Archive for 5 august 2007

h1

„Evanghelizarea-i o manipulare”

august 5, 2007

– Da, aveţi dreptate, domnu’, e o mare manipulare.

– Şi, cum, mai şi îndrăzniţi să recunoaşteţi….? Sînteţi nişte … Agresaţi omul. Nu-l vedeţi, că aproape se lasă convins, îl duceţi de nas…..

– Auziţi, domnule, calm. Hai să vă explic, Isus ne-a învăţat să facem asta. Exact aşa! Ne-a spus să fim pescari de oameni.* Aţi fost vreodată la pescuit?

– Da, am fost, şi ce-i cu asta?

– Şi, nu-i aşa? V-aţi aşezat pe malu bălţii, aţi făcut aşa o strigare mare să se adune toţi peştii, le-aţi expus toate argumentele civilizat, le-aţi spus ce avantaje extrarodinare ar fi dacă s-ar sui la dumneavoastră în barcă, să-i duceţi acasă, să-i puneţi în tigaie, să-i mîncaţi ca să devină o persoană respectabilă, frumoasă şi deşteaptă, aşa ca dumneavoastră…? I-aţi manipulat fără ruşine, le-aţi pus mîncare în ac şi i-aţi dