
Cum slăbesc? Cu capu…
iunie 20, 2007Mă duc în jos, cad, kg după kg, cineva trebuie să mă oprească!!! 🙂 Vă scriu azi că am trecut de limita psihologică de 89 kg. Ieri aveam 90, azi 89,800.
Sînt o mulţime de reţeţe de slăbit. Click AICI şi vă distraţi. Dacă le încercaţi pe unele, vă îmbolnăviţi fără puţinţă de vindecare.
V-am spus cum m-am îngrăşat. Vedeţi AICI. Cum slăbesc? Ehe, asta este o cu totul altă treabă.
Fiecare dintre noi sîntem diferit construiţi, dar după acelaşi tipar. Fiecare dintre noi s-a îngrăşat aproximativ aproape altfel 🙂 deci trebuie să slăbească pe aceeaşi cale.
Dacă nu înţelegi cauzele, degeaba regimuri, vei pune la loc. Te vei lupta la nesfîrşit cu kilogramele. Slăbeşti pentru nuntă, pentru interviu, pentru o vreme şi gata, kilogramele sînt la loc. Dacă nu înţelegi mecanismele îngrăşării şi slăbirii, degeaba, încerci pastile şi îţi distrugi ficatul.
Dacă nu ai motivaţii solide, te laşi. Nu trebuie să fii leneş ca să te laşi, numai lipsit de motivaţie, mai ales dacă soţia sau soţul te aceptă aşa cum eşti. Te ţine minte de cînd erai frumoasă sau frumos, nu? 😉
O doamnă mi-a scris şi mi-a spus cum a slăbit ea. S-a gîndit tot timpul cum o să arate în rochia din Pretty Woman, roşie şi strîmtă. I-am scris înapoi şi am întrebat-o ce soluţie are pentru bărbaţi. A fost rapidă. Haina aia neagră a lui Neo din Matrix. 🙂
N-a mers!
Se slăbeşte cu creierul, nu cu stomacul. Stomacul tot la creier are comanda.
Deci, cum slăbesc:
Am creat un cadru ca să fiu limpede la minte
I. Am aruncat pe foc toate sfaturile din revistele pentru femei sau manualele de slăbit pentru modele. Metode de slăbit fără efort fizic??? Poveşti de adormit domnişoare cu bani.
II. Am stabilit o motivaţie puternică. Vreau să îmi văd copiii mari şi nepoţii, vreau să prind ziua de Sîmbătă. Vreau să nu o las pe Natalia văduvă. E mai bine decît să mă văd îmbrăcat în haina lui Neo.
III. Am stabilit o ţintă precisă. BMI-ul. Acum este 33. Obezitate gradul I. Trebuie să ajung undeva între 25 şi 28. Adică pe la 76 kg.
IV. Am stabilit un ritm omenesc. Dacă slăbiţi mai mult de 2 kg pe lună, numai ca să vă vină rochia de mireasă, atunci se produc procese degenerative ireversibile. Gîndiţi-vă numai la pielea care vă va transforma într-o „persoană cascadă”. Nu vreau să îmi prind epiderma cu leucoplast şi să îmi trag carnea de pe spate ca să mă pot aşeza. Ne-am îngrăşat în timp, în timp trebuie să slăbim.
V. Încerc să restaurez obiceiurile bune şi să le alung pe cele rele. Adică? Fac calea inversă. Anumite lucruri pe care le-am făcut greşit le întorc pe dos. Am ştiut că nu este bine, dar m-am lăsat dus de stress, de val, de prea multa activitate, de sarcinile de lucru, de grabă, de neglijenţă etc. Deci:
1. Am început din nou să mănînc dimineaţa. Mare lucru! De obicei luam o cafea, mă duceam la şcoală, predat cîteva ore bune, administraţie, viaţă intensă, mîncam pe la ora 14.00 ca un (cenzurat 🙂 ) şi apoi mă duceam acasă. Mi se făcea iar foame pe la ora 10 seara. Dimineaţa, vorba prietenului meu care a slăbit 40 de kg, mănînc o mîncare cu creierul: oat meal. Nu are un gust prea bun. Sînt fibre alimentare. Se găsesc pe toate drumurile, dar sînt foarte sănătoase pentru colon în primu rînd. REvin, dacă trebuie.
