h1

camera 606 – „Dumnezeu e ca elefantul”

mai 24, 2007

Camera 606 este pătrată! Am măsurat-o, temîndu-mă că eu văd totul prea pătrat. Ce ironie!!! Pătrat perfect. 🙂

Are 6 paturi.

Toate sînt ocupate.

Spaţiul de vieţuire este limitat de două lucruri. De noptiere (nu te poţi întinde mai mult decît o noptieră) şi de cordonul de la perfuzie. Te învîrţi în doi metri pătraţi. Totul se petrece în doi metri pătraţi şi totul trebuie să îţi încapă într-o noptieră.

(FAză: „Ce tot căutaţi noaptea în noptieră?”. Păi poate tocmai de-asta se numeşte noptieră, ca să-ţi apropie lucrurile de care ai nevoie noaptea, nu?)

Mie? Că toată ţara era a mea şi la un gînd plecam la Bucureşti sau Brescia? Mie? Numai biroul îmi este într-o cameră de patru metri pătraţi

(Întrebare: de ce se măsoară spaţiul în metri rotunzi? Adică un cerc cu raza de un metru? rămîn spaţii neocupate de măsurătoare, de-aia!)

Asistentele sînt grijulii. Acum sînt asistente, nu se mai numesc „surori”. Se numeau surori atunci cînd, cu autentică milă şi compasiune, călugăriţele făceau slujba asta. Am avut şi un asistent care ne-a făcut injecţiile, bărbăteşte, fără să sterilizeze cu vată şi spirt locul şi rapid. Ne-am învineţit toţi. Acum înţeleg de ce nu există expresia „frate medical”, numai „soră medicală”.

spital.jpg

Nimic nu este la camera 606 atît de deranjant ca mirosurile. În spital nu te dai cu parfum. N-are rost. Eşti în pijamale. Acolo se amestecă mirosul de ploscă cu mirosurile din farfuriile în care se aruncă gemul, oul şi mămăliga.

Fetid. Asta este. Un miros fetid care iese de peste tot.

Mi-am găsit locul preferat, pe hol, cu ferestrele deschise în picioare.

Acolo citesc Biblia. Singura carte pe care am cerut-o. Nici nu îmi mai trebuie alta aici. Face minuni. Domnul N. deja mi-a cerut una. Îşi adusese să citească Delirul de Preda.

Discutăm.

Îmi spune…

„Ce interesant, domnu pastor, Geneza este ca Cartea Junglei, ştiţi, eu am citit mult, exact ca acolo, Elefantul face totul, desparte apele de uscat, nu-i aşa că Dumnezeu e ca elefantul din cartea junglei?”

„Da, domnu… Elefantul din cartea Junglei este ca Dumnezeu, că Biblia este singura cartea adevărată, restul sînt poveşti”

Şi-a pus din ce în ce mai des ochelarii să citească.

Am plecat împreună la ecografie.

Cînd eşti în pijamale prin spital ai un fel de legitimitate aparte. Ai voie să te bagi peste tot, fără să îţi ceri voie. Toată lumea te lasă în faţă, toată lumea îţi face loc în lift (şi pentru că miroşi şi pentru că se tem să nu ia ceva de la tine 🙂 ).

Dacă eşti în pijamale prin spital poţi deveni un mic tiran, mai ales dacă eşti „de la Cardio”. Nimeni n-are tupeul să te enerveze, pentru că nu vrea să dea ochii cu procuratura dacă păţeşti ceva… Păcătos gînd 🙂

Ne-am întors. Domnul N. a aflat veşti proaste, eu veşti mai bune.

A început să citească Cartea Sfîntă mai des, cîte o porţie mică, şezînd. L-am întrebat de ce nu stă culcat?

„Ca nu cumva să o şifonez, cînd o să ajung acasă, o s-o pun pe masă şi aşa o s-o citesc… „.

E clar… n-o va citi ca pe Cartea Junglei.

Reclame

5 comentarii

  1. Imi pare rau sa aud despre conditiile in care experimentezi ‘din plin’ statutul de om bolnav, sub tratament, plus restrictiile inerente ale imobilizarii / spitalizarii.
    Am lucrat 6 ani in Cardiologie-Terapie Intensiva, dar in alta resedinta de judet (bucovineana), si te asigur ca sint cu totul si cu totul alte conditii, unde curatenia si serviciile de calitate sint prioritare.
    Altminteri ma bucur ca dincolo de vesti bune/rele, de conditia fizica sau lipsa ei, de sanatate sau lipsa ei, ti-ai pastrat preocuparea pentru suflet, pentru semeni.
    Cu respect si incurajare,


  2. Draga Corneliu,
    Sînt sigur că sînt şi locuri mai bune şi asistenţi buni şi mai buni, dar acolo unde am fost eu esenţial mi s-a părut să nu îmi pierd simţul umorului.
    Mulţumesc de urări şi încurajări!


  3. Poate…te intereseaza: http://www.reportervirtual.ro/2007/10/12/campanie-impotriva-spitalelor-horror.html


  4. […] între perfuzii, cu pieptul gol, între gemetele celorlaţi cinci pacienţi din camera 606, am înţeles că mi-am încheiat tinereţea definitiv, mai devreme cu mult de 40 de […]


  5. […] mai bucuros am fost de această alegere în 2007, pe cînd am avut fibrilația atrială. Atunci am fost la milimetri de moarte. Aș fi murit în condiții normale, dacă Dumnezeu […]



Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: