Archive for 22 iunie 2007

h1

„A căzut curentul!”

iunie 22, 2007

Cea mai mare tragedie care ar putea lovi omenirea acum nu este o ciumă, nici SIDA, nici gripa aviară, nici încălzirea globală, nici epuizarea resurselor energetice, ci întreruperea curentului deodată, peste tot. Adică să cadă curentul.

Ar muri milioane de oameni! Vă gîndiţi la echipamentele electronice din spitale, nu?

Nu acolo ar fi cea mai gravă problemă: căderea reţelelor de comunicaţii (gîndiţi-vă la cele militare), faptul că toată economia este fundamentată pe transport şi electricitate, conservarea hranei depinde de curent, „capodoperele” noastre, ale celor care am renunţat la creion şi hîrtie, s-ar pierde toate…. 🙂
Dacă s-ar întîmpla să cadă curentul peste tot şi dintr-o dată şi ar sta jos, acolo căzut, vreo cinci sau şase luni, am fi aruncaţi în plină sălbăticie, am fugi unii după alţii pe stradă să ne luăm pîinea de sub braţ… Majoritatea oamenilor nu ar muri pentru că li s-ar opri monitorizarea medicală, ci pentru că s-ar ucide unii pe alţii… altele ar înnebuni fără telenovele, alţii ar intra în panică, fără ştiri, eurosport, filme etc. Ce-am face toată ziua fără curent?

Poate că totuşi nu este aşa de rău să cadă curentul din cînd în cînd!

Azi a căzut curentul!

De ce curentul cade? El nu se opreşte? Apa se opreşte, dar curentul cade! Iar cînd vin, amîndouă vin la loc. Apa nu se porneşte, curentul nu se ridică.

Nu, curentul nu se ridică, dacă a căzut. Curentul „vine„!

Pe vremea lui Ceauşescu, cînd se făcea economie la apă, curent, tinereţe şi viaţă, creativitate şi imaginaţie, cîte o vecină ieşea pe scară şi striga cît o ţineau rărunchii: „A venit curentul, apa, lumina etc.!” Toată suflarea sufla uşurată. Apa, curentul, veneau ca nişte musafiri dragi şi stăteau puţin.

Toate vin! Dar cînd se duc, nu se duc; curentul cade, apa se opreşte, lumina se întrerupe!

Dacă a căzut, atunci cineva trebuie să se ducă să îl ia de jos, să îl ridice să îl pună la loc.

Cît de mare este zgomotul cînd cade curentul, cum face el cînd cade? Tocmai asta este: cînd „cade curentul” se face linişte, o linişte foarte mare. O linişte nu numai mare, ci şi frumoasă!

Dar cînd cade curentul de sus? Cum face? Furtunile cu tunete şi fulgere sînt momentele mele preferate. Atunci, aşa cum spuneam zilele trecute, opresc Windows-ul şi mă uit pe ferestre.

fulger-ion-bezercheanu-sursa-bad-or-good.jpg

Cînd făceam compuneri prin clasa a II-a învăţătoarea ne spunea să scriem concluzia! Întotdeauna! Cînd făceam o compunere despre primăvară trebuia să spunem: „Ce bine este că a venit primăvara! Totul revine la viaţă! Totul revine la normal!”

Acum: Ce bine este cînd cade curentul! El cade fără zgomot! Nici pîs sau fîş nu face! Uneori scoate doar fum, dar apoi…Totul revine la linişte! Totul revine la normal, rămînem cu noi înşine şi se face o linişte mare şi frumoasă! Iar cînd cade curentul de sus, de la El, atunci se aude zgomotul celei mai spectaculoase rostogoliri care ne este dată spre auzire.

Reclame
h1

„Cit de fragili sîntem…”

iunie 22, 2007

În ultimul an am avut trei înmormîntări în familie. Apropiaţi şi foarte apropiată.

În ultimii şapte, vreo şase. Fraţi şi unchi.

Sting a scris acest cîntec, dacă bine ştiu, atunci cînd a aflat că mama lui a murit. L-a repetat atunci cînd a aflat de 11 septembrie 2001.

Zilele acestea, cînd am văzut oţelul alături de sînge, detergentul care spală cu mopul, urmele de roşu, stelele care se oglindeau în stropii de ploaie, mi-au venit des în minte cuvintele Eclesiastului, dar şi cîntecul lui Sting. Atunci ne aducem aminte de cît de trecători sîntem, cînd ne vedem sîngele destul de des.

Războinicii ar trebui trimişi să doneze sînge. Dacă rămîn războinici şi după asta, atunci „au sînge…”

If blood will flow when flesh and steel are one
Drying in the colour of the evening sun
Tomorrow’s rain will wash the stains away
But something in our minds will always stay
Perhaps this final act was meant
To clinch a lifetime’s argument
That nothing comes from violence and nothing ever could
For all those born beneath an angry star
Lest we forget how fragile we are

On and on the rain will fall
Like tears from a star like tears from a star
On and on the rain will say
How fragile we are how fragile we are

On and on the rain will fall
Like tears from a star like tears from a star
On and on the rain will say
How fragile we are how fragile we are
How fragile we are how fragile we are

%d blogeri au apreciat asta: