Archive for 7 iulie 2007

h1

Şi mai tulburător

iulie 7, 2007

În urmă cu ceva timp, cînd a apărut postul Tulburător, am scris acest post. L-am ţinut pe privat, pentru că era aproape de Congres şi am dorit să nu mai creez atunci valuri de presă. Acum, în contextul în care a apărut blogul Dezvăluiri, cred că merită să medităm un pic la cele arătate aici:

Am primit atît de contestata revistă „Creştinul Azi”.

Vă veţi întreba „Şi ce-i cu asta, ce ne interesează pe noi”. Cred că ceea ce urmează să downloadaţi nu mai interesează doar minoritara comunitate a coreligionarilor mei, ci întreaga naţiune. Trebuie să vedeţi cum a fost de fapt.

De vreo cîteva numere încoace Redacţia publică chestiuni care au menirea de a „nu ne lăsa în baltă” asupra unei probleme pe care fraţii mei o întîmpină: pastorii, liderii religioşi care au colaborat cu securitatea şi acum tac mîlc, ba mai au şi tupeul de a ne spune în faţă că nu îi înţelegem cum trebuie, că de fapt ei sunt eroi ai neamului (asta este culmea)…, unii zic asta, dar alţii… că noi nu îi înţelegem, că de fapt ei sunt oameni la fel ca şi noi (asta este enervant) s-au temut şi gata, ce? Noi nu ne-am temut niciodată?

Voi reveni asupra acestui aspect. Acum însă, un document absolut înfiorător care ne arată că cei care au dat note la securitate nu le-au dat cu timiditate şi forţaţi de la spate să scrie şi următorul rînd, ci le-au scris cu acribie şi entuziasm.

Ştiam că este rău, dar nici chiar aşa de rău…. Aceeaşi senzaţie am avut-o şi cînd am descoperit notele date de tatăl meu. Mă aşteptam la rău, dar nici chiar aşa de rău. Mă aşteptam să fie note scoase cu cleştele din pană, dar nu şi recomandări făcute gratuit celor în cauză.

Dumnezeu să se îndure şi să îi ierte pe toţi cei care s-au dedat la acest lucru. Dar merită să căpătăm învăţătură din asta.

Citiţi cu buza tremurînd şi cu lacrimi în ochi. Citiţi, dacă puteţi, în picioare acest download.

Citiţi rugîndu-vă pentru cei care au pus pe hîrtie cu atîtea detalii toate cele întîmplate. Citiţi şi rugaţi-vă pentru ei ca să le vină vremea eliberării.
Citiţi ca să înţelegeţi mai bine vremurile de atunci, dar şi vremurile de acum, oamenii de atunci, dar şi pe noi înşine.

Îmi este profund ruşine! Vă rog să consemnaţi acest fapt şi îmi cer încă o dată iertare în numele lor pentru cei care vor fi fost răniţi de cele descrise aici.

Redau în această formă cele scrise, pentru că deşi am cerut mai multe exemplare de la redacţie din numerele cu articolul meu şi cele consecvente, mi s-a spus că toate tirajele s-au epuizat.

Click pentru a vizualiza documentul

DACĂ NU MERGE APĂSAŢI ŞI ACEST LINK!

h1

Un nou blog despre informatori! revenire

iulie 7, 2007

Iată că acum am aflat cine este cel care lansează blogul blog, Dezvăluiri, dezinformări, divagaţii .

Am aflat şi motivaţiile chiar din partea autorului. Vezi la commenturile postului anterior.

Cartea Pigmei şi Uriaşi a născut foarte multe reacţii.

Numai eu ştiu cîte emailuri şi telefoane am primit pentru că autorul a fost şi este student la Oradea, pentru că s-a tipărit la Aleşd, pentru că editorul este căsătorit cu o fată din Aleşd. 🙂 Deci, uite vinovatul!!!

Repet: autorul este singurul responsabil de carte! Întrebaţi-l pe el! Dacă sîntem sau nu de acord cu ce spune sau ne arată, asta este altă treabă!

.

Reacţia cea mai prezentă a constat în comentarii de genul:

„De ce s-au dat documente atît de importante în mîna unui necalificat? Este istoric? Cum de şi-a permis interpretarea unor asemenea documente? Este o dovadă crasă de neprofesionalism, de amatorism, de etc.” Etc.

Mărturisesc că toate aceste comentarii au creat în mine două tipuri de contra-reacţii:

1. „Prefer un neprofesionist interesat de adevăr, decît un specialist nepăsător”

2. „Dacă tot este să continuăm procesul, atunci să îl facem ireproaşabil. Dacă se poate, următorul volum din Pigmei şi Uriaşi să apară fără nici un fel de greşeli, nici măcar de gramatică sau punctuaţie.”

.

În contextul acestor gînduri am reacţionat destul de tare (şi cu această ocazie îl rog pe fratele Daniel să mă ierte, dacă l-am supărat cu ceva) la blogul care porneşte de la cartea cu pricina şi se doreşte a fi un blog care să conţină reacţii la cartea, dar îi greşeşte chiar titlul.

Primul gînd care mi-a trecut prin cap a fost tocmai reacţia celor incriminaţi direct sau indirect în carte:

„Ia uite, vezi, nici măcar titlul propriului dosar nu îl ştiu… vezi, este necredibil acest excurs, este un atac subiectiv şi pasional împotriva noastră etc. ”

Cred că acest blog este util. Îl voi pune în blogroll! 🙂

Cred că este necesară discuţia pe acest subiect în continuare. Voi participa activ la ea.

Cred că fratele Daniel trebuie sprijinit în acest efort, mai ales în situaţia prin care trece cu tatăl său.

„Hai să dăm mînă cu mînă” şi condei la condei ca să creăm un discurs coerent şi în direcţia asta.

Eu îmi dau ambele articole, cu permisiunea celor de la Creştinul Azi şi altele de felul ăsta.

h1

Psalmul 5

iulie 7, 2007

(Psalm de război. Scris de david cînd a fost înconjurat de vrăjmaşi)

L-am văzut!
L-am strigat!
M-a-njurat!
N-am putut…

N-am mai putut să întorc obrazul celălalt, Doamne!
Îmi venea să sar pe el, să ne batem iar, ca acasă, în cartier.

L-ai văzut!
M-ai strigat!
Şi de Tine-nconjurat,
Pe dinainte
Şi pe dinapoi,
În stînga şi
În dreapta…
Am plecat!

Am plecat, dar n-am fugit!

Ştiu că ştii că ştiu ce crezi!
Dar mă bate gîndul că dacă n-am stat şi nu ne-am bătut, el crede că sînt laş!

Mă bate gîndul că m-ai fi bătut dacă ne-am fi bătut!

Ce zici? Să Te las pe Tine să îl baţi?

Na! Atunci!

„Să te bată Bunul Dumnezeu!”

h1

Un nou blog despre informatori!

iulie 7, 2007

Iată, Daniel Brînzei, ne-a dat un link către un nou blog, Dezvăluiri, dezinformări, divagaţii .

Identitatea celor din spatele blogului, dacă am fost eu atent, nu este dezvăluită. Un punct în minus pentru asta.

Că încearcă să reacţioneze la cartea care se cheamă PIGMEI ŞI URIAŞI, este un lucru bun, un punct în plus pentru asta. Un alt punct în minus pentru neatenţie şi ratarea numelui exact al cărţii. Cartea nu se cheamă GIGANŢI ŞI PITIC :), dar sună bine şi aşa.

Este o gafă mare în contextul în care se doresc dezvăluiri istorice, o gafă şi mai mare în contextul în care se încearcă o critică a textelor, evenimentelor şi persoanelor.

Şi mai este un lucru, preluarea articolelor unei alte persoane în întregime se face cu acordul acelei persoane. Dacă se doreşte evitarea acestei proceduri, se dă doar un link de felul ĂSTA şi atunci nu mai este nevoie de cererea acordului. Articolul meu (al doilea articol, că dacă mă întreba cineva trimiterea mea ar fi fost la primul articol) a fost preluat fără acord în întregime. Nu-i problemă, dacă serveşte scopului, treacă-meargă, dar în cazul altora s-ar putea să fie mai cu pretenţii.

Da, tocmai asta aşteptăm de la o astfel de intreprindere: EXACTITATE!!!

Ne-am săturat de amatorisme în sensul prost al cuvîntului! Sperăm ca noul blog să fie un spaţiu al adevărului, nu unul al dezinformării, pornind chiar de la titlurile cărţillor. 🙂 Ne-am săturat de diletantismul şi improvizaţia românească „lasă, tată, că merge şi-aşa!”

Le dorim succes, corectitudine, exactitate!

Şi la mai mare!

Sper că vor corecta urgent greşelile de scris şi de procedură.

Să le fie iertate! Greşeli de începător. 🙂

PS.

Vezi REVENIREA asupra acestui post!

h1

Psalmul 10 – în-colţit

iulie 7, 2007

Psalmul 10

(Se cîntă ca şi „Nu nimici!” vezi Ps. 58 şi 109, cu aceeaşi trimitere, „Către mai marele cîntăreţilor”. Poate că dînsul, că este cel mai priceput, poate să o cînte că eu nu pot decît ultima parte. )

.

Să dea colţul ierbii, Doamne, din colţul gurii celor care te blastămă!

Să se înnoade coada ochilor lor de şmecheri în coada viermilor pămîntului!

Colţul de pîine să le rămînă nemestecat printre colţurile de măsele zdrobite!

Acel colţ de pîine pe care l-au cerşit şi care li s-a aruncat în praf,

Şi vrăjmaşilor Tăi să nu le treacă plozii mai sus de colţul mesei!

Să se ferească de spaime în odăile lor din colţ în colţ,

Şi din toate colţurile pămîntului să-i bată vînturile!

Pe colţuri de stîncă să rămînă însinguraţi,

Încolţiţi de vulpile pustiei şi apăsaţi de vulturi

.

Să nu-i urăsc eu pe cei ce Te urăsc?

Să-i binecuvînt pe batjocoritorii Miresei?

Ba-i urăsc şi cu stînga şi cu dreapta,

Dar Tu ştii mai bine, treci dincolo de vorbe

Şi cunoaşte-mi inima cu totul,

Doamne, vezi dacă sînt pe-o cale bună

Şi du-mă pe calea Iubirii de vrăjmaşi

Şi de-ai mei şi de-ai Tăi.”

.

PS.

Înainte de a publica acest psalm i l-am dat unui apropiat să-l citească

„Eşti nebun? Ce te-a apucat? Aste-s blesteme, acatiste, ce-i asta?”

„E un psalm, la fel ca cei ai lui David? Ai citit psalmii lui?”

„Păi ce, tu eşti David?”

Am rîs zgomotos „Da, sînt David, ţi-arăt buletinul, aşa mă cheamă, this is my middle name, David, Marius David Cruceru! Lui mama i-a plăcut Marius, pentru că citea Mizerabilii, lui tata i-a plăcut David, pentru că predica din Biblie. Aşa că m-am născut între Mizerabili şi Biblie.”

„Ce-o să zică lumea?”

„Eu mă întreb ce-o să zică Domnul întîi? Se pare că El a primit! Vezi? e ca o pîlnie, arată cum se stinge mînia şi apoi, în Faţa Lui, ne piere şi şoapta.”

%d blogeri au apreciat: