Nou! Ringul pătrat

am mutat toate discuţiile despre plagiat şi altele ca acestea în RINGUL PĂTRAT. În felul acesta puteţi să vă orientaţi mai uşor. Sper!

Lăsaţi-ne în „plata Domnului”!

Răspuns la Episodul 1 pentru Adonis Vidu.

Bun venit la masa pătrată! Sau în ringul pătrat?

Sper să nu ne accidentăm prea tare în colţuri. Mutaţi-vă mai spre centru! Dacă este masă, atunci spre centru este mai bine, vă feriţi de colţuri, dacă este ring, în centru este dezbătaia 🙂.

Preambul

Se pare că dezbaterea se încălzeşte şi atmosfera este încărcată. În toate aceste condiţii să nu uităm de principii, chiar dacă vom recurge şi la concret; să nu uităm de eleganţă, chiar dacă vom ataca atît argumentele, cît şi experienţa şi ideile persoanelor care emit argumentele, vom folosi şi argumente ab qua persona homineque; să nu uităm de frumuseţea discursului, chiar dacă pe alocuri va fi presărat cu ironie, sperăm socratică sau măcar în spiritul aceleia cristice; să nu uităm de Cuvîntul Domnului, chiar dacă acesta va fi citat într-un context plin de asprime şi ascuţit…. şi să nu ne pierdem pe drum simţul umorului. 😉

DECI:

Despre ironie

Nu credem că trebuie să mai demonstrăm că Biblia este plină de ironie dumnezeiască. Atît în VT cî şi în NT. Nu credem că trebuie să mai demonstrăm că ironia este o armă cu două tăişuri care poate vindeca, dar şi răni.

Este însă o diferenţă pe care trebuie să încercăm să o păstrăm în continuare între ironia socratică-pedagogică faţă de ironia lui Cristos, modalitate de expresie prin care foloseşte cuvinte sau imagini cu sens opus celui deplin acceptat pentru a sublimia ridicolul răutăţii şi prostiei. De asemenea, merită păstrată distanţa dintre ironia, cu sensul ei pozitiv şi cu binefacerile ei şi persiflarea răutăcioasă şi zeflemeaua şmecherească. Asupra distincţiei dintre ironia lui Socrate şi cea a lui Isus merită revenit şi exemplificat.

Ironia este un mijloc retoric şi, folosit cum se cuvine şi cu măsură, aşa cum îl găsim în Scripturi chiar în rostirea lui Dumnezeu are efecte terapeutice. (vezi dialogul final dintre Dumnezeu şi Iov, spre exemplu “Domnul a răspuns lui Iov din mijlocul furtunii şi a zis: „Încinge-ţi mijlocul ca un viteaz; ca Eu să te întreb, şi tu să Mă înveţi.” Iov 40,6 şi 7)

Ad hominem, in personam, ab persona homineque?

CINE sau CE? CINE despre CE?

S-a discutat zilele acestea despre nelegitimitatea atacului la persoană şi desirabilitatea de a discuta idei. Excelent. Da, însă trebuie fixat cadrul discuţiei. S-ar putea ca acest excurs teoretic să pară puţin complicat, dar cred că este util şi poate ne mai relaxează puţin.