eXpelled

“Hrană pentru minte”, cum spune americanul:

Nichita între cerc şi paralele

Azi Neriah mi-a adus aminte de un fragment al lui Nichita cu pornire de la o lucrare pentru literatură.

“Adeseori am contemplat o minunată mirare, celebrul crochiu al lui Leonardo DaVinci, în care înscrie omul într-un cerc. M-am întrebat de ce se încrie omul într-un cerc? Cu o pornire juvenilă am refuzat să îmi imaginez că omul poate fi înscris într-un cerc ÅŸi totuÅŸi ce frumos stă cu braÅ£ele desfăcute acel om ideal înscris de DaVinci într-o roată. Cu patru mîini, sau mai precis cu sugestia a patru mîini, cele două dau sentimentul aripei. MăreÅ£ia zborului s-a mutat din spinare în braÅ£e. N-aÅŸtepÅ£i decît învîrtirea în jurul axei ca într-o relativă egalitate schiÅ£ele mînilor ÅŸi picioarelor să pornească pe drumul cel lung al roÅ£ii gîndite ÅŸi învăţate. ÃŽnaintarea roÅ£ii reprezintă un sens al ascensiunii umane. Dar dacă am refuza imaginea lui Leonardo DaVinci ÅŸi n-am mai înscrie omul într-o roată? Dacă am zice că omul nu este tocmai identic cu propriile sale părÅ£i? Că jumătatea de sus a lui se aseamănă cu jumătatea lui de jos, semnificaÅ£iile celor două părÅ£i …. Ce-ar fi dacă am înscrie omul între două paralele?”

Citatul este aproximativ … l-am refăcut în urma discuÅ£iei. Voi căuta sursa ÅŸi citatul exact, dar recunoscător mă voi bucura, dacă cineva sare în ajutor.

Oare ce vrea să spună Nichita?