2. Nu mai mănînc după ora 19.00. Mîncam pe la ora 19, după care muncă, muncă, muncă, noaptea, pentru că lucram în stil „bufniţă” din nou mîncare.
3. Dorm cît trebuie. Mă culc la 22, mă scol în jur de 5 sau 6. La stress şi oboseală corpul fiecăruia reacţionează în alt fel. Al meu comandă: depune, ca să ai de unde consuma cînd eşti obosit şi stresat. Cînd sînt odihnit nu mai simt nevoia să mănînc atîta.
4. Beau apă. Mai ale pe căldurile astea, în jur de 2 litri. Apa ajută la ardere. Cu cît transpiri mai mult, cu atît slăbeşti mai mult. Pînă acum v-am spus că am dat jos 6 kg şi ceva. DA, asta a fost apa. Acu abia începe greul. Toate curele de slăbire uimitoare se bazează pe asta. Vi se pare că merge, dar daţi apa jos. Dacă vreţi să slăbiţi, trebuie să beţi apă. 2 litri pe zi ar fi pentru cineva care vrea să se menţină, dacă aveţi cu 20 de kg mai mult, atunci, pentru fiecare 10 kg în plus peste limita normală trebuie să beţi o jumătate de litru în plus. Porţia mea este de trei litri pe zi.
5. Mă gîndesc la ce mănînc şi nu mai mănînc oricînd, orice, oriunde. La sfîrşitul zilei mă gîndesc la ce am mîncat. DAcă am sărit calul, a doua zi, post. Nu mai mănînc la orice oră din zi. Am stabilit ore fixe. Nu mai merg la orice masă de protocol. Dacă mă duc. Beau apă în faţa lor. Exerciţiu de voinţă. SAu comand ceva peşte, carne albă, chestii de genul ăsta.
6. FAC MIŞCARE. Asta-i important. Zilnic. Am avut o problemă cu genunchii de la prea multă alergare. Am încercat să alerg la fel ca la 56 kg cu aceleaşi ligamente şi aceeaşi muşchi acum la 96 de kg. Am făcut o prostie. Dar nu m-am lăsat. Pînă mi-am tratat genunchii, am făcut abdominale, flotări etc. PEntru prima dată săptămîna asta pieptul mi-a fost cu un mm înaintea burţii. 🙂
7. Am început din nou să mă uit în oglindă. Mult de reparat. 🙂 Din cauza abdominalelor încep să apară din nou, vag, greu, nişte deluşoare, foştii şi vechii mei abdominali. Greu de identificat. Nu asta este cel mai greu de obţinut. Cel mai greu este să înlături „mînerele iubirii” cum spun americanii. Cele două pernuţe care s-au depus mai sus de şolduri. Am nişte exerciţii super pentru alea. Grele, dar merită. Soţia
8. Parchez maşina mai departe şi am renunţat la lift. Azi soţia a urcat cu liftul şi ca în vremurile bune, am ajuns înaintea ei, pe scări. Cu gîfîieli, dar e bine!
9. Am renunţat la zahăr, la pîine în exces şi la otrăvurile albe în general. Făină, sare, zahăr etc. Mănînc pîine, dar graham, cu multă fibră, pîinea cea mai neagră. E şi mai bună la gust. Fără conservanţi. Nu am renunţat la îndulcire şi nici cu îndulcitorii nu mă împac, dar folosesc mierea de albine. Vă obişnuiţi, cu orice vă obişnuiţi.
10. Am renunţat la multe activităţi stresante. Da, la cele mai multe activităţi stressante care îmi ocupau nopţile. Dacă nu mai stau nopţile, nu mai mănînc noaptea. DAcă nu mă mai stresez dimineaţa, nu mă mai grăbesc fără să mănînc. Toate se leagă.
11. Am început să gîndesc ca un slab. Mă mişc ca un om slab, mă urc în maşină ca un om slab, urc scările ca un om slab, manînc ca un om slab. Mă pregătesc pentru cele 76 de kg, intens de tot. Mintea începe să supună corpul şi acesta va începe să se dea pe brazdă.
12. Am învăţat să spun NU. Mie şi altora. Pentru că văd multe lucurri care îmi plac şi acum mi le pot permite, trebuie să îmi spun mie în primul rînd Nu, apoi, cînd sînt invitat de oameni atît de amabili şi calzi la masă, pentru că mă cunosc de atîta timp şi epntru că mă iubesc destul, p0t înghiţi un NU din partea mea la capitoul prăjituri şi la al doilea fel doi.
13. Am un grup de suport. Singur nu poţi. Trebuie să îţi aducă aminte cineva, mai ales cînd te enervezi şi vrei să bagi două savarine în tine, una după alta sau două torturi diplomat. Soţia este alături de mine, în primul rînd. Aleargă cu mine, mă bate la cap să nu mai mănînc ciocolată, îmi aduce aminte că am luat hotărîri drepte etc. Apoi prietenii. Ei îmi dovedesc că se poate. S. V. care a slăbit 40 de kg este cel mai mare suporter al meu, apoi S. T. care a slăbit 20 kg mă încurajează în fiecare săptămînă. E important să nu te arunci asupra propriului trup fără sfaturi bune.
Mai sînt şi altele, dar mă opresc aici.
Nu ştiu dacă o să meargă şi la voi, dar la mine se pare că funcţionează.
Pentru cei care mă ştiu: punem pariu că după vacanţă vin cu burta mai în spate decît pieptul?
Punem pariu că la 1 octombrie sînt la 84 de kg? Adică 12 kg faţă de 19 mai?
Scriu acestea ca să îmi creez singur presiune. De acum înainte nu mai este drum înapoi. Ochii unora vor fi pe mine. Deci e treabă serioasă.
Promit să nu mai predic despre post pînă nu ajung la 80 de kg. 🙂
Publicat în Între bări, Jurnal |
Am avut si inc am si eu „airbag” frontal si „airbag-uri” laterale ;)), dar le-am dezumflat, in mod neintentionat si metoda pe care nu o recomand :D- am primit papucii de la prietena mea -si in stresul si durerea despartirii am pierdut cateva kilograme si cand am vazut k se pot pierde kg si asa, am avut grija ce am „bagat” in mine si rezultatele s-au vazut.Sper k odata cu implinirea fagaduintelor si cu venirea lui Efraim, sa nu se umple „airbagurile” ;))…din nou…Asa ca, draga Patratzosule, nu esti singur….mai sunt atatia care „suferim” ca si tine…macar tu (si dak sunt obraznic pt k vb la „per tu”, imi cer scuze) ai jumatate, coasta, ajutor potrivit,etc :D. Pentru toti cei cu probleme de „airbag” si camasi si tricouri cu „burta incorporata”…offfff…SE POATE =)).Fiti binecuvantati de Domnul Isus toti.
Si eu cred ca asta e un pricipiu bun de slabit.
O sa pun si eu in practica unele sfaturi. 🙂
Am putea face un club?
punctul 11 mi se pare cel mai interesant:D, si cred ca o sa dea rezultate. spor la slabit! 🙂
Ai mai putea adauga ceva pe lista alimentelor vitale. Un fruct care, daca îl tolerezi, te va ajuta mult. Este vorba de grapefruit. E o chestie cu ‘principiul amar’ care favorizează slăbirea (nu ştiu exact explicaţia nutriţioniştilor). Dar dacă vei mânca un grapefruit când ţi-e foame, îţi va da senzaţia de saţietate, te vei simţi fresh şi ai parte de vitamine folositoare.
În rest, îmi place metoda ta de a slăbi cu cap(ul) şi cred că o să mă inspir din ea. Am de pierdut mai multe kg ca tine. Vai de mine! De unde atâta cap să slăbesc cât trebuie? 🙂
Apropos… Amicul S.V. care a slăbit 40 de kg… în cât timp a reuşit şi cu ce metodă? Similară?
Frate Marius, sunteti in rugaciunile noastre ca familie.
Personal, ma bucur sa vad atata ambitie.
Si eu sunt obeza de gr I si ma lupt cu kg in plus. Fiind biciclista si eu si sotul meu, pedalam distante destul de lungi uneori.
La fel inteleg si eu slabirea. In timp si cu cap. Degeaba curele care promit 10 kg in 3 saptamani. 500 g pe saptamana, atata e recomandat. De prin ianuarie am slabit 9 kg, destul de putin totusi, doar sunt 6 luni. Mai are omul si esecuri. Oricum, nu ma dau batuta.
Eu am facut mult Tae Boxing de pe o caseta video, Billy Blanks si rezultatele nu au intarziat sa apara.
Scopul meu este altul: un copil pe care nu-mi permit sa-l fac la aceste kg. Apropos, datorita obezitatii sunt cu tensiunea la granita, ceea ce e ingrijorator.
De cand am inceput in familie sa mancam fibre la micul dejun, totul este mai senin si fara incomoditati. Fibrele razuiesc depunerile, asa se spune.
Mie mi s-a recomandat secara. Asa ca am pregatit fulgi de secara pentru micul dejun, paine de secara facuta de mine cu faina de secara de plafar (absolut fantastica la gust) si mai servesc la micul dejun cate o chifla de seacara cu iaurt simplu.
Va doresc succes si mie la fel. Totul tine de disciplina si vointa, mai ales, cum spuneti, cand partenerul ne accepta asa cum suntem.
Dumnezeu sa ne dea izbanda!!
Fr. Marius, ma bucur sa va ca gandesc si altii ca mine. Am zis ca doar eu sunt cel care sunt atat de aspru in ultima vreme cu mine.
Intr-adevar, cred ca sportul face multe, dar ce mi se pare iarasi important sunt orele stabilite de masa si o cantitate stabila de hrana echilibrata.
Pentru mine functioneaza foarte bine sporturile care au „aliura” de hobby: Tennis (in 45 minute trebuie sa schimb tricoul) si Inot(la bazinul olimpic, cateva ture de bazin si simti cu transpiri in apa… :)).
Alergatul a facut iarasi minuni, nu alerg repede ci fac 4 ture de campus si in ritmul meu. Cand ajung inapoi, rad colegii ca am facut dus cu hainele pe mine.
Sincer pentru mine este mult mai distractiv decat mi-am inchipuit si am ajuns la concluzia urmatoare: ca in orice alt lucru facut, graba strica treaba – o tinta de vreo 3 kg (max 4kg) pe luna este ceva realistic si totusi solicita sa ai o vointa si o mativatie sprijinita de altii.
Sunt la 92kg – Mi-am propus sa ajung la 82 pana in septembrie. Insa motivatia nr.1 este sanatatea. Un verisor de-al meu care a ajuns la 130 kg, i-au gasit dubla hernie de disc si au zis ca nu pot sa-l opereze pan anu scade la 90 (ar fi greutatea ideala pentru el – are undeva al 1,90 m).
Va provoc sa largim un pic cercul.
Ochii privesc, dar unii mai si urmeaza pasii.
Am o intrebare in legatura cu puctul 13. De ce singur nu poti? Eu inteleg ca e foarte util sa ai un grup de suport, dar nu sunt de acord ca e esential. Orice lucru pe care omul vrea cu adevarat sa-l faca, il face. Cand spune ca nu poate, defapt nu vrea. Desi, cred ca lucrurile sunt mai complexe, la fel cred ca ramane valabil ce-am spus mai sus. O intrebare… 😀 De pus kg se poate de unul singur? 😉
Draga RCC, nu se poate să pui singur kg. 🙂
iti trebuie prieteni, sa te duci la mese cu ei etc.
Biblia spune sa ne purtam sarcinile unii altora. Asta inseamna si asupra kg in plus sa ne mustram unii pe altii.
Eu incerc sa ma sprijinesc de prieteni,
azi a fost la sala cu mine un student. E perfect. Discutam si ne antrenam impreuna.
De acord, Bogdan, largim cercul,
sa facem o asociatie, un ONG. Atunci va trebui sa stam la birou si ne ingrasam iarasi :). glumesc.
DA, te voi intreba cit ai slabit cind ne intilnim. Miine e zi de post. Sa postim
Draga Oana C.
Da, ce ai auzit despre fibre se pare ca e adevarat.
ORicum slabit fara efort si fara post si rugaciune nu se poate.
acest soi de draci ies numai cu post si rugaciune!
Draga Mihai, da, fructe, da.
Miine inchei postul cu fructe. Numai fructe. Cit incape.
Grapefruit imi place. Fara zahar sau miere! Delicios. Yami!
draga Lory,
uhhh. Sper ca este alta varianta. Pe mine oricum Natalia nu are de gind sa ma lase. Ramin celelalte metode.
Sincer, lista ta e o provocare pentru mine. Am revenit asupra ei de câteva ori, ii tot dau târcoale… simt că e ce-mi trebuie şi mie dar încă nu am putut să zic DA. Sper să intru în club, asociaţie, sau ce-o mai fi. Mi-e frică de un nou faliment.
Nu-mi place că te-ai oprit la 13 reguli. Nu sunt superstiţios, dar dacă alţii sunt? 🙂 De aceea propun regula 14. Poate că la tine nu e necesară, dar la alţii, ca mine, e una de top. Deci, cu titlu de propunere:
14. Mănâncă încet! Nu te grăbi! Pe vremuri când eram mai slab şi mai puţin ocupat eram lent la masă. Acum mănânc de parcă vin turcii, cum zice mama. Nemestecate, de-a valma, alimentele sunt îndesate pe gât şi când termin de mâncat simt că am un bolovan de lut în stomac… Cred că dacă aş reuşi să mă controlez, să reduc viteza, altfel ar funcţiona digestia şi, probabil senzaţia de saţietate s-ar instala înainte de a îngurgita tot ce am îm faţă.
Doamne Ajută ne(putinţei / credinţei) mele!
salut,
am citit si eu principiile tale , sint corecte !
am folosit si eu multe din ele, anul trecut pina prin vara si eu eram 96 kg.
acum merg pe 86 .
la sfirsitul anului trecut prin noiembrie 84 !
cel mai greu ami este sa nu maninc tarziu , si sa fac sport….
sint sigur ca tu ai sa reusesti in ce ati propui , ai mai multa vointa decat mine , asta din totdeanuna , eu nu reusesc sa schimb pagina doar mai sterg ceva din ,,mizgaleli,, ….
daca treci pe la iasi te pot ajuta cu niste miere !
salutari !
gigi
Foarte bun plan Marius! Cind gindesti asa nu se poate sa nu reusesti. There is no such thing as a free lunch.
Uite inca un lucru legat de exercitiu care te-ar ajuta. Fara ca sa adaugi calorii (merit ca doar am exersat) pe care nu intentionai sa le adaugi, imparte minacarea in 5-6 portii pe zi. Daca te pregatesti sa exersezi trebuie sa maninci ceva ce contine zahar (nu ma refer numai la dulciuri bineinteles). Corpul cind este sub stress va consuma intotdeauna proteinele din corp daca nu este zahar (energie)care sa fie gata de folosinta (la greutatea ta vei avea nevoie de 30-40g de zahar pentru fiecare ora de exercitiu – nici mai mult nici mai putin). Iar dupa exercitiu incearca sa maninci niste proteine care in primul rind vor marii rata metabolica (costa mai mujlte calorii sa arzi o calorie de proteina decit o calorie de zahar) si in al doilea rind vor ajuta la repararea muschilor.
Foarte interesant subiectul.Si eu am probleme, 10 kg de probleme in plus si tot asa cineva m-a sfatuit sa slabesc cu cap si in timp, asa cum m-am si ingrasat.Probabil ca imi mai lipseste postul si rugaciunea in directia asta. Si eu cred ca e important sa mai slabesc, nu ca sa arat bine in fata altora, ci pentru sanatatea trupului meu.Mi se pare greu.Mare va fi ziua in care voi vedea victoria in aceasta directie.
[…] De ce m-am îngrășat? Cum slăbesc? Cu capu… […]
[…] minune…. Astăzi, în ciuda faptului că am rămas supraponderal (cu mai puţine kilograme decît atunci şi tot în scădere… […]
[…] Am întrebat-o mai în glumă mai în serios … și eu în ce să mă imaginez? Am simțit ezitarea… dar mi-a răspuns imediat: să mă imaginez în paltonașul ăla, în fîșu ăla al lui N…x. […]