Archive for Martie 2007

h1

De ce s-a epuizat LXX 4.1?

Martie 30, 2007

La lansarea volumului Septuaginta 4:2 ne-am întrebat de ce oare singurul volum care s-a epuizat la Polirom din toată seria este 4:1.

Răspunsul meu este simplu. Pentru că are acolo răspunsurile la cele mai interesante probleme pentru generaţia noastră, în sensul de omenitate care trăieşte azi pe pămînt, Moartea, Răul şi Sexualitatea. Adică Eclesiastul, Proverbele, Psalmii şi Cîntarea Cîntărilor.

coperta1.jpg

Simplu, nu?

Obsesiile generaţiei … dar pe departe cel mai interesant subiect dintre toate acestea rămîne moartea. Nu ştiu despre celelalte, dar asta ni se întîmplă tuturor…

Ce păcat! Subiectele altor generaţii erau subiecte de metafizică: Dumnezeu, lumile cereşti.

Între moarte, carnalitate şi ceruri şi Dumnezeu generaţia noastră ar trebui să elimine cezura platonică. Fiind pe pămînt să nu abandonăm gîndirea metafizică.

Poate că tocmai Scripturile, revenirea la paradigma biblică care uneşte cerul cu pămîntul, fizica cu metafizica, ne oferă şansa asta.

Şi poate că mai este nădejde. LXX a fost, în ansamblu, totuşi cea mai cumpărată carte a Poliromului.

h1

„Ispitele înţelepciunii”

Martie 30, 2007

ademenirea înţelepciunii este singura ispită la care merită să cedezi totdeauna, cîntarea ei de sirenă estes singurul cîntec la care nu merită să îţi pui dopurile de ceară în urechi şi nici să te legi de catarg, ospăţul întins de Ea este singurul simposion (în sensul etimologic al cuvîntului „a bea împreună”) la care merită să practici convivialitatea.

Iată ce a păţit CB

Cristian Bădiliţă, Singurătatea păsării migratoare, Curtea Veche, 2007

singuratatea-pasarii-migratoare_mare.jpg

„Toată drama omenirii într-un joc de cuvinte: de la logosferă la blogosferă” p. 185.

„Ar trebui votată o lege planetară pentru protejarea şi chiar stimularea scrisului de mână.” p. 218

„Unii îşi fac din polemici un scop în sine. Polemicile trebuie tratate gordianic”. p. 214.

h1

Cugetarea unui pastor pensionar…

Martie 29, 2007

Cineva mi-a spus astăzi o adîncă analiză a unui pastor pensionar.

„Cîtă vreme am fost în vremea comunistă, conducerea cultului era în mîna statului şi tot poporul baptist ura asta şi se împotrivea. După 1989 conducerea cultului nu a mai fost în mîna statului, dar s-a petrecut ceva interesant. Acum toată frăţietatea vrea să îşi treacă conducătorii în mîna statului …”

h1

Despre un prieten „normal”…

Martie 29, 2007

Cristi a fost la Oradea! A lăsat o impresie atît de bună printre studenţii de la Universitatea Emanuel din Oradea pentru că nu s-a comportat ca marea stea a culturii, ca un fel de „Michal Jackson al culturii româneşti”, ca doctorul de Sorbona, ca profesorul infatuat care nu se poate apleca spre amărîtul de student, ca cercetătorul preocupat numai de textele lui vechi şi în limbi moarte, ca ştiutul care pare să fi înghiţit o mătură.

cb-la-ueo.jpg

A fost natural, a fost, cum îi place să spună „normal”!

Conferinţa despre Iuda, între excesul damnării şi moda reabilitării a fost o adevărată monografie. A pornit de la onomastică şi etimologii, apoi a călătorit prin Evanghelii, a trecut prin literatura patristică, apoi a făcut un pas în lateral spre mitologie, a revenit la Iuda ca personaj, dar cu referire la imagerie pentru a încheia aşezîndu-l pe Iuda acolo unde îi este locul, nu este diavolul, dar nici nu îl putem recupera pentru că aşa este moda.

Seara, în data de 27, la Universitatea din Oradea, a avut loc o lansare de volum LXX. S-a vorbit despre felul în care pot fi aşezaţi în acelaşi loc mai mulţi români: dacă lucrează la ceva, nu dacă dialoghează. Cum pot fi aşezaţi împreună mai mulţi creştini români? Nu dacă ţin sinoade ecumenice, numai dacă sunt persecutaţi.

cristi-intre.jpg

În data de 28 a mai susţinut o conferinţa în Aula Magna a Universităţii din Oradea despre Maria Magdalena, îndepărtînd-o de Dan Brown.

„Păcatul împotriva Duhului”, despre Iuda, despre Codul lui DaVinci… acesta este modul în care Cristi, cu textele greceşti ale Evangheliei într-o mînă, cu textele latineşti şi eline ale părinţilor în cealaltă mînă, luptă pentru apărarea adevărului Evangheliei, acum cînd ţine postul Paştelui cu încăpăţînare şi generozitate în acelaşi timp.

Pentru unii a fost o mîncare greu de digerat. Să ne fie de bine!

La plecare: „Nu ştiu de ce mă simt aşa de bine cu voi, baptiştii! Poate pentru că sunteţi normali… .?”

Mi-a plăcut şi am spus… „Ce bine ar fi să fim normali!”. Am vrut să îl întreb ce înseamnă totuşi „normal”. Mi-a scăpat. Poate că … data viitoare.

h1

Despre păcatul împotriva Duhului!

Martie 26, 2007

Rar mi-a fost dat să aud un discurs mai informat, de exegeză, de patristică, de istoria filozofiei clasice referitor la una dintre problemele cele mai dificile, după cum însuşi Augustin spunea, din Sfînta Scriptură. Mare curaj! Greu proiect! Mai ales în faţa unui episcop, a unei adunări de teologi de diverse confesiuni, jurnalişti, oameni de cultură din Oradea.

Cu timiditate şi smerenie, în ciuda celor auzite adesea despre el (cum că ar fi agresiv şi îngîmfat) fără a oferi soluţii finale, dar destul de ferm în final, fără a se depărta de tradiţia interpretării acestei scripturi, citînd chiar textul Epistolei întîi a apostolului Ioan, Cristi Bădiliţă s-a strecurat vreme de 1 oră şi 45 de minute printre greacă şi latină, printre evanghelii, epistole şi textele patristice, ajungînd cu bine la concluzii în faţa unui public foarte divers adunat la Institutul teologic greco-catolic, public pe care l-a ţinut interesat pînă la capăt, în ciuda foarte multor detalii tehnice.

Conferinţa despre păcatul împotriva Duhului nu putea fi lipsită de momentele în care trebuie să ne recunoaştem inadecvarea în faţa unor lucruri adînci şi lipsa de pătrundere în faţa celor tainice. Cristi a reuşit să păstreze echilibrul între aventura gîndului teologal şi reţinerea învăţată din studiul părinţilor Bisericii.

Sperăm să vedem textul conferinţei publicat într-o bună zi!

Şi pînă atunci să ne ferim de necredinţă, aceasta ne exclude din soluţia lui Dumnezeu, iertarea. Să nu închidem ochii cu încăpătînare în faţa Soarelui şi, în ciuda faptului că lumina încă ne penetrează pleapele, oferindu-ne cu insistenţă lumina fără umbră, să spunem cu încăpătînare că acela este întuneric şi asta pentru multă vreme. Să ne ferim de împietrirea inimii!

h1

Cristian Bădiliţă la Oradea! Despre Evanghelia lui Iuda, Anticrist, Evanghelii false, imaginar şi imagine.

Martie 23, 2007

tip3.jpgLa invitaţia lui Marius Cruceru, Cristian Bădiliţă, coordonator al proiectului Septuaginta editat de Polirom, autor al mai multor volume care au stîrnit controverse în lumea culturală românească, specialist în patristică, va fi găzduit la Universitatea Emanuel şi va susţine o conferinţă în data de 27 martie, între orele 10 şi 12 în CApela Mare a universităţii.

Titlul conferinţei este Iuda, între excesul damnarii si moda reabilitarii.

Read the rest of this entry ?

h1

De ce „pătrăţosu”?

Martie 23, 2007

Am fost întrebat ieri din nou: „De ce pătrăţosu?”

„Patratosu” este o poreclă.

Este porecla pe care mi-au dat-o unii dintre studenţi în primul an în care am predat literatură patristică şi limbi clasice în 1994. Au ţinut-o în secret. Unul dintre ei, după ce a absolvit, a avut curajul să îmi spună cum m-au numit colegii lui în timpul studenţiei. Şi el şi eu am căutat legătura, dar nu am avut răspuns, eu, din iubire de sine, el, din timiditate şi mult bun simţ.

Este o poreclă de care, cu timpul, am devenit mîndru pentru că trimite pe ocolite, pe la o altă sclitadă, la lucrurile simple, clasice, solide, bine făcute, pe care te poţi baza.

„Pătrăţosu” este porecla care s-a dat şi unei maşini, Mercedes G-Classe. O maşină de teren clasică, solidă, fără fiţe, bine făcută, pe care te poţi baza. Are un singur defect. Este foarte scumpă şi de aceea foarte rară pe şosele. Este tipul care a avut cele mai puţine reclamaţii de cînd a fost lansat primul model pe piaţă. Toată admiraţia pentru rezistenţă, în ciuda comentariilor despre designul colţuros (a propos de designul care sacrifică paralelipipedul sferei vezi un articol excelent de Cosmin Popan în Cotidianul: Designul e rotund).

Deci, cu această „povară”, tinichea legată de nume, vă invit la lucruri simple, clasice, bine făcute, rare şi scumpe, vă invit „La Pătrăţosu” ca să ne rotunjim colţurile.

„Pătrăţosu”

%d blogeri au apreciat asta: