RINGUL PĂTRAT

Ringul pătrat este un spaţiu în care se desfăşoară dezbaterile, luptele de idei. Există două colţuri, albastru şi roşu. Prefer colţul albastru.

Aici am mutat toate dezbaterile legate de plagiat. Aici se vor muta şi discuţiile legate de programele pentru alegerile de la uniune.

 

Bursa acuzatiilor de plagiat, încăierarea şi lupta!

March 4th, 2007

 

Se pare ca circul acuzaţiilor de plagiat continuă cu o efervescenţă care ar fi fost greu de prevăzut înainte vreme şi chiar la noi, între evanghelici. Este cu siguranţă un moment istoric trist. Niciodată pocăiţii nu şi-au mai dat în petic astfel în presă cum au făcut-o acum! Am ieşit în lume şi la lume! Bravos, Goe! La boulevard, birjar!

Mai nou şi tot într-un context foarte ciudat, cînd autorul incriminat este plecat, călătorind dintr-o parte în alta a Europei, şi nu poate să răspundă acuzaţiilor decît după ce acestea se vor fi răspîndit destul de mult ca să asigure succesul loviturii şi pentru a se crea destul timp între atac şi răspuns ca să se întărească bănuielile, apare un nou atac.

Conf. dr. Otniel Bunaciu este atacat şi el de “băieţii buni”, “stîlpii dreptăţii” pe care nimeni nu îi cunoaşte, nimeni nu îi vede, “cavaleri” care nu îşi descoperă faţa, exact cu acelaşi tip de acuzaţie care i se aduce şi dr. Paul Negruţ. Ei sunt “democraţi”, egali, lovesc la fel şi într-o parte şi în alta, cu aceeaşi sete şi au tupeul să pună în dreptul acuzaţiei ceva de genul “partida lui Negruţ contraatacă”.

Numai celor care nu au avut de-a face cu “băieţii cu ochii albaştri” nu li se descoperă faptul că lucrăturile poartă semnătura celor care nu sunt deloc nepricepuţi în manipularea, distorsionarea, decuparea şi livrarea informaţiilor contrafăcute.

Cavalerii de pe vremuri îşi ridicau vizeta în turniruri ca să se poată uita în ochii adversarului înainte de a lovi cu lancea, duelul din perioada romantică începea cu un strigăt “en garde”, chiar şi în Vestul Sălbatic erai spînzurat dacă îţi împuşcai adversarul pe la spate.
Intrăm într-o nouă epocă a luptei care urmează tehnica “muşcă şi fugi, loveşte şi ascunde-te”. Răsare un nou tip de luptător, specilalizat în lupta de guerilla electronică, hoţi de răspîntii gagulaţi, fără faţă, cu IP-ul bine mascat, cu zeci de adrese, nick-name-uri, porecle, false bloguri, pseudonime, pagini temporare etc. Culorile acestui răsărit sunt aceleaşi culori cu ale unei vome amestecată cu noroiul. “Nu poţi arunca cu noroi, dacă nu eşti tu însuţi în mocirlă”, cine o fi spus-o a avut premoniţia sumbră a ceea ce se întîmplă azi.

Senzaţia pe care o am de cîteva zile încoace este că mă aflu într-un spaţiu în care se strigă bursa! toată lumea strigă, face semne disperate, se strigă isteric, nu mai ştii cine cu cine ţine, se interceptează gesturile pentru a fura informaţia, se petrec aşa zise lovituri de teatru, bursa creşte, bursa scade, unii rîd machiavelic, alţii plîng disperat. Am impresia că mă aflu în cartierul în care am crescut, în stradă unde se petrecea bătaia golănească, atacul cu robinetul prins în pumn. Am impresia că asist la o încăierare de elevi de 10 ani, o încăierare de curtea şcolii sau la o tăvăleală de cazarmă pentru conserva de la ora 10.

Mi-e dor de tatami, spaţiu al luptei onorabile, nobile, în care lupta începe şi se sfîrşeşte cu un salut, unde atacul are spectaculozitate şi frumuseţe, unde apărarea este aşteptată, prevăzută şi demnă, unde adevrsarul căzut este aşteptat să se ridice şi să se întoarcă cu faţă, dacă este rănit, este aşteptat să îşi tragă respiraţia, chiar şi să îşi aranjeze din nou costumul. Lupta pe tatami pare ireală, îi dovedeşti adversarului că îi eşti superior şi opreşti loviturile înaintea bărbiei sale. Controlul loviturii este esenţial, forma trebuie să fie impecabilă. Eleganţa este de nenegociat. Pare o luptă în care cei doi adversari “colaborează” chiar unul cu celălalt pentru ideea de luptă nobilă, chiar dacă nu există un public pentru care să facă spectacol.

Unde sunt vremurile cavalerilor autentici, a samurailor care respectau cu stricteţe codul luptei?

Măcar nişte cowboy care să ne aştepte să ne încălţăm cu cizmele înainte de a trage nu mai aveţi? Ca să vedem şi noi care este diferenţa între încăierarea de iarmaroc şi lupta între bărbaţi autentici.

Update: ca să putem face ceva comparaţii, citiţi ce scrie în Ziua de ieri, Cristi Bădiliţă despre cazul Liiceanu. La fel am dori să fie şi între noi? Părerea mea este că o ducem chiar mai rău.

Edit this entry.

One comment to “Bursa acuzatiilor de plagiat, încăierarea şi lupta!”

gust amar, despre atacurile la adresa fratelui Paul Negruţ

Toată această poveste imi aduce aminte de copilăria mea.

“Băiet fiind” mergeam la scaldă cu ceilalţi “de-o samă” cu mine; “băltoana” era lângă stadion pe “Tocila” si aveam ceva de mers până acolo.

Întotdeauna însă mergeam însosţiţi de un cor de lătrături, dar care, în mod ciudat, veneau întotdeauna din spate, şi la fel de ciudat, în momentul în care ne opream şi ne întorceam privirea, se opreau pentru o clipă, după care îşi schimbau tonalitatea şi se auzeau din ce în ce mai încet şi mai îndepărtat.

Acum să nu vă înşelaţi nu erau câini, erau “javre”, aşa le spuneam noi copii, şi asta pentru că nici unul dintre ei nu aveau măcar un “părite” sau un “bunic” sau un “stră…bunic” câine “pur sânge”.

Acum nu acelaşi lucru aş putea să spu despre întâlnirea mea cu un un ciobănesc mioritic, în timp ce eram la cules de ciuperci pe “Ursoaia”, care după ce m-a avertizat că mi-a simţit prezenţa a venit direc spre mine fără ocolişuri. (Ce bine că o fost tati cu mine)

O altă imagine sumbră îmi vine acum în mine; zona în care am crescut, în Ţibleş, era o zonă minieră şi ca şi în orice zonă minieră din România la orice oră din zi sau din noapte întâlneai pe drum mineri sau alţi muncitori turmentaţi. Pe mulţi dintre ei îi cunoşteam personal, erau localnici sau subalterni ai tatălui meu, iar când mergeam la “Flotaţie” la tatăl meu, şi chiar şi fără să le cer, întodeauna mă îndrumau spre locul unde era, ba unii mă mai serveau cu un măr sau cu o pară.

Lucrurile se schimbau după câteva “deţuri de Ţuică” ( ŢÚICĂ, ţuici, s.f. băutură alcoolică obţinută prin fermentarea şi distilarea prunelor sau a altor fructe[1] având între 50-52 grade) , limbajul devenea mai colorat şi pe măsură ce îşi pierdeau proprietăţile cerebelului, şi anume echilibrul, le creştea curajul şi dorinţa de afirmaţie.

Ei acum să vezi amabilitate, doar ce îl zăreau pe tatăl meu, pe mama mea pe mine sau pe fratele meu, începeau cu cele mai colorate injurii bilingve (maghiară şi română). Toate astea pentru că tatăl meu deţinea poziţie de conducere şi “ghinion” era şi pocăit.

Pentru mine copil fiind îmi era foarte greu să înţeleg, aceştia erau aceeaşi muncitori pe care i-am întâlnit cu o zi înainte şi care cu atâta amabilitate mă însoţeau prin “Flotaţie”, mulţi dintre ei ne-au călcat pragul casei, pe unii ştiam personal câte eforturi au făcut ai mei să le găsească un loc de muncă şi să-i menţină în EMB (Exploatarea Minieră Băiuţ).

În timp ce scriam mi-au venit în minte versurile unui cântec popular românesc:

Din bucata mea de paine
Am hranit un om si-un caine.
Omul nu ma mai cunoaste,
cainele ma recunoaste.

Doar câinele mi-a ramas,
Ma apără de necaz,
Nu doarme zi şi nici noapte
Ma păzeşte cu dreptate
Îl bat şi îl dau afară
Sare gardul, vine iară

Omul e şi duşmănos,
Chiar de vorbeşte frumos,
Te vorbeşte-n faţă bine
Şi-n spate loveşte-n tine
Ce ai omule cu mine
Nu-ţi fac nici o stricăciune

Când am bani şi o duc bine
Toată lumea e cu mine
De n-am bani şi o duc rău
Nici cel neam nu-i neamul meu
Şi atunci te-ntreb pe tine
Care-i om şi care-i câine [2]

Fiţi binecuvântaţi!

[1] www.dexonline.ro

[2] http://www.tabulaturi.ro/acorduri.php?tab_id=383

by neluvat March 9th, 2007 at 11:44 am edit comment

Răspuns în scrisoare deschisă

March 4th, 2007

Ne-a sosit o scrisoare deschisă a pastorului Paul Negruţ ca răspuns la o altă scrisoare deschisă trimisă în urmă cu ceva timp de domnul Ioan Pop. Domnul Ioan Pop este cel care a trimis pe internet pentru prima dată Pdf-urile celor două texte, originalul şi textul incriminat ca plagiat, împreună cu solicitarea unei lămuriri din partea lui Paul Negruţ, lămurire pe care tocmai a primit-o.

Textul ne-a sosit in inbox cu precizarea “pentru clarificare şi rugăciune”, de aceea, în scopul clarificării, dar şi pentru a chema mai mulţi la rugăciune credem că este potrivit să aşezăm explicaţiile pe care şi aşa domnul Ioan Pop le va trimite mai departem inclusiv către preşedinţia României, , după cum obişnuieşte.

Autorul a ales să trimită la mai mulţi destinatari textul scrisorii din două motive:

1. pentru că se adevereşte ceea ce spunea zilele trecute Ioan Gug: cei care atacă şi răspîndesc veştile rele nu sunt la fel de harnici şi în a răspîndi dreptul la replică.

2. este cunoscut obiceiul domnului Pop de a interveni în textele trimise şi de a le modifica după bunul său plac înainte de a le trimite către alte adrese. Acest al doilea motiv ar fi destul pentru a căuta şi un alt spaţiu de apariţie a explicaţiei în afară de scrisoarea domnului Pop.

Citiţi aici

Iată şi o altă opinie!

March 4th, 2007

 

COMUNICATUL DE PRESĂ ABP NEWS

Într-un comunitat de presă de la Associated BAptist Press apare ceea ce spune profesorul Scott Rae:

“Rae, a professor of the philosophy of religion and ethics at Biola University and its seminary, Talbot School of Theology, in La Mirada, Calif., said he has no reason to doubt Negrut’s explanation that the unauthorized copying was an accident.

“I received a letter of apology from Paul, and I had a personal meeting with Paul two or three weeks ago, where he apologized profusely for the mistakes that were made,” Rae told ABP. “He has maintained all along that they were inadvertent, unintentional [mistakes]. He said it was a very regrettable error for which he deeply and fully apologized. And that was good enough for me.”

