În urmă cu ceva timp, cînd a apărut postul Tulburător, am scris acest post. L-am ţinut pe privat, pentru că era aproape de Congres şi am dorit să nu mai creez atunci valuri de presă. Acum, în contextul în care a apărut blogul Dezvăluiri, cred că merită să medităm un pic la cele arătate aici:
…
Am primit atît de contestata revistă „Creştinul Azi”.
Vă veţi întreba „Şi ce-i cu asta, ce ne interesează pe noi”. Cred că ceea ce urmează să downloadaţi nu mai interesează doar minoritara comunitate a coreligionarilor mei, ci întreaga naţiune. Trebuie să vedeţi cum a fost de fapt.
De vreo cîteva numere încoace Redacţia publică chestiuni care au menirea de a „nu ne lăsa în baltă” asupra unei probleme pe care fraţii mei o întîmpină: pastorii, liderii religioşi care au colaborat cu securitatea şi acum tac mîlc, ba mai au şi tupeul de a ne spune în faţă că nu îi înţelegem cum trebuie, că de fapt ei sunt eroi ai neamului (asta este culmea)…, unii zic asta, dar alţii… că noi nu îi înţelegem, că de fapt ei sunt oameni la fel ca şi noi (asta este enervant) s-au temut şi gata, ce? Noi nu ne-am temut niciodată?
Voi reveni asupra acestui aspect. Acum însă, un document absolut înfiorător care ne arată că cei care au dat note la securitate nu le-au dat cu timiditate şi forţaţi de la spate să scrie şi următorul rînd, ci le-au scris cu acribie şi entuziasm.
Ştiam că este rău, dar nici chiar aşa de rău…. Aceeaşi senzaţie am avut-o şi cînd am descoperit notele date de tatăl meu. Mă aşteptam la rău, dar nici chiar aşa de rău. Mă aşteptam să fie note scoase cu cleştele din pană, dar nu şi recomandări făcute gratuit celor în cauză.
Dumnezeu să se îndure şi să îi ierte pe toţi cei care s-au dedat la acest lucru. Dar merită să căpătăm învăţătură din asta.
Citiţi cu buza tremurînd şi cu lacrimi în ochi. Citiţi, dacă puteţi, în picioare acest download.
Citiţi rugîndu-vă pentru cei care au pus pe hîrtie cu atîtea detalii toate cele întîmplate. Citiţi şi rugaţi-vă pentru ei ca să le vină vremea eliberării.
Citiţi ca să înţelegeţi mai bine vremurile de atunci, dar şi vremurile de acum, oamenii de atunci, dar şi pe noi înşine.
Îmi este profund ruşine! Vă rog să consemnaţi acest fapt şi îmi cer încă o dată iertare în numele lor pentru cei care vor fi fost răniţi de cele descrise aici.
Redau în această formă cele scrise, pentru că deşi am cerut mai multe exemplare de la redacţie din numerele cu articolul meu şi cele consecvente, mi s-a spus că toate tirajele s-au epuizat.
Click pentru a vizualiza documentul
DACĂ NU MERGE APĂSAŢI ŞI ACEST LINK!