h1

Despre autosugestie cu Beni Bogoşel

Iulie 21, 2007

Beni este un elev eminent. L-am cunoscut într-o tabără în care am învăţat să schiez, cu toată familia.

Era alături de alţi tineri extraordinari, toţi olimpici.

Beni este olimpic la matematici, participant la Balcaniada, şi-a depăşit demult profesorii şi îşi creează propria culegere de probleme. Unul dintre acei români deştepţi, pe care, dacă nu ştim să îi păstrăm pe-acasă, vor îngroşa rîndurile la NASA, la Microsoft, la Google, unde a doua limbă vorbită este limba română.

Mi-a trimis un eseu. Este debut. Mi-a dat acordul să îl împărtăşesc cu voi. Luaţi-l cu milă.

Subiectul este interesant.

Autosugestia

Conform Dicţionarului Explicativ al limbii române, sugestia este influenţa exercitată asupra conştiinţei şi voinţei cuiva (în stare de veghe sau în stare hipnotică), folosită uneori pentru tratarea unor tulburari neuropsihice, iar autosugestia este influenţarea propriei conştiinţe sau comportări prin reprezentări sau idei care primesc caracter predominant.

Autosugestia este, de multe ori, un proces inconştient prin care se pot însuşi sau elimina unele obiceiuri. Am urmărit zilele trecute un documentar despre viaţa unui tânăr care era dependent de fumat care ajunsese la un pachet de ţigări pe zi. Încercase o mulţime de lucruri ca să se poată lăsa de fumat şi acum se hotărâse să încerce un tratament chinezesc cu acupunctură. Realizatorii documentarului au „mituit” un bucătar de la un restaurant chinezesc renumit, un om care nu avea nici o tangenţă cu acupunctura, pentru a fi „doctorul” specialist în acest fel de tratament. Pacientul ţinea un jurnal în care a menţionat că nu prea are încredere în acest fel de tratament, dar totuşi va încerca. La prima şedinţă a fost culcat pe un pat şi a fost obligat să închidă ochii, pentru ca apoi să fie înţepat în diferite locuri (lobul urechii, umăr şi coastă) cu … acul unui compas dintr-o trusă de geometrie. Ciudat, dar se pare că tratamentul a avut efect. Pacientul s-a întors din nou săptămâna următoare pentru o nouă şedinţă. A fost la fel ca prima dată, numai că acum a fost înţepat cu vârful unui echer din aceeaşi trusă. La sfârşit, „doctorul” i-a dat pacientului un pachet cu ace „shaolin” (scobitori de la restaurantul chinezesc) cu care să se înţepe singur atunci când simte că are probleme. Ciudat, din nou, dar peste trei săptămâni, în jurnalul pe care-l ţinea acest tânăr era scris că nu mai pusese ţigară în gură. Iată un proces inconştient, dar eficient de autosugestie.

După părerea lui Camil Petrescu, în romanul „Ultima noapte de dragoste, întîia noapte de război”, iubirea este un proces de autosugestie. Iată în cele ce urmează un citat în care este exprimat acest lucru: „O iubire mare este mai curând un proces de autosugestie… Trebuie timp şi trebuie complicitate pentru formarea ei. De cele mai multe ori te obişnuieşti greu, la început, să-ţi placă femeia fără care mai târziu nu mai poţi trăi. Iubeşti întâi din milă, din îndatorire, din duioşie, iubeşti pentru că ştii că asta o face fericită, îţi repeţi că nu e loial s-o jigneşti, să înşeli atâta încredere. Pe urmă te obişnuieşti cu surîsul şi vocea ei, aşa cum te obişnuieşti cu un peisaj. Şi treptat îţi trebuieşte prezenţa ei zilnică. Înăbuşi în tine mugurii oricăror altor prietenii şi iubiri. Toate planurile de viitor ţi le faci în funcţie de nevoile şi preferinţele ei. Vrei succese ca să ai surâsul ei. Psihologia arată că au o tendinţă de stabilizare stările sufleteşti repetate şi că menţinute cu voinţă, duc la o adevărată nevroză. Orice iubire e ca un monoideism[1], voluntar la început, patologic pe urmă.”[2]

Acesta este punctul de vedere al psihologiei asupra autosugestiei: controlarea şi direcţionarea voinţei poate să ne ajute să avem rezultatele dorite în orice domeniu.

Haideţi să ne uităm puţin şi dintr-un punct de vedere creştin asupra autosugestiei. Să revenim puţin la primele două cazuri menţionate mai sus. Câte mărturii zguduitoare sunt cunoscute azi a unor oameni care au fost înrobiţi de diferite patimi ca alcoolul, tutunul, droguri şi alte lucruri de care nu puteau scăpa, iar acum sunt liberi de păcat şi de aceste patimi, prin puterea pe care o dă Dumnezeu. A afirma că prin autosugestie este posibil să îţi controlezi voinţa este totuna cu a afirma că te descurci şi fără Dumnezeu, mentalitate tot mai răspândită azi chiar şi printre creştini, din păcate. Apostolul Pavel, în Filipeni 2:13 spune: „Căci Dumnezeu este Acela care lucrează în voi, şi vă dă, după plăcerea Lui, şi voinţa şi înfăptuirea.” Cum putem afirma împotriva Scripturii că un om poate să îşi controleze voinţa şi poate ajunge la înfăptuire prin puteri proprii? Este numai harul lui Dumnezeu, atunci când un om reuşeşte în ceea ce îşi propune.

Afirmaţia a doua, că dragostea este rezultatul unui proces de autosugestie, reduce cel mai minunat lucru, a iubi, la un act de obişnuinţă, de voinţă. Nu e de mirare că dragostea celor doi protagonişti ai romanului[3] a fost un adevărat eşec; cu această concepţie nici nu avea cum să fie altfel. Dragostea adevărată este descrisă în 1Corinteni 13 şi este: „îndelung răbdătoare, este plină de bunătate: dragostea nu pizmuieşte; dragostea nu se laudă, nu se umflă de mîndrie, nu se poartă necuviincios, nu caută folosul său, nu se mînie, nu se gîndeşte la rău, nu se bucură de neleguire, ci se bucură de adevăr, acoperă totul, crede totul, nădăjduieşte totul, suferă totul.” Această dragoste îşi are originea în relaţia cu Dumnezeu; omul transformat prin această relaţie vede cât de mult l-a iubit Dumnezeu, şi îi iubeşte pe cei din jur cu o astfel de dragoste, în special pe partenerul sau partenera de viaţă. „Bărbaţilor, iubiţi-vă nevestele cum a iubit şi Hristos Biserica şi S-a dat pe Sine pentru ea” Efeseni 5:25.

În eseul său despre autosugestie din punctul de vedere creştin, Dan Spaniard scrie:

Sunt împotriva autosugestiei. Pentru că este o pomadă temporară care îşi pierde efectul într-un timp dat după care revenim la situaţia iniţială. După cum nu poţi crede veridic în Dumnezeu prin acest procedeu de asemenea nu poţi trăi ca şi creştin minţindu-te încontinuu că aşa trebuie să faci, deci vei face. Augustin spune aşa de romantic într-una dintre scrierile sale: “Adam s-a îndrăgostit de Eva nu pentru că era frumoasă ci pentru că iubirea lui a facut-o frumoasă”. Marele gânditor prefigura dilema actuală a mesajului social oferit de Biserică: Autosugestie sau Exerciţiu Sfânt? De ce zâmbim când ni se vorbeşte urât? De ce plângem cu cei ce plâng? De ce mergem duminica la Biserică? Reprezintă totul o consecinţă a unei relaţii reale cu Dumnezeu sau am reuşit să punem la punct atât de bine un sistem psiho-social care să funcţioneze ca un ceas elveţian? […] Este plictisitor si obositor în acealşi timp să trăieşti în autosugestie. Este un ritm de viaţă care nu aduce nici un dram de bucurie. Capeţi victorii fictive, triumfuri fugare care nu îţi demonstreaza în timp decât incapacitatea ta ca şi individ de a putea trece peste rău. Dumnezeu ar fi ales să nu se reveleze oamenilor dacă ştia că aceştia pot învinge totul singuri. S-ar fi „limitat” în a exista fără să intervină. Numesc autosugestia o lupta cu tine însuţi fără ajutorul lui Dumnezeu. Este răul nelocalizat care domneşte în societatea modernă peste sufletul indivizilor. Spun nelocalizat pentru că din punct de vedere social este invizibil. Noi NU ştim dacă x sau y face un bine sau a învăţat să facă un bine. Doar El ştie. Am ajuns să ne apoteozam prin a ne induce acte sociale fară să credem în ele. Suntem dumnezeii noştri. E tragic. Comportamentul veridic stă intr-un exercitiu sfant, de luptă, trăiri, bucurii, eşecuri alături de Creator la care ne raportăm în funcţie de stadiul nostru spiritual în momentul dat. Este impenetrabilitatea, imunitatea de ambasadori ai Cerului oferită cadou odată cu întoarcerea la El. Autoinducerea unor acte sociale duce la o rutină rudă cu pervertirea sufletului şi are ca rezultat eşecul.[4]

Există cel puţin un lucru care nu poate fi învins prin autosugestie: răul sau păcatul. Apostolul Pavel marturiseşte în Romani capitolul 7 o luptă din viaţa sa:

Căci nu ştiu ce fac: nu fac ce vreau, ci fac ce urăsc. Acum, dacă fac ce nu vreau, mărturisesc prin aceasta că Legea este bună. Şi atunci, nu mai sînt eu cel ce face lucrul acesta, ci păcatul care locuieşte în mine. Ştiu, în adevăr, că nimic bun nu locuieşte în mine, adică în firea mea pămîntească, pentrucă, ce-i drept, am voinţa să fac binele, dar n’am puterea să-l fac. Căci binele, pe care vreau să-l fac, nu-l fac, ci răul, pe care nu vreau să-l fac, iacă ce fac! Şi dacă fac ce nu vreau să fac, nu mai sînt eu cel ce face lucrul acesta, ci păcatul care locuieşte în mine. Găsesc dar în mine legea aceasta: cînd vreau să fac binele, răul este lipit de mine. Fiindcă, după omul din lăuntru îmi place Legea lui Dumnezeu; dar văd în mădularele mele o altă lege, care se luptă împotriva legii primite de mintea mea, şi mă ţine rob legii păcatului, care este în mădularele mele. O, nenorocitul de mine! Cine mă va izbăvi de acest trup de moarte?…[5]

Păcatul este lucrul de care nu putem scăpa prin puterile noastre orcât am încerca. Putem avea impresia că am biruit, dar dacă nu Dumnezeu, prin puterea Sa a fost cel care a făcut schimbarea, păcatul respectiv stă ascuns ca un virus ascuns într-un calculator; la prima ocazie când este „găsit” poate infecta totul din nou. Numai sângele Domnului Isus are puterea să ne curăţească de orice păcat şi numai sub călăuzirea Duhului Sfânt şi ascultând ceea ce Dumnezeu vrea să ne comunice în fiecare zi prin Cuvântul Său putem trăi o viaţă împlinită şi plină de biruinţă.

În concluzie, din punct de vedere psihologic, autosugestia este un proces prin care direcţionând şi controlând voinţa putem ajunge la rezultatele pe care le dorim. Acest concept este în opoziţie cu ceea ce spune Biblia; Dumnezeu vrea ca noi să ne încredem în El, nu în puterile noastre pentru realizarea unui lucru. Autosugestia este un mod de a-L scoate pe Dumnezeu din ecuaţia vieţii, lucru tot mai popular în lumea de azi. Între creştini nu trebuie, însă, să fie aşa; El trebuie să fie în centrul vieţii pentru ca lucrurile să fie în ordine. Mă rog ca El să domnească în vieţile noastre şi El să ne ferească de ispita de a lua lucrurile pe cont propriu.

Voi aveţi totul deplin în El, care este Capul oricărei domnii şi stăpîniri.” Coloseni 2:10

 

 


[1] Predominare a unei singure idei în gândire

[2] Camil Petrescu, Ultima noapte de dragoste, întîia noapte de război”, Ed. GRAMAR, Bucureşti 2000, pag. 14-15

[3] Romanul din care este extras citatul de mai sus. Cei doi protagonişti sunt Ştefan şi Ela Gheorghidiu.

[4] Dan Spaniard; eseu: Autosugestia Creştină

[5] Romani 7:15-24; traducerea Dumitru Cornilescu

 

Anunțuri

21 comentarii

  1. Buna Marius,
    Eu organizez de mai multi ani o tabara in care incerc sa incurajez scrisul de buna calitate cu tenta jurnalistica. Cum anul acesta ne vom focaliza asupra scrisului pe web, cred ca ai fi printre cei mai potriviti oameni din tara asta pentru a participa.

    Arunca te rog o privire pe site sa vezi despre ce este vorba. http://paltinis.cuvantulscris.org.ro/jurnalistica.htm

    Cred ca ar fi un mare castig pentru participanti daca ai putea veni. Ai putea si sa prezinti ceva si sa interactionezi cu ceilalti. Sper ca ai avea si tu de castigat. Tabara e intre 6 si 12 august.

    Ti-am trimis si un mail, sper ca am primit adresa corecta. Acolo ai mai multe detalii.

    Daniel Bulzan


  2. draga Daniel, acum am vazut comentariul tau, de fapt invitatia ta.
    Onorat. Sincer.
    M-am si uitat rapid pe site/ul vostru. Mi-a lasat gura apa. din pacate in perioada aceea imi cade pe umeri organizarea scolii de vara de la Ipotesti/Oradea. Nu-l pot lasa pe Cristian Badilita singur in toata povestea asta. ESte acasa la mine.
    Aprecieri pentru pasiunea de a forma tinere condeie. cu atit mai bine lor si tarii cu atit mai bine.
    De asemenea, pozele sint superbe.

    Mult succes.


  3. Draga Beni
    Tocmai acum am dat peste eseul tau. Felicitari. Scrii bine.
    Dan


  4. Am cunoscut atat la facultate genii[1] cat si am lucrat cu persoane cu un astfel de potential desi ei nu ridicau stindardul capacitatii lor. Mi-au placut ca oamenii pt ca se comportau natural.

    [„A afirma că prin autosugestie este posibil să îţi controlezi voinţa este totuna cu a afirma că te descurci şi fără Dumnezeu, mentalitate tot mai răspândită azi chiar şi printre creştini, din păcate”]

    Deductia logica ar permite ridicarea unor obiectii.

    [„Autosugestia este, de multe ori, un proces inconştient prin care se pot însuşi sau elimina unele obiceiuri”] – afirmatia subliniaza „unele obiceiuri”. Acest lucru defineste sfera de actiune a autosugestiei.

    Momentul convertiirii, aduce un element nou, -prezenta Lui Hristos in noi. Daca am utiliza jargonul ingineriei genetice, putem afirma ca inainte de momentul convertirii in noi exista doar gena adamica, dupa convertire am primit gena Celui de-al doilea Adam. Necesitatea acestui fapt este data de incapacitatea totala de a ne raporta la cerintele legii – VT este defapt o demonstratie f clara a acestui fapt dupa care se poate adauga q.e.d. fara drept de revocare.

    Beniamin Faragau afirma existenta tensiunii dintre prezent si viitor dintre faptul ca suntem sfinti dar nu inca. In alte cuvinte suntem considerati sfinti dar comportamentul infirma acest lucru.

    Procesul de sfintire utilizeaza ca si tehnica imbracare – dezbracarea de tipare comportamentale. Dezbracam tiparele comportamentale specifice omului vechi si ne imbracam cu noul comportament specific omului nou. Este in alte cuvinte un proces de invatare – dezvatare.

    Autosugestia poate intra in ecuatie pe acest segment, al invatarii dezvatarii. Asimilarea patternurilor comportamentale, dezvatarea acestora.

    [„Autosugestia este, de multe ori, un proces inconştient”] – practic nu este un experiment mistic, o contopire cu absolutul sau orice alt element absurd, periculos. Se manifesta de multe ori in viata noatra ca si proces inconstient.

    Procesele biologice interne sunt inconstiente, nu comandam inima, nu ne comandam procesul de digestie, nu spune sangelui sa circule – toate acestea functioneaza automat, fara contributia noastra, desi sunt inconstiente nu sunt elemente mistice. In concluzie procesele inconstiente sunt normale indiferent de faptul ca la nivel cognitiv suntem constienti sau nu de aceste lucruri.

    Daca procesele de autosugestie sunt inconstiente de multe ori, iar procesele inconstiente sunt normale atunci autosugestia nu este anormala.(tranzitivitate matematica :A->B, si B->C => A->C ).

    A nega ca autosugestia nu are rezultate de nici un fel este o afirmatie nulla, exista f multe situatii care sunt exemple si marturii clare. Un contraexemplu nu poate infirma validitatea procesului de autosugestie deoarece nu ne aflam in cadrul unei demonstratii prin reducere la absurd prin care presupunem ca afirmatia (A) este valida iar printr-un contraexemplu infirmam presupunerea facuta – in consecinta afirmatia facuta initial este nulla, ca urmare ea nu se realizeaza.

    Contraexemplele pot fi puse in seama necunoasterii tehnicii de autosugestie, care nu se invata intr-o dimineata la cafeua de la micul dejun 🙂 .

    Autosugestia nu pretinde a fi un substitut al Lui Dumnezeu. Rolul ei se rezuma la a fi o tehnica ajutatoare in procesul de insusirea a unor patternuri comportamentale, cu conditia ca sa fie executata corect.

    Pesimistii au ca si tipar de autosugestie inconstienta, pachete informationale cu continut negativ, este defapt un fel de pictare a peisajului in culori negru-gri. Optimistii fac exact invers pesimistilor.

    Autosugestia tine de dialogul nostru interior este practic o forma a dialogului interior(manualele de EQ evidentiaza acest fapt si nu numai). Daca dialogul interior este pozitiv atunci ne creem o mentalitate pozitiva, optimista, care ne mareste f mult potentialul in viata. Pesimistii prin dialogul interior isi pun bariere care le blockeaza comportamentul si le diminueaza potentialul.

    Vointa este legata de patternul informational al gandirii si emotiilor. Daca modificam patternul si vointa va urma cursul respectiv. Vointa nu este mistica sau actionata aleatoriu, ci urmeaza un traseu constient sau un tipar pe care nu il constientizam la prima vedere.

    Sigur exista studii f clare si largi care definesc o semantica corecta a notiunii si tehnicilor de autosugetie. Autosugestia inteleasa la suprafata si creaza multe intrebari la care putem raspunde gresit si in consecinta sa facem asertiuni invalide.

    ________________
    [1] – Vasiu Lucian – absolvent matematica cluj napoca, contributii in informatica.
    citatele [„”] sunt luate din textul articolului


  5. P.S.

    Am uitat sa precizez faptul ca autosugestia(hipnoza) este o tehnica larg utilizata in sport pt cresterea perfomantei. In haltere, fitness, (am utilizat si in arte martiale – dar nu cred ca e f raspandit acest fapt in randul karatecilor europeni). In spionaj deasemenea este utilizata.

    Oricum exista f multe domenii in care este utilizata aceasta tehnica, doar ca necunoasterea exacta(si nu din auzite sau un post pe net, carti slabe, etc.) .

    Oricum nu este un substitul al lui Dumnezeu, care este o Persoana, si nu o tehnica. Dumnezeu este Creatorul omului, al universului, al ingerilor, Mantuitorul nostru, practic este omniprezent, omnipotent, etc. – fapt care nu permite o comparatie de acest fel.


  6. Cum ai gasit postul asta, Romuluss?


  7. Marius draga – f simplu cu searchul siteului. E un subiect care sa zicem asa cine se poticneste sa sara peste el 🙂 .

    Tin minte ca se spunea de Beni Faragau [1] ca isi pregatea predicile in fata oglinzii studiidu-si expresiile fetei, gesturile corectandu-le. Sunt convins ca multi considerau acest lucru erezie, dar lucrurile s-au schimbat odata cu aparitia multor carti in acest domeniu scrise de crestini seriosi. La fel cu pregatirea unui speach de predica – schite, repetitii etc, se spunea mai demult ca totul trebuie sa vina instantaneu prin revelatie, iar pregatirea prealabila era o erezie.

    Nu pot adauga autosugestia in randul acestora 🙂 dar – atata timp cat doar luam procesul inconstient de autosugestie pe care il oricum facem zilnic, il analizam putin si apoi il practicam constient, cred ca nu exista argumente sa il discreditam. Oricum sa nu cadem in extrema sa credem ca schimba natura adamica, ei nu, dar e o tehnica utilizata pe scara larga. Pavel Corut[2] a scris despre autosugestie in calitate de cunoscator f bun al acestui lucru. Sigur exista totodata f multe volume in engleza pe aceasta tema.

    Mai era inca o chestiune in cadrul lucrurilor din zona gri a Bibliei, vizavi de care parerile sunt f impartite, si anume -stretchingul. Sti ca in arte martiale se face f mult, in balet gimnastica etc. Dar se face si in yoga 🙂 – si cei care il asociau cu yoga ziceau ca stretchingul este un lucru pacatos, este oare ? 🙂 .

    Ok sigur nu recomand yoga ca cine se duce pe latura aceasta va avea sigur conflicte cu Dumnezeu, dar stretchingul zic eu ca e ok nu ? 🙂

    Astea sunt doar cateva elemente din zona gri a Scripturi care m-au framantat multa vreme(sigur nu sustin ca detin adevarul absolut pt ca nu il detinem nici unul), pentru ca multi veneau cu diferite pareri – nebazate pe cunoastere ci debitau lucruri intr-adevar ilogice.

    _________________
    [1]este una din persoanele pe care le ascult cu mare drag pentru ca nu vine acolo degeaba ca multi altii 🙂
    [2] am citit cu mai mult de 10 ani volumul sau. defapt e singurul care mi s-a parut interesant din cele 100 de carti scrise de el. a lucrat in spionaj daca nu gresesc.


  8. M-ai omorat cu Pavel Corut!!!

    Duca-se pe pustii…

    Asta citesti tu, stimabile….???


  9. Nu sunt fun – 😉 , dar am apreciat strategia – nu stim nimic despre subiect [tabula rasa] dar ne lansam in replici stil a’la misto.

    Cu respect


  10. Draga Marius, te rog frumos ultimele doua comentarii sa mi le stergi pt ca am lansat un morote zuki, involuntar.

    Imi cer scuze.
    Iti multumesc.


  11. Exista un cadru f larg in literatura electronica si cea tiparita care ne bombardeaza tineretul si nu numai, cu subiecte care sunt tentante. Am discutat cu mai multe persoane competente despre subiecte de acest fel tocmai pornind de la ideea ca suntem surprinsi de subiecte despre care nu vrem sa vorbim din motive de tabutizare inexplicabila a unor lucruri, sau din lacune informationale.

    Sigur vom privi subiecte de acest fel printr-o alta prisma atunci cand copilul nostru vine si deschide un subiect de acest gen si suntem incapabili sa ducem o discutie de la egal la egal cu el datorita faptului ca tabutizam subiectele iar cunostiinte lui le depasesc pe ale noastre, nu putem contraargumenta politicos si inteligent.

    Recent am ascultat un speach al lui Marius Sabou pe 1 Tes: 4:1-5 – un subiect tabutizat f multa vreme, dar expus f clar pt a intelege implicatiile acelui pasaj. Sigur, expuneri de acest fel par f curajoase si pe pe fetele celor mai invarsta s-a vazut o expresie totala de dezaprobare, dar exista un bombardament f mare cu probleme care vizeaza subiecte tabutizate multa vreme si cu care nu ne stim confrunta si suntem totusi nevoiti sa o facem.

    Sigur nu am expus aici o bibliografie pentru ca nu consider necesar, exista o gama larga de carti scrise de specialisti in psihologie, atat crestini cat si necrestini, care pot lamuri pe doritori.


  12. Draga Romuluss, la chestii din asea nu mă bag. Eu rămîn cu postul şi rugăciunea. Chestia asta bate şi autosugestia şi toate.

    care este subiectul controversat si tabuu în textul din tesaloniceni, ca n-am inteles.


  13. Prezentarea lui Marius Sabou a atins f clar subiecte legate de sexualitate, de pofta ochilor, de revistele indecente de pe tarabe si alte chestiuni legate de anatomia poftei, dar expuse cu jargon si forma contemporana, lucru cu care nu sunt obisnuiti cei peste un 50 de ani, chiar el afirma ca multi il considera curajos discutand astfel de subiecte la asa o dimensiune si nu cum se faceam mai demult – predica era o citire a textului si o parafraza si gata 🙂 . Oricum prezentarea a fost profi si cred ca il sti pe Marius 🙂 .


  14. da, îl ştiu pe Marius.
    Slavă Domnului că a slujit!
    Trebuie însă să avem grijă la astfel de subiecte, ca discutîndu-le să nu fim ispitiţi şi noi.
    eu sînt mai slab!


  15. Am asculta o expunere a lui Emil Bartos azi si mi-au aparut niste semne de intrebare pe care sunt dator sa le clarific.

    Universul acesta marcat de tehnici psihologice ca si autosugestia,autohipnoza, stretchingul din yoga exercitiile nevinovate de yoga(in care vedem doar stretching) si alte elemente, pentru cineva care nu are o baza solida in cunoasterea Lui Dumnezeu sunt periculoase. Lipsa unui aparat de interpretare corespunzator creaza pericolul caderii in extreme periculoase. Granita ditre tehnica si inchinarea la duhuri, intrarea in contact cu ceea ce nu este de la Dumnezeu, este f subtire si greu de sesizat, de aceea nu recomand toate acestea. Am avut si eu un drum lung pe parcursul caruia am studiat si cautat parerile celor competenti si celor care cunosc f bine teologia si cunosc cat de cat si aceste domenii.

    Sunt lucruri care sunt eficiente in viata in schimb fiinda multe sunt lame cu doua parti ascutite recomand sa nu se ocupe de ele. Deci insist si accentuez ca e mare pericol.

    Tot ceea ce facem in viata trebuie f clar analizat prin filtrul Sfintei Scripturi. Daca nu suntem noi competenti sa interpretam realitatea sunt persoane competente la care se poate apela sa ne ghideze, cum ar fi Marius C. 🙂 .


  16. draga Romuluss, mă declar incompetent în acest domeniu, nu pot ghida pe nimeni.

    Eu am făcut arte marţiale orientale şi în momentulîn care am simţit că trebuie să merg mai departe spre ceva care intra în conflict cu teologia creştină.. atunci m-am oprit.

    aşa cum spui… nu cred că există yoga pură, do-uri pure sau neutre…


  17. Ba da Marius, exista zona „gri a Bibliei”, adica acele elemente despre care Scriptura nu declara nimic concret, specific. Dar exista repere Scripturale suficiente care din aproape in aproape sa aduca o unda de Lumina asupra subiectului. Un teolog cunoaste f bine acest gen de abordare. Sunt mai mult decat convins ca si tu stapanesti aceste lucruri f bine, iti inteleg modestia, e buna, dar eu vad dincolo de aceasta. Am discutat cu teologi dar nu la calibrul tau si m-au ajutat f frumos sa inteleg fenomelele.

    Nu incurajez aceste lucruri pentru ca sunt prea tentante, de la o banala autosugestie se sare cine stie unde si e prea riscant sa intram in legatura cu aceste lucruri. Stiu suficient de multe lucruri si despre yoga ca sa pot aborda subiectul, dar pt tinerii tentati, sugerez ceea ce spun cei din filme : „don’t try at home” 🙂 .


  18. Da, Romuluss, sînt smerit şi ştiu asta 🙂

    serios, despre yoga altă dată şi cu seriozitate, nu-i de joacă…

    poate vă povestesc experienţa mea cu yoga, e funny!


  19. Am citit cu foarte mult interes cele scrise de mai sus. Vreau sa spun ca autosugestia mi-a schimbat viata. Si in bine si in rau. Depinde pe ce drum o luam.
    Prima data am citit cartea lui Pavel Corut. Va rog sa nu aruncati cu pietre. Acest om, ca noi toti, nu e perfect, dar daca nu-i citeam cartea, acum as fi fost undeva, pe o treapta foarte joasa a ratarii.
    Acum am 36 de ani si am practicat diferite formule de autosugestie timp de vreo 13 ani. Din momentul in care am inceput sa practic autosugestia, parca mi s-a deschis un drum blocat pana atunci: am inceput sa cunosc totfe lul de oameni care m-au ajutat foarte mult pe drumul meu.
    Unul din ei a fost o maicuta care mi-a facut cunostinta cu un profesor de psihologie care m-a educat cum sa invat, informatie esentiala pentru evolutia mea ulterioara.
    Din pacate la scoala nu te invata cum sa inveti, metodele noastre primitive fiind un adevarat pericol pentru bietul nostru creier, mai ales cand ne pregatim pentru bac sau facultate. Si acum mi se zbarleste parul in cap cand imi amintesc lantul nesfarsit de norocuri si intalniri miraculoase cu care m-a blagoslovit Dumnezeu.
    Cred in Dumnezeu si cred ca autosugestia ajuta foarte mult, numai sa stii sa o folosesti corect. E o metoda de lucru cu propriul creier si de aceea e foarte delicata si periculoasa, daca nu e folosita cu intelepciune. Iar intelepciunea vine de la Dumnezeu. Trebuie sa te rogi si sa meditezi la ceea ce ti-ar fi de folos cu adevarat.
    Am practicat si Yoga. Atata timp cat faceam exercitiile ca peo simpla gimnastica, a fost bine. Cand, de curiozitate, am fost la un curs si am aplicat mantre si am lucrat cu energia, mi-a fost foarte rau. Duca-se pe pustii Yoga! Va recomand cu mare caldura cateva zeci de matanii asezonate cu rugaciunea potrivita si efectul pozitiv asupra sanatatii si psihicului este garantat.
    Dar sa revenim la autosugestie. IN ce sens este periculoasa? Cum spune un proverb trebuie sa ai grija ce-ti doresti, pentru ca s-ar putea sa se indeplineasca. Dupa ce am avut probleme, am gasit o carte (mai multe, de fapt) scrise de Lazarev despre acest subiect.
    De aceea, din proprie si amara experienta, va sfatuiesc mai intai sa lucrati asupra inlaturarii defectelor, dupa o autocunoastere temeinica. Cand citim despre autosugestie ne cuprinde euforia, pentruca ni se spune ca orice ne-am dori se indeplineste. Intr-adevar, dar ne este de folos ceea ce ne dorim?
    La ce ne foloseste daca ne-am imbogatit, daca pierdem averea pe jocuri de noroc sau prin alcoolism sau ne imbolnavim? Cum spun americanii”easy money”. Repede vin, iute pleaca. Cum este si cazul multor castigatori la jocuri de noroc.
    M-a ajutat foarte mult o carte, descoperita tot cu ajutorul lui Dumnezeu, intr-o perioada cand ma luptam cu efectele negative ale poftei de imbogatire constienta pe care am varat-o adanc si in subconstient, prin intermediul autosugestiei. Va rog sa ma iertati daca nu o scriu corect, era de la biblioteca: „Cei sase (sau sapte) stalpi ai respectului de sine”, de Nathaniel Bramden. V-o recomand din suflet: contine niste exercitii pentru autocunoastere si dezvoltarea respectului de sine, o conditie esntiala a demnitatii umane.
    Pentru ca la ce ne foloseste sa repetam ca un papagal: sunt frumos, sunt destept, sunt talentat etc., daca atunci cand ne privim in oglinda ne vedem sluti, ni se pare ca spunem numai prostii si, din cauza acestei autosugestii inconstiente negative, oricat am fi de inteligenti, in situatii de criza spunem si comitem cele mai mari tampenii?
    Cati artisti sau oameni talentati in diverse domenii sunt ratati din cauza unei proaste pareri des pre sine? Aici intervine Diavolul, care vrea si de multe ori reuseste, sa ne fure pretioasele talente cu care ne-a inzestrat Dumnezeu. El le perverteste si ne face sa le pierdem. Si mandria este un pacat, dar si lipsa de incredere este un pacat la fel de mare.
    Dumnezeu da, dar nu baga in traista! Si atunci cand da, are pretentia sa-i inmultasti talantul incredintat, nu sa-l ingropi sau sa-l pervertesti in pacat!
    De aceea si autosugestia, ca orice unalta are mai multe tipuri de utilizari. O masina nu e periculoasa daca o conduci cu atentie si pe drumul cel bun. Devine periculoasa cand iti pierzi discernamantul si accidentezi pe cineva, sau cand uiti destinatia.
    Oare Dumnezeu ne vrea lenesi, ratati, alcoolici, bolnavi? Sau vrea sa lucram la valorificarea talentelor incredintate? Si nu e musai sa scoti bani din patra seaca. Mi s-a zbarlit parul in cap cand am ascultat pilda smochinului neroditor, felul in care l-a blestemat Iisus. Sau pilda fecioarelor intelepte si multe altele cu acelasi t\lc.
    Autosugestia functioneaza fie ca vrem fie ca nu. Exemplul cel mai clar este cel negativ: „de ce ti-e frica, de aceea nu scapi”. Sau exemplul unor profetii sau blesteme care se implinesc.
    Este o vorba: ” daca oamenii au posibilitatea de a alege intre a fi fericiti si a avea dreptate, de cele mai multe ori aleg sa aiba dreptate decat sa fie fericiti”.
    De ce multe femei aleg barbati agresivi sau ratati, si ii resping pe altii care le iubesc si le apreciaza? Pentru ca au o autosugestie negativa in creier care le spune ca sunt urate, ca nu au calitatile pe care le descriu la ele barbatii care le iubesc. Le este mai comod sa fie nefericite decat sa-si schimbe convingerea negativa, sa-si faca subconstientul liber, curat de vocile rautaciose care-l paraziteaza. Sugestii implantate din frageda pruncie de parinti sau profesori, sau chiar de ele insele.
    N-ar fi mai folositor sa utilizam cu intelepciune aceasta insusire a creierului nostr, de a raspunde la sugestii?
    Dar, asa cum este scoala de soferi, ar trebui sa fie si scoala de autosugestie. Si aici trebuie sa apelam la intelepciunea de la Dumnezeu, ceruta prin rugaciuni permanente si fierbinti. Pentru ca sunt casete sau CD-uri gata inregistrate, dar stim noi ce mai este pe ele? Poate fi ceva rau, ce noi nu auzim, dar este receptionat de creier.
    Nu ma consider experta in autosugestie, dar cateva sfaturi pot da. Ar fi bine sa cititi mai intai cate ceva despre tehnica propriu zisa. Nu am ambitia sa o expun in acest spatiu mic. Si asa m-am intins cam mult.
    Prima data sa va ganditi foarte bine la formularea sugestiei propriu-zise, mai ales daca e ceva mai complicat. Totusi, din experienta va spun: mai bine incercati prima data ceva scurt, simplu. Actioneaza mai repede.
    Faceti mai multe incercari pana gasiti formula ca re vi se pare placuta auzului constient. Ar trebui sa nu fie ceva negativ si sa contina si o recompensa.
    Scrieti-o pe hartie si repetati-o pentru a va familiariza cu ea si sa nu va balbaiti cand o cititi de mai multe ori.
    Faceti rost de o sfoara cu 20 de noduri sau un sirag cu 20 de margele cu ata putin mai lunga pentru a avea un mic spatiu intre ele. Daca vi se pare, dupa un exercitiu mai lung ca subconstientul dvs. are nevoie de mai multe exercitii, de exemplu, 25, adaugati noduri sau margele la sirag.
    Pentru cine nu are posibilitatea materiala, deocamdata e suficient. Dupa cateva repetari invatati formula si o puteti spune si fara foaie de hartie.
    Totusi, pentru ca vocea scazuta, litania monotona imi provoaca somnul, de multe ori nu reuseam sa termin „poezia”. Mai ales daca nu aveam timp ziua, ci noaptea, sau dimineata foarte devreme.
    M-am chinuit cu un reportofon cu casete prost inregistrate, caruia i se termina bateria pe la mijlocul casetei.Nici nu se punea problema sa recit cu voce tare, ca sa nu-mi deranjez sotul sau copiii.
    Multumesc lui Dumnezeu ca am gasit un telefon ieftin, care are si posibilitatea de a inregistra. Sunt si telefoane cu card pentru inregistrari, dar mie mi-e suficient acesta.
    Pentru a inregistra pe un telefon sau pe alt dispozitiv:
    – pregatiti formula. Repetati-o cateva zile, s-ar putea sa-i gasiti imbunatatiri.
    – pregatiti sfoara cu noduri sau cu numarul potrivit de margele, pentru a putea repeta fara sa fiti atent la numaratoare.
    -gasiti-va un moment al zilei in care sa aveti timp suficient si sa nu va deranjeze nimeni. Dati pe silentios telefoanele, inchideti interfonul si fereastra. De afara pot veni zgomote care o sa va deranjeze cand ascultati inregistrarea (latrat, strigate, etc).
    – asezati-va cat mai comod cu putinta, mai ales daca e o inregistrare mai lunga, schimbarea pozitiei influenteaza tonul si ritmul vocii.
    – asigurati-va ca aparatul va inregistreaza bine. Faceti o scurta inregistrare, de proba, apoi o stergeti. In timpul inregistrarii nu miscati aparatul si nu va schimbati poyitia fata de el, pentru a nu modifica tonul vocii si calitatea inregistrarii.
    – asigurati-va ca aparatul are bateria plina.
    – asigurati-va ca aveti suficient spatiu de inregistrare, mai ales daca este o formula mai lunga. Daca nu aveti suficient spatiu, folositi numai spatiul de care dispuneti, sau cumparati un mic card pentru inregistrare. Inregistrarea trebuie sa fie lenta, litanica, NU grabiti ritmul recitarii din entuziasm fata de ceea ce spuneti, din nerabdare sau din lipsa unui suficient spatiu de inregistrare, pentru a faca sa „incapa tot”. Obtineti doar o durere de cap si pierdere de timp si energie.
    – fiti consecvent in ascultare, dar nu exagerati. Dimineata si seara este suficient. Daca in timpulzilei aar „ispite” contra carora luptati prin formula actuala a autosugestiei, sau aceasta v-ar fi utila colateral in lupta contra lor, folositi constient sugestie, alaturi de rugaciune, pentru a va intari vointa.
    – oricat de entuziasmat ati fi fata de primele succese, fiti foarte reticent cu cine impartasiti bucuria. Sunt persoane, chiar din familia, dar mai ales la servici, sau intre prieteni care va pot implanta sugestii negative prin neincrederea si dezaprobarea lor. Sunt persoane, mai ales dintre ccei apropiati, care percep ca pe o amenintare in loc de un exemplu pozitiv, schimbarile majore care incep sa se produca in psihicul si viata dvs. Pregatiti-va sa-i infruntati, sa-i convingeti sau chiar sa renuntati daca este posibil la acestia.
    Oricum ar fi, fiti discreti, nu va faliti cu aceste realizari ca si cum v-ar apartine, nimic nu primiti fara ajutorul lui Dumnezeu, ci numai spre folosul si in slujba Lui.
    Daca societatea se arata invidioasa si carcotasa nu faceti prostia sa regresati la starea negativa anterioara numai pentru a le da lor satisfactie. „Cainii latra, caravana trece”, rugati-va la Dumnezeu sa -i lumineze si pe ei si sa va dea putere sa luptati impotriva celui mai mare dusman: sugestiile negative din propriul creier, lenea si frica.
    Va rog sa ma iertati ca m-am intins prea mult.
    Sper sa va fie de folos!


  20. super comentariul lui dianah!total de acord cu ce spune ea aici!


  21. Dumnezeu sa te binecuvanteze Dianah, am citit comentariul tau cu multa incantare 🙂



Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: