Archive for 3 mai 2007

h1

„Unde mergi?” „La Sfîntu Pixel…”

mai 3, 2007

Sfîntu Pixel este o nouă biserică.

Dar nu este una obişnuită. Este una virtuală. Adică există şi nu prea.

Biserica este o fiinţă istorico-escatologică (Mireasa Mirelui), divino-umană (Trupul Capului), care nu-şi are rost pe pămînt dacă nu s-ar pregăti pentru Ospăţul ceresc, Nunta Mielului.

Deci Mireasa stă şi se coafează, în camera fecioarelor, se pregăteşte să se arate „fără pată şi zbîrcitură” pentru întîlnirea faţă către faţă şi gură căte gură cu Mirele Ei.

Dar pregătirea aceasta este prin întîlnirea faţă căte faţă şi gură către gură, trup lîngă trup, prin prezenţă nemediată a tuturor mădularelor Ei-Lui. Adică nu poate fi în-fiinţată o biserică „la distanţă”, electronizată şi intermendiată. Biserica este constituită ontologic prin prezenţa în biserica locală, ipostaziere a Bisericii universale al lui Cristos.

Iată deci că ce nu poate fi teologhisit, poate fi imaginat, ceea ce nu poate fiinţa, există.

O biserică electronică, virtuală. La sfîntu Pixel… Boooon! Excelent.

welcome_2.gif

Adică stai acasă, în faţa computerului şi cînţi, te rogi, meditezi, liturghiseşti poartă a altarului fiind ecranul pătrat al computerului. 1800 de oameni deja şi în creştere

Curat meşteşug de neduhovnicire să nu te vezi la chip şi să ai comuniune.

Rîsu-plînsu.

Un coleg a modificat unul dintre imnurile noastre in felul urmator…

In cartea de cintari va apare varianta

„ce bine cind pixelii cu dulce gugalesc

si-n dragoste si pace ei stau si chatuiesc

Ca bitzii ce se varsa prin fir sau wireless

Si bine-chatuirea cadea-va tot mai des”

Varianta de mai sus suporta ajustari.

Virtual puteti participa fiecare

h1

Concurs: Cine vorbeşte mai repede despre Dumnezeu?

mai 3, 2007

Ieri am vorbit cu Naum, m-a întrebat ce fac la şcoală, am spus că ţin cursuri, m-a întrebat “despre ce?”, “despre Dumnezeu”,

„şi tu ai cîştigat concursul cine vorbeşte mai repede despre Dumnezeu?” m-a întrebat din nou

Apoi s-a rugat să îşi amintească să vorbească despre Dumnezeu cu toată lumea…

Azi am venit din nou la şcoală. Am încercat să vorbesc mai rar despre Dumnezeu ca să se aşeze gîndurile mai adînc…

h1

Obrăznicie, tupeu sau mistic?

mai 3, 2007

Românii s-au obişniut cu o formă de masochism datorită căruia, obrăznicia şi tupeul, în locul bunului simţ şi blîndeţii, intră în arsenalul sfinţeniei. Marcu Nichifor este un astfel de „sfînt” cu tupeu. O vorbă ca a lui, “vă zghihuie dracu pi toati cimpurili iestea şi acu veniţi aci şi dormiţi ca caiii”, spusă în biserică enoriaşilor de la ţară, obosiţi de ascultarea predicilor, poate fi mai mult tupeu decît ascuţiş profetic în grai. La fel modul în care se ducea în crîşmă şi mătura cu braţul toate paharele de pe masă pentru a putea vorbi cu el. Obrăznicie, tupeu? Cred că este o formă de îndrăzneală care aluncă din aceste categorii şi care este permisă doar marilor mistici.

%d blogeri au apreciat asta: