adevarati nu dau in cei ce si-au tradat credinta dar nici nu le permite sa devina martiri. In ultima perioada a vieti Iosif Ton a scris mult despre martiraj. Nu stiu care este legatura, una este sa fii martir pentru ca ai o viziune si mori pentru ea si alta e sa te bagi in treaba altora si sa suferi.
S-ar putea ca Marius sa nu imi dea voie sa plasez tot ce am scris pe blog, este mult prea mult si il inteleg.
Draga Filip, asa cum am spus, nu m-am lasat de blogat, m-am “pensionat” si, ca pensionarul, care a fost mecanic auto, nu ma pot abtine sa nu bag nasul sub orice capota deschisa in fata blocului (blogului
)
Blogul este ca un avion, e greu pina decoleaza. Am muncit faorte mult anul acesta, cam doua sau trei ore pe zi pentru a-l ridica de la sol. Acum merge din inertie,Si eu am capatat reflexe faorte rapide.
Asa ca te rog sa compari 3 sau chiar 4 ore pe zi, fata de citeva zeci de minute relaxante. Pentru mine astea sint pauzele.
Compara 6 zile pe saptamina cu 1 singura. Lunea imi umplu blogu pentru o saptamina intreaga, dupa care mai reglez unele lucruri din mers.
Nu ştiu la alţii cum este, dar eu îmi măsor activităţile în ore şi zile învestite. Dacă compar ce s-a întîmplat pînă în oct şi acum, este substantial mai mic timpul investit in blogging.
Am două probleme: cei mai mulţi prieteni m-au rugat sa nu ma las de blog, inclusiv Gramo :).
Cei mai multi neprieteni m-au sfatuit să mă las urgent de blog. Al doua chestie m-a facut sa ma decid, cind am vazut pe cine supar.
A doua problema este ca a doua mea natura este scrisul.
Scriu repede, pt ca bat cu 10 degete, aproape in ritmul vorbirii, si nu pot fara sa scriu.
Coc toate posturile in cap intii si, apoi, cind ajung la un computer, le dau drumu.
De asta sint si cu asa de multe greseli de typing si formulare, ca vreau sa iasa esenta si nu prea ma mai ocup de forma.
De asta nu mai pun fotografii, poze, care imi iau timp.
Blogul ma ajuta sa rezolv o gramada de probleme in mintea mea, de atitudine, de luciditate etc.
Cu sanatatea: am slabit 9 kg. Dar, pentru ca am slabit prea repede, am avut probleme cu tensiunea. Inima are o memorie a ei, se fixase la 96 de kg, atcum la 88-87 pompeaza prea mult.
Am stagnat o vreme pentru ca acum sa ma apuc din nou.
Cam asta-i
Foarte interesant ce-a scris Cornel.
M-a “electrocutat” aceasta fraza a sa, in contetul pe care l-a dat:
Doamne, ce greu trebuie sa fie.
Draga Cornel, comentariul tau este deosebit de consistent.
Pentru cei care ştiţi care Cornel este, ştiţi că ştie ce spune!
Absolut, stie ce spune. Chiar daca sunt lucruri greu de digerat, asta e, adevarul si problema e mult mult mai adanca si sensibila decat o zgariem noi ceilalti pe-aci. Si in sensul asta, bine zice ca:
“Daniel Mitrofan nu cere prea mult, este datoria morala a Bisericilor Baptiste din Romania fata de cei ce si-au dat viata pentru credinta sa scoata adevarul la iveala oricat de dureros ar fi el.”
Nu se cere mult si nu se spune mult, tinand cont de cat de adanc o fi icebergul de fapt. E cutremurator.
Dar ma gandeam citind scrisoarea lui Daniel, ce a scris Cornel, oare oamenii aia, ei, nu se cutremura? Daca da, i-as intelege si mi-ar fi mila de ei. Dar oare se cutremura? Sau sunt prea versati sa faca fata la orice fel de seism? Eu unul ma cutremur, pentru ei evident (ca eu eram un adolescent in ‘89). Dar ma cutremur, ca impietrirea sa fii ajuns asa de impietrita (- pleonasmul este intenitonat). Oameni care au parut a fi ceva maret pentru noi si de fapt au fost altceva. Ma cutremur, nu doar pentru ce a parut a fi, si nu a fost, nu doar pentru cate mai par a fi si de fapt nu sunt, dar si pentru ccea ce zicea Cornel spre final:
“Va veni o vreme cand si noi ne vom confrunta cu o alegere asemanatoare celei pe care Securitatea le-a oferit-o celor din discutie. Noi ce vom face? Raspunsul este simplu, acelasi lucru. Uni vor cadea alti vor sta in picioare.”
Ma cutremur si-mi amintesc de versetul: “Cine crede ca sta in picioare sa ia bine seama sa nu cada” si zic Doamne Isuse, ai mila de noi!
Vreau sa te rog ceva Patratosule, ca poate uit daca nu o zic acum
Daca cumva cumva, incearca cineva sa te atace pentru blogul asta, sa te critice si sa te te someze sa il inchizi, oricat de insistenti ar fi ciocoii vechi si noi, te rog promite-ne ca nu te vei lasa batut, aminteste-ti de noi, cei carora blog-ul asta ne-a fost loc de binecuvantare, de gandire, de luciditate, de maturizare, de cizelare. gandeste-te si la noi, nu fii egoist 
Bine….acuma daca te ameninta cu slujba sau chestii din astea, intelegem, ca tinem mai mult la tine decat la blog 
- asta spune cat de usor as fi renuntat eu la presiuni, vezi? 
Doamne ai mila de mine!
Logik, am mai trecut eu prin de-astea. Nu te teme!
Multumesc oricum de sustinere
pt Cornel:
Banuiesc cine sunteti si va sasigur de consideratia mea. Sunt de-acord cu cele scrise: cine a mintit si nu s-a pocait trebuie sa minta in continuare pt a-si ascunde minciuna inititala. David a incercat sa-l imbete pe Urie, apoi … a ajuns sa-l omoare (brr!). AM fost cercetat si eu. Oare mi-am clarificat totul? Ca si emigrant, m-am gindit si eu cum a rezolvat fr. Tson declaratia de la Green Card/cetatenie (nu poate sta in America fara una din ele). Credeti insa ca dinsul nu si-a dat seama cind a marturisit pe Masa rotunda, BBC, etc. ca poate fi reclamat (afara de cazul cind este naiv)? Stiti bine ca pedeapsa pt minciuna sub juramint este expulzarea din America! Cunosc romani care au fost reclamati de frati din biserica pe chestia asta. (Aici dosarele nu sunt secrete. Avocatul tau are dreptul sa vada declaratiile impotriva ta). Dinsul ar trebui sa clarifice; cred insa ca, daca nu din pocainta, macar din prudenta nu s-a jucat cu focul.
subscriu la ce zice logik
of, of fratilor. grele lucruri. sa ne rugam pentru Daniel, care a ales de unul singur sa stea in spartura. Domnul sa-l intareasca. Cu siguranta ca “se va da” in el. In tara noastra nu e de vina cel care a luat caltabosul ci cel care a vazut cum l-a luat si a spus.
Ca unul care nu am fost implicat in toate acele evenimenet imi este foarte greu sa inteleg dimensiunea durerii pe care o aveti in inima unii dintre voi, dar ma bucur sa vad cum lucreaza Dumnezeu, cu cata intelepciune. multi ne-am intrebat de ce abia acum vien fratele IT sa isi recunoasca public colaborarea cu securitatea, dar Dumnezeu stie de ce. Aceasta recunoastre publica a fratelui Ton a clatinat din temelii sistemul si a facilitat aparitia altor actiuni din partea celorlalti. pas cu pas se “sfarama” tot blindajul. Abia dupa 17 ani pentru ca doar acum e pregatita societatea romaneasca sa “vada”. Dupa 17 ani pentru ca doar acum e pregatit contextul in Uniune ca sa se puna serios aceste probleme. Oare cum ar fi perceput baptistii aceste deconspirari daca ele ar fi fost facute pe vrmea cand presedintii Uniunii s-ar fi chemat Talos sau Negrut. Acum daca se vor intampla si oamnei se vor pocai si se vor face reparatii morale va fi cu totul altceva. E atat de minunat si de ciudat modul in care Dumnezeu lucreaza. Uneori ai impresia ca este chiar ironic.
Sa ne rugam ca fratii nostrii care sunt in conducere (consiliul uniunii) sa primeasca lumina ca sa faca ce trebuie pentru a-i aduce slava Lui Dumnezeu, chiar daca pentru multi va fi extrem de dureros.
Logik, daca cineva din lume citeste ce scriem noi pe blogul asta si banuiesc ca sunt destui, au ce se amuza: ne cutremuram, citim in lacrimi, ne rupem de grija “tremuricilor” carora le clantane dintii sa nu apara si numele lor pe lista, ii iertam fara sa stim cine sunt, de parca si noua ne e teama sa aflam numele lor, uitand ce scrie Daniel Mitrofan - exista CNSAS, cereti dosarele si veti afla. Suntem in pragul unei mari rusini: ca cei ce pot, sa nu le ceara. Numele cartitelor cele mari, ni le va dezvalui Domnul la vremea potrivita, da fortat. De sambata asta, cand am ajuns acasa, am pus mamei numai predici cu fr. Pitt. Pe fr. Ton l-am odihnit! Si uite-asa am inventat eu carantina, asa cum catolicii care au nascocit purgatoriul. Marius, nici din cei ce te rugau sa tii blogu’ n-or fi toti cuser. Asa avem si noi azi surprize cu “dizidentii” nostri.
Da, stiu care Cornel este si stiu ca stie ce spune.
Este trist comentariul dansului.
Sunt mult mai tanar ca dansul, insa il rog sa isi scrie numele intreg. Sa aiba CURAJ.
Ii este frica?
De ce si de cine?
Parca simt asa o insinuare la adresa lui Ton.
Sa spuna clar:fr. Iosif Ton a colaborat cu Securitatea si dupa anii de cadere. Dar sa aiba probe, argumente.
Are mare dreptate fr.Cornel in ceea ce priveste trairea in minciuna. Un ciclu care se tot repeta.
Acum ce sa zic: eu ma duc la Conferinta la Bucuresti.
Am eu autoritatea (morala) sa le zic unor oameni ce au varsta tatalui meu …ca sunt niste oameni fara coloana(compromisi)? Stau acolo in fata noastra si ne invata dupa ce ani de randul au stat in minciuna si ipocrizie!!!
In opinia mea, cei din generatia lor(totusi varsta are importanta) ar trebui sa-i “judece”.
Dau un ex.: Paul Negrut are dosarul curat la CNSAS.
Nu a colaborat cu Securitatea.
Are autoritate morala sa aduca ADEVARUL in cult/
Patratosule, stim acum nume importante ce au colaborat cu Securitatea.
Avem dovezi ca au colaborat?
Iar daca recunosc (poate nu recunosc) ce se intampla cu ei?
Cine Ii “judeca” ? Biserica locala unde sunt pastori?
Comunitatile locale?
Uniunea..cei de la pastorala si disciplina?
Poate ar fi bine daca s-ar judeca ei insisi.Si sa se retraga…..
Neinsemantul de mine va spun ca i-am iertat, Ii iert si Ii voi ierta pe cei ce au gresit.Si Dumnezeu m-a iertat de multe.Dar raman consecintele.
Iti trebuie mult “fier beton” in obraz sa stai in fata altora si sa-i inveti, modelezi… dupa ce te-ai compromis ani de-a randul.
Poate generatia mea ne compromitem in alt sens, dar aceasta este o alta discutie.
Va las cu Isus!!!!
pt Doru Radu:
Din pacate la dansul nu ma mai surprinde nimic. Poate a fost prins pe picior gresit de cei de la BBC. Cand spui adevarul chiar daca este ceva extraordinar si greu de crezut, exista o continuitate si o uniformitate. Cand te joci cu minciuna sau cu adevarul spus pe jumatate nu stii pe care jumatate ai folosit-o data trecuta, si mai devrem sau mai tarziu te dai de gol. Adica folosesti jumatatea golita de adevar.
In legatura cu expulzarea, fii linistit, dansul are 71 de ani pana s-ar sesiza, judeca si implementa procesul ar ajunge la 100. Am citit in urma cu cativa ani despre cineva care ar fi lucrat pentru SS, a fost expulzat dupa 30 si ceva de ani de procese.
Revin la ceea ce am spus anterior, nu stiu daca dansul a mintit fata de guvernul SUA, stiu un lucru daca a fost informator asa cum a marturisit dansul nu putea fi acceptat dupa legile de acolo, daca a fost acceptat (si a fost cel putin ca rezident) atunci ceva nu este in regula. Doar dansul poate clarifica acest lucru.
Ar mai fi fost o posibilitate tot legala. Dansul a declarat ca dupa ce s-a lasat de activitatea de informator a fost persecutat. Poate a facut caz de acest lucru ca sa obtina Green Cardul si a lasat restul/totul sub tacere. Acelasi lucru l-a facut si in colaborarea cu REL, VOA sau BBC.
Tin minte o intalnire a romanilor din Chicago imediat dupa Revolutie sau Involutie, atunci eram anul IV. Aveam coleg un roman care era pramatie mare, afemeiat, mincinos etc. Scoala a vrut sa-l exmatriculeze dar s-a dus la rector si s-a pus in genunchi si la implorat sa-l ierte. Rectorul l-a iertat si chiar daca s-au descoperit multe alte murdarii mai tarziu rectorul a decis sa-si tina cuvantul. Tipul la aceasta intalnire din Chicago l-a acuzat pe Iosif Ton de colaborare cu Securitatea, etc. Mie mi s-a parut de necrezut ca un tip de genul lui sa dea cu piatra intr-u om al lui Dzeu..
Am sarit sa-l apar nu datorita cunostintelor mele despre Iosif Ton din Romania ci datorita tupeului acestui tanar care era din cale afara de obraznic.
In acel context si mai tarziu Iosif Ton ne-a relatat ca Paul Negrut si Vasile Talos pot depune marturie despre trecutul lui si ca ei i-ar fi vazut dosarul. Ce puteam zice toti la asa argumente, mai ales cand il cunosteam pe cel ce acuza.
Acum va dati seama cat de mare a fost socul cand am citit marturia nuantata si mai ales cand am auzit la BBC despre victimizarea dubla a celor ce au fost informatori. Am inregistrat ceea ce a spus si ascult din cand in cand. Poate veti zice ca sunt obsedat, poate, dar vreau sa-mi retraiesc acei ani pentru a ma putea golii de tot neadevarul pe care l-am trait dar l-am inghitit in naivitatea mea de pocait beton.
Vreau sa-mi rescriu pentru mine istoria vietii mele din acei ani si sa invat din propria-mi naivitate.
Am gresit ca am crezut in inocenta celor mai mari ai mei? Am gresit ca nu am cercetat si nu m-a preocupat sa gasesc adevarul? In parte da.
Am plecat de prea tanar din Romania si nu am cunoscut oamenii cu care aveam sa ma intalnesc mai tarziu. Am auzit doar despre ei si despre activitatea lor. Stiam ca sunt pocaiti si ca sunt din Romania, asta mi-a fost de ajuns. Eram prea idealist si credul.
Cat de ciudata este viata. Acum m-am reintors in Romania si sunt poate la fel de dezamagit de multi despre care am auzit lucruri foarte frumoase in anii Comunismului. Sunt dezamagit de multi din cei de la care asteptam mult. Dar, dar, dar la fel de adevarat este si faptul ca am ajuns sa fiu foarte placut impresionat de uni despre care nu am auzit niciodata nimic dar pe care am ajuns sa-i cunosc si sa-mi dau seama ca sunt extraordinari.
„Mare este Gradina Domnului si multi (as zice cel putin uni) au sarit gardul.”
wow, e socant ceea ce induce scrisul lui Cornel!
ajunge asta la fr.Ton? sau se invarte in alte sfere, mai inalte?
Chestia cu martirajul e bine zisa!
daca eu as fi suspicionat astfel, fara a fi vinovat, si tot mi-ar crapa obrazul de rusine. Asta numai asa ca sa ne facem o idee pana unde se poate ajunge cu tupeul si minciunica.
Eu n-am crescut in biserica si nici n-am prea fost interesat de marile “teme” ale framantarilor lumii evanghelice post-’89 (exemplu: n-am aflat niciodata de
ce a plecat fr.Ton de la UEO si din Oradea, fr.Bartos de la UEO si SMR.etc). Dar parca ma simt mai bine ca nu stiu atatea.
concluie: rusine sa le fie celor care nu-si recunosc caderile!
in rest, DUMNEZEU este viu si drept!
ati citit careva cartea “Confruntari”?
v-a spus la careva mai mult decat spunea prin ce era scris negru pe alb?
“Smerenia merge inaintea slavei.”
Pentru orice crestere a noastra in omul cel nou este nevoie de o smerire in cele ale lumii, ale firii. Orice slujba care o facem invredniciti de viata Duhului, supune firea la nemultumirile libartatii ei frustrate si ne conduce la smerenie, la ingradirea posibilitatilor, la tinerea roaba a trupului.
Stim ca suntem transformati “din slava in slava prin Duhul Domnului”. Vorbind de mai mult slavi, putem vorbi de mai multe smeriri ce preced slavile. Fiind dusi din slava in slava, drumul randuit va fi din smerire in smerire.
Slava slujbei Duhului, de stralucire a Lui in omul launtric, va fi in mod necesar insotita de o lipsa de stralucire a omului firesc, exterior. Bucuria atat de mare a stralucirii Lui, ne va face nici sa nu dorim bucuriile marunte ale satisfactiilor pamantesti. Umplerea launtrica cu slava, slabiciunea care o aduce, devin placeri, incat ajungem sa spunem ca Ap. Pavel:”simt placere in slabiciuni, in defaimari, in nevoi, in persecutii, in stramtorari, pentru Hristos; caci cand sunt slab, atunci sunt tare.”
Asa cum un bijutier pune inelul pe catifea neagra, Dumnezeu toarna Harul in imprejurari potrivnice, sa-I sporeasca stralucirea.
Mandria omului e urmata de cadere, nu de Slava Domnului. Noi am fost creati in Hristos “pentru Lauda Slavei Harului Sau”, nu pentru lauda slavei noastre. Nimic nu l-ar putea irita mai mult pe Domnul, decat furtul de Slava. Ingamfarea oamenilor le umfla imaginatiile si-i duce la cadere.
Invatatura care stirbeste Slava Domnului inalta slava omului si-l provoaca pe om la alunecare, la cadere. Aceasta invatatura este erezia Vointei Libere, inselaciunea Satanei ca omul ar avea o minte buna, o ratiune neutra si un discernamant nealterat.
Numita in mod general “arminianism” aceasta erezie este buruiana cultivata cu grija de carturarii inselati care-o cred planta buna, o seamana, o cresc si-o recomanda, se hranesc cu ea. Arminianismul ii tine pe oameni departe de pocainta, erezia vointei libere da omului iluzia ca-L poate manevra pe Dumnezeu, ca sta in puterea lui, sarmanul, sa se decida cand vrea “sa-i deschida Domnului”(ce rastalmacire a unui frumos text despre Venirea Domnului!), teologia deciziei il face pe om mandru si increzut in mintea lui. O astfel de minte, plina cu aceasta minciuna, NU se pocaieste niciodata.
Petru acesti oameni nu exista “astazi”, ci “cand vreau eu”, ca “eu” decid. Imperativul pocaintei pentru ei, nu este energizat de conditionarea ROSTIRII Predestinate si Irepetabile, ci este amanat si ineficientizat de iluzia unor hotarari luate cu o minte plina de ingamfarea unui iluzoriu discernamant.
“Stiu, Doamne, ca soarta omului nu este in puterea lui, nici nu sta in puterea omului, cand umbla, sa-si indrepte pasii spre tinta!” Ieremia 10:23 …
Atarnam de mila si revarsarea Indurarii Domnului pentru orice tanjire spre Slava. Sa nu punem legi celor pe care vrem sa-i ridicam, caci “legea lucreaza manie”. Mai bine sa ne rugam in smerenie pentru harul smereniei, sa ne dam jos de pe dobitocul nostru, sa turnam untdelemn si vin si “sa asteptam Indurarea Lui Dumnezeu pentru viata vesnica”.
Credinta creste din “Cuvantul Credintei”, rabdarea din “cuvantul rabdarii” si smerenia din ”….. gândul acesta, care era şi în Hristos Isus: El, măcar că avea chipul lui Dumnezeu, totuşi n-a crezut ca un lucru de apucat să fie deopotrivă cu Dumnezeu, ci S-a dezbrăcat pe sine însuşi şi a luat un chip de rob, făcându-Se asemenea oamenilor. La înfăţişare a fost găsit ca un om, S-a smerit ……” Filipeni 2:5-8
Cand vrem sa urcam pe Muntele Gloriei Harului, cand urmarim rezolvarea unor probleme, sa ne uitam la Valea Umilintei din fata lui si sa coboram bucurosi spre Smerenia Ridicarii.
Daca insa nu credem si nu marturisim prigonita Invatatura a Harului Gratuit, s-ar putea ca orice intentie si bunavointa a cuiva, sa fie facuta ineficace tocmai de gandurile propriei inimi.
dan , fratele vostru “calvinist”
Marturisesc ca sunt foarte suparat pe Cornel:
Daca ai trait atata timp langa fr.Ton, daca deductiile tale te fac sa construiesti o imagine, imaginea aia nu arata, ci insinueaza. Lumina ta imi trezeste mai multe intrebari decat imi da raspunsuri. Folosesti fara sa vrei un alt tip de adevaruri nuantate, prea nuantate. Cornel, daca intri in intimitati de genul celor povestite si esti sigur pe ce vrei sa inteleg eu, mai era oare necesar sa asculti de nu stiu cate ori interviul ala de la bbc, oricum plin de gafe si balbaieli, ca sa-ti lamureasca ce - ce stiai de fapt, pe argumente grele? Vrei sa-ti spun unde cred eu fr. Iosif Ton comite eroarea? In prima declaratie, aproape de finalul ei (citez fara nici o placere):
“În anii 1951-1953 eram chemaţi la mari demonstraţii de stradă în care trebuia să strigăm: „Salvă lui Stalin!” Eu eram un tânăr proaspăt convertit şi eram sincer credincios. Dar aşa spunea toată lumea că putem să spunem ceva din buze dar să nu fie în inima noastră! Când am înţeles că primii creştini au fost condamnaţi la moarte numai pentru faptul că n-au vrut să declare: „Cezar este Domn” şi pentru că au declarat că numai „Cristos este Domn”, am înţeles că, de dragul de a trăi, am dat slavă unui om, slavă pe care nu se cuvine să I-o dăm decât lui Dumnezeu! Acesta a fost cel mai mare păcat pe care l-am făcut vreodată şi amintirea lui mă arde şi astăzi!”
Aici m-am rusinat eu de el. Deci nu pentru ca au suferit altii ca a turnat, nu pentru ca poate au murit altii din cauza caderii lui, ci pentru un pacat relativ minor, o gresala care nu implica pe nimeni, asta a fost pacatul lui. Cred ca cine gandeste ca el, poate fi orice, numai sfant nu.
Chiar ar fi culmea ca, in loc sa discutam despre cele semnalate de Daniel Mitrofan, sa ne apucam sa-l discutam pe el sau tonul lui, sau stiu eu, formularile din scrisoarea deschisa.
Am auzit de postarea acestei scrisori aici si m-am grabit sa o citesc. Tocmai am venit de la serviciu si nici macar n-am apucat sa maninc ceva. A meritat sa amin mincarea, cred ca ar merita sa si postesc pentru ca lucrurile la care face apel D.M. in scrisoare sa se intample odata. Chiar ma gandesc la una ca asta. Poate si voi, cei din cafeneaua Patratosului veti fi de acord ca merita sa postim pentru aflarea adevarului.
Cred ca D.M. nu mai suporta indiferenta generala care se cam instaleaza peste acest gen de subiecte. Este asa cum o spune cineva si aici pe blog, ceva profetic vechitestamental in tonul lui.
Dumnezeu sa te apere, Daniel.
In alta ordine de idei, poate gresesc, dar n-am vazut pana acum semnalata aici pozitia unui ziarist, cred, din America (sau doar publicata acolo) referitoare la interviul dat de pastorul Iosif Ton la BBC. Tinand cont de ignoranta ziaristilor cu privire la neoprotestantism, comentariul acestui ziarist mi se pare foarte just. (vezi link-ul: http://www.nymagazin.com/opinii.html?aid=477). El completeaza intr-un fel cele spuse de D.M. aici.
Ca si cartea de la Polirom aparuta recent si peste care am dat si eu zilele astea (mi se pare ca s-a spus ceva pe blog despre ea): “Cultele din România, intre prigonire si colaborare”. Cititi-le ca sa vedeti grozavia pe care am trait-o cea mai mare parte dintre noi. Daca nu facem noi curatenie, o vor face altii.
Se pare ca pe zi ce trece, lista de nume din documente precum cartea si scrisoarea lui D.M. sau alte carti se lungeste. Poate ca unii isi zic, citind scrisoarea lui D.M.: “Uff, am scapat si de data asta.” Dar daca va mai exista si o “data viitoare” sau si mai rau, daca nu vor mai apuca o “data viitoare”, oare nu va fi mai rau? Oare numele celor care apar in documente doar cu initiale sau codificat nu vor aparea odata si odata in clar?
Draga Razvan Cristian,
Daca crezi ca este usor sa descifrezi un om ca Iosif Ton te inseli. Cand apa este tulbure nu vezi bine, sau nu vrei sa crezi pana nu ai probe indubitabile. Nici eu nu am vrut sa cred ca a fost informator in anii trecuti mai ales ca cei ce il acuzau nu se comportau prea civilizat. Dar cand a marturisit el singur ca a fost informator totul s-a schimbat. Eu tot timpul am stiut versiunea ca la seminar a citit o carte prin care si-a pierdut credinta, iar apoi s-a apucat de tot felul de prostii timp de 10 ani cat a durat caderea. Exista mai multe probleme si cu situatia aceasta. Inteleg caderea in ispita si orice pacat, dar dupa ce ai fost la seminar sa stai 10 ani in mocirla. Nu stiu poate sunt prea „old fashion”…
Asa cum uni se satura de „sfintenie” datorita ispitei si pacatului tot asa te saturi si de „murdarie” datorita lucrarii Duhului Sfant daca l-ai cunoscut o data pe Dzeu.
A deveni informator este cu totul si cu totul altceva decat caderea pe care a avut-o. Am cunoscut cazuri de oamenii care au preferat sa sufere dar sa nu colaboreze cu Comunisti desi nu erau crestini sau pocaiti.
Cazut fiind nu putea fi de mare folos noilor stapani, in schimb implicat in lucrare era cu totul altceva. Aici este marea mea intrebare? A fost informator din afara sau din launtru. Mare diferenta.
Este una sa fie apa tulbure si tu sa incerci sa pescuiesti. Pestele stie, tu stii ca pescar, este cinstit! Dar a tulbura apa pentru a prinde peste, a creea situatii tulburi pentru a nauci pestele ca apoi sa-l prinzi este cu totul si cu totul altceva. Asa lucrau informatori. Inventau situatii neadevarate ca sa te provoace sa reactionezi apoi te prindeau ba cu una ba cu alta si pentru acestea aveai de suferit. Sau ti se oferea scaparea prin a accepta sa devii informator.
Exemplu: Daca erai interesat in bancuri politice erai arestat ca faceai politica daca nu erai interesat te acuza de lipsa de interes in politica partidului. (Asta a fost un banc pe care il spuneam ca tanar)
Viata ca informator sau traita in minciuna este atat de diferita de ceea pe care incercam noi credinciosi sa o traim incat nu ne vine sa credem de ce sunt in stare acesti oamenii. Nu ma refer la Iosif Ton sau la cei mentionati de Daniel. Uitati-va in jur la ceea ce se intampla. Hotii din America sau Europa vor venii la reciclare in Romania ca sa invete ceea ce numai o minte pervertita de sistemul comunist poate inventa. Politicieni de azi au fost formati de ei. Asta este altceva…. nu ma bag.
Lucrez cu oamenii care mint mult, lor le este greu sa discearna adevarul din ceea ce spun. La un moment dat daca ii lasi sa vorbeasca si ii conduci in discutie se contrazic si isi dau seama ca sunt in pericol de a fi descoperiti, atunci inventeaza o alta minciuna ca sa-mi explice mie de ce nu inteleg ce vor sa spuna.
Cred ca Dan Mitrofan a dat din nou dovada de curaj. Felicitari. Bine? Rau? Cu siguranta sincer, curat, fara rautate, asa cum este el de fapt. Se vede ca e scirbit de cele vazute prin dosare cit timp a cercetat in arhive. Normal, acolo nu a dat doar peste praf si mucegai ci si peste enorm de multa mizerie de alt soi. Si la asta un om ca el cu siguranta ca face alergie. Poate ca scrisoarea lui va fi bagata in seama de cei przenti la conferinta. Sau poate ca nu! Oricum va insemna o mingiiere pentru multi, ca in sfirsit mai spune cineva si adevarul neinflorit. Poate ca unii din cei pomeniti acolo - unii in premiera! - se vor smeri ianintea Domnului si se vor pocai. Sa dea Dumnezeu! Spre binecuvintarea lor si intarirea fratilor. Spre lauda Domnului!
Felicitari Cornel pentru curaj. Sunt convins ca ai putea descrie si mai mult si mai concret personajul luat de tine in discutie. Parca a scris un oarecare Gogu o carte despre I.T. ( in SUA prin 1985) in care arata inconsecventele din viata lui si il acuza de asemenea ca este informator. Daca poti oferi citeva mostre din carte ar fi de ajutor celor mai tineri.
Mai am o propunere. Sper sa ne lase Patratosu sa facem un concurs de descifrare a unor ghicitori aici pe blog. Cei ce veti citi cartea de la Polirom (daca sunteti din zona Oradea sau Cluj, cu atat mai bine) va puteti pune la incercare spiritul de observatie ca sa gasim impreuna care sunt personajele din spatele initialelor: N.N., alias “Mihu”, alias H.M. din Cluj; P.P., sursa “Vasilescu”, T.A., B.A., M.I., B.S., V.T., B.P., N.M., C.P., T.I., sursa “Esculap” (probabil medic, parerea mea), G.N. si R.G. de la Biserica nr. 2, ultimii toti din Oradea. Pare usor, nu? Hai sa incercam.
(bibliografie: Pigmei si uriasi, D.M. si Cultele din Romania, intre prigonire si colaborare, paginile 113-123.)
Pt Cornel:
Sigur ca expulzarile dureaza pina la 30 de ani… Dupa 11 Sept. s-ar putea sa fie diferit… Ce scrieti dvs., este trist si grav. N-am stat linga Tson, nu-l cunosc atit de bine ca dvs…. numai ca problema aici nu era Tson. Mitrofan, dac-am inteles eu bine il da ex. pe Tson (care de bine de rau a marturisit o parte macar)si pe altii pt cei listati de D. Mitrofan care nici macar atit n-au facut. (Ciudata este includerea lui Geabou pe lista- un om despre care am fi bagat mina in foc). Preocupare dvs. excesiva pt Tson ridica probleme pe care ar trebui sa le abordam in particular. Sunt de-acord ca deconspirarea trebuie facuta, dar nu incalcind toate regulile biblice de-odata. De-ocamdata tututor celor ce-l apreciati pe Wurmbrand: el spune ca a deschide ochii asupra greselilor fratilor este lucrarea Diavolului (pornind de la promisiunea facuta omului in Eden). Eu sunt mai ingaduitor si spun ca asta poate fi facuta daca e vorba de erezii, de sarlatani, etc. Altfel s-avem mare grija!!!. L-am intrebat pe fr. Niculescu (acum 3-4 ani). De ce nu vorbiti despre chestiile astea (informatori,etc,.). Fratele mi-a spus: frate eu NU mi-am schimbat opiniile ci mi-am schimbat atitudinea!!! Sa fim cu mare bagare de seama, ne spunea fr. Marcu Nichifor pe vremuri.
Am si eu o intrebare. De ce n-a scris Daniel acesta scrisoare in cei opt ani ai trecutei legislaturi in Uniune?
Problema colaborationismului liderilor crestini este una grava si serioasa, dar ea nu va fi rezolvata prin amatorism, spirit revansard si partinire.
Evident, doar o opinie personala.
Ce ar fi facut Pa