Este interesant să remarcăm cîteva lucruri în acest comunicat:

1. poziţionarea pe eşichierul politic eclesial a celor doi români amintiţi în articol, dr. Otniel Bunaciu şi dr. Paul Negruţ. Ce înseamnă în acest context “a more moderate school” sau

“He was one of the few Baptists worldwide who supported the Southern Baptist Convention’s withdrawal from the Baptist World Alliance in 2004 — an effort led by Patterson. Negrut is also a leader of the movement to create a conservative worldwide Baptist fellowship. Many observers view it as an alternative to the BWA, which Negrut has accused of liberalism.”

2. izul electoral al articolului. Ne întrebăm ce rost au comentarii de genul

“Negrut is completing his last term as president of the Romanian Baptist Union. An election will be held this year to replace him. The man Negrut has endorsed as his successor is expected to lead the union out of the BWA. He is running against Otiel Bunaciu, president of Bucharest Baptist Theological Seminary, a more moderate school that supports involvement with BWA and the European Baptist Federation.”

3. articolul este împănat şi cu inexactităţi sau greşeli de tipografie. Numele profesorului Otiel (sic!) Bunaciu este greşit, dar şi numărul de studenţi ai universităţii Emanuel (800?). Se pare că fiecare dintre publicaţiile (la acestea se adaugă Informaţia de Vest şi SAntinela) care s-au apucat să îl atace pe prof. Negruţ îşi fac slujba doar pe jumătate, fără a face investigaţii serioase. La sesizarea Santinelei că nu s-a făcut o investigaţie care să respecte deontologia profesiei de jurnalist, nu s-a primit decît un schimb privat de emailuri

 

 

Paul Negruţ se apără

March 4th, 2007 INTERVIU ÎN JURNALUL BIHOREAN

Paul Negruţ se apără clarificînd următoarele către un ziar local, Ziarul Bihorean:

Rectorul n-a plagiat
ORADEA - Rectorul Universităţii Emanuel din Oradea respinge acuzaţiile anonime de plagiat care au apărut în urma unei sesizări trimise la editura americană Zondervan Publishing House cu semnătura „un grup de credincioşi baptişti”.
Proaspăt sosit din SUA, rectorul Paul Negruţ, care este şi preşedintele Cultului Baptist din România, ne lămureşte: „Imediat după sesizare am retras cele două documente de uz intern pentru studenţi şi le-am pus la dispoziţia celor în măsură să se pronunţe asupra incidentului.În speţă, e vorba de Comisia Academică şi Comisia de Etică din cadrul Universităţii Emanuel, Senatul Universit ăţii Emanuel, precum şi de Board-ul de Garanţi al Universităţii, format din pastori şi preşedinţi de Şcoli Teologice de grad universitar din România şi străinătate.Am cerut să fie verificate toate fazele. S-a constatat că nu a fost nici plagiat şi nici măcar intenţie de plagiat, ci o regretabilă eroare de tehnoredactare. Dealtfel, am mers personal în California, la domnul Scott Rae, căruia i-am cerut iertare pentru această regretabilă eroare, explicându-i situaţia.Mi-a spus că înţelege situaţia şi acceptă scuzele mele, asigurându-mă de întregul său sprijin pentru publicarea traducerii cărţii sale în limba română şi, mai mult, că va face tot posibilul să vină la lansarea cărţii sale în România.”Circumstanţele în care pe documentul respectiv apare menţiunea „Cursul de Etică al profesorului Paul Negruţ” deşi conţine traduceri din două lucrări, inclusiv din cartea Moral Choices a autorului Scott B. Rae, e explicată de rector după cum urmează.„Materialul la care se face referire nu s-a dorit a fi altceva decât un material bibliografic intern al Universităţii Emanuel, oferit spre consultare la acea dată (1999-2000) studenţilor care proveneau din Republica Moldova, Ucraina, Rusia, Ungaria etc. şi care nu stăpâneau foarte bine limba engleză.Materialul este o antologie de texte în traducere liberă pentru uz exclusiv didactic şi intern. Cursurile mi le ţin în mod liber iar la bibliografie indic diferite cărţi, inclusiv pe cea a domnului Scott Rae, care este menţionată în programa analitică a cursului de etică. Astfel că am considerat oportun ca aceşti studenţi să poată avea acces la cartea lui Scott Rae şi, în special, la capitolele de bio-etică în limba română.Am realizat o traducere liberă, documentul fiind pus la dispoziţia studenţilor în bibliotecă, alături de cartea domnului Scott Rae, o carte de altfel excelentă. Documentul nu a fost dat la nici o editură, nu e trecut în Analele Universităţii noastre şi nici nu a fost tipărit ca şi curs pentru a fi comercializat.Au fost doar două exemplare care au putut fi consultate în Bibliotecă, fără însă a putea fi copiate. Dovada că nu a fost o intenţie de plagiat este oferită de faptul că în biblioteca universităţii se găseşte cartea lui Scott Rae în limba engleză. Un plagiator n-ar aşeza lucrarea lui în acelaşi loc cu originalul şi nici n-ar indica originalul în programa analitică a cursului”, precizează rectorul Negruţ.Eroare tehnică În fine, profesorul Paul Negruţ avansează şi aspecte tehnice care au concurat la apariţia confuziei: „Pentru documentul tradus am conlucrat mai mulţi colegi. Eu am tradus doar trei capitole. În procesul de tehnoredactare s-a produs o eroare regretabilă, şi anume pierderea indicaţiilor bibliografice la traducerea capitolelor din cartea lui Scott Rae. Faptul că este vorba despre o eroare reiese din păstrarea indicaţiilor bibliografice şi a numelui unui alt autor din a cărui carte a fost selectat un text tradus pentru consultare la cursul de etică. Din nefericire, unul dintre colegii mei cu care am lucrat la traducere a inserat un header cu numele meu pe fiecare pagină, inclusiv pe paginile unde apare numele celuilalt autor tradus. Prin urmare, este vorba despre o eroare de tehnoredactare. Mărturisesc că nu sunt pasionat de calculatoare. Ştiu doar să introduc un text şi să îmi verific e-mail-ul. Cel care a pus însă traducerile cap la cap a introdus, din păcate, numele meu în header. Nu îi reproşez însă nimic tehnoredactorului pentru că era datoria mea să verific. A fost, însă, un aspect, care mi-a scăpat şi pe care îl regret. Păcat că s-a dat o altă interpretare acestui fapt. Creştineşte şi bărbăteşte ar fi fost ca cei care au observat aspectul acesta să mă sesizeze prima dată pe mine ca să putem lămuri situaţia. Au preferat însă să meargă la presă, cu intenţia de a scoate totul din context şi de a mă denigra. În vechime creştinii erau aruncaţi la lei. Acum suntem aruncaţi la ziariştii cu apetit pentru senzaţie.” Cristian Horgos

 

 

Se pare ca “în-negrit” pînă la urma…

March 3rd, 2007

Iată că au apărut primele reacţii la acuzaţii

PE Blogul lui Trevin Wax apare următorul text:

Paul Negrut Accused of Plagiarism

 

“Sad news coming from Romania.

Paul Negrut, president of the Baptist Union in Romania, as well as the president of Emanuel University of Oradea (my alma mater) is being accused of plagiarism. I know Bro. Paul. He was my professor for several courses during my five years at Emanuel. He is the pastor who married me and Corina in 2002.

The course in question is Christian Ethics. I took this class in 2004 and found it to be one of the most exciting classes during my time in Romania. Bro. Paul is being accused of plagiarism, because the printed course for his Christian Ethics class has his name on the front, though several chapters are translated word-for-word from an English book called Moral Choices by Scott Rae, apparently without footnotes or a bibliography.

Let me clarify a few things from my own experience at Emanuel. Bro. Paul did not teach the printed course as his own. It was clear in my studying the written course that it had been translated from English. I didn’t think anything about it, because Bro. Paul never claimed the course as his own. Those chapters from Moral Choices were translated in order that the Romanians would be able to have the material in their own language. I am not 100% sure, but I seem to recall Bro. Paul giving Scott Rae credit for some of the material, at least verbally. The name and the book ring a bell.

It’s true that the printed course did not have footnotes. Neither did it specify where the information came from. This should not have happened. But I doubt Bro. Paul ever even saw the course. He certainly didn’t use it when he taught the class. He used his own notes, current events, and occasionally quoted other authors.

Whether or not Bro. Paul can be accused of plagiarism is up to the courts to decide. From my own experience as a student at Emanuel, I render a different verdict. Plagiarism? No. Unintentional negligence? Yes… unfortunately.

[[Updated]] The Associated Baptist Press is now reporting on this situation. Their story is here. There are a few factual errors that glare out at me from this reporting. The most obvious one is speaking of Bro. Paul’s course as a “book” used for six years that was “published in 1999.” The Ethics course was never a book, in the proper sense, and was never published. It was a collection of materials placed into a notebook without a spine. Students could not “buy” the course. We had to go to the library and make copies of the materials needed for the exam in order to have study material. This is not unusual in Romania. Most courses were done this way, since few of the books needed were translated into Romanian.

It seems odd to me that in all of these press reports, no one is interviewing students who actually took the class! The motivation of the “group of Baptist believers” in question is not to obtain justice of Scott Rae or to demand better academic accountability, but to discredit and demean Paul Negrut. If they were truly motivated by academic integrity, they would not be anonymous.”

Negruţ sau În-Negrit?

March 2nd, 2007

 

A apărut o nouă moda-n tîrg! Discuţiile despre plagiat fără argumente, probe, martori, acuzatori. A apărut şi un nou subiect de discuţie: cine sunt acuzatorii?

Nu se mai discută despre plagiatul în sine, cu demonstraţii valide (vezi înscenarea făcută lui Liiceanu), ci se discută despre DE CE este acuzat acuzatul? Care sunt motivele reale? La Liiceanu se întrevăd motivele în comunicatul dat de dînsul, la Negruţ se pot bănui. Dar mai mult şi mai interesant subiect se discută despre ACUZATORII DE PLAGIAT?

La Liiceanu avem un răspuns: Cine este Ion Spînu? Cel care îl acuză pe Liiceanu de plagiat. Autor fără producţii, scriitor fără operă, dar cu ambiţii de a fi cunoscut în acest fel. Dai în cineva cunoscut, devii cunoscut.

La Negruţ situaţia este mai complicată. Întrebarea acolo nu este numai DE CE? CINE? Cum să răspunzi unuia fără nume? Grea ghicitoare.

Vom reveni dacă găsim răspunsul.

Pînă atunci este Paul Negruţ, negru la dosare sau este doar în-negrit pentru pricini pe care le bănuim de către oameni pe care refuzăm să îi bănuim?

Să vedem ce ne răspunde mîine în interviul care va fi publicat într-un ziar mai serios decît ziarul de scandal în care a apărut acuzaţia, săptămînal care apare cu o frecvenţă de 12 zile :). Să vedem cum se apără învinuitul!

Dezbaterea va fi interesantă!

Edit this entry.

One comment to “Negruţ sau În-Negrit?”

am ramas perplex in fata monitorului cand am primit de la asa zisul jurnal crestin “Santinela” stirea ca in hartia de doi bani “Informatia de vest” apare o stire ca fratele Negrut e acuzat de plagiat…
la news letterul primit de la “Santinela” era la subiectul mailului: “Putregaiul de la Emanuel”. Am citit mailul curios ce s-a putut intampla….si cand am auzit ca fratele Negrut e acuzat de plagiat am ramas fara cuvinte. Dupa ce am citit si stirea din “saptamanalul cu frecventa de 12 zile” cum il descrieti dumneavoaastra ma gandesc ca totul e o scorneala a asa zisilor ziaristi de la informatia de vest…care iau mura in gura fara sa li se poata vinde ziarul…as vrea sa stiu care e ziarul la care a dat fratele Negrut interviu sa il cumpar…Domnul are sa ii faca dreptate…

by dadel24 March 2nd, 2007 at 4:21 pm edit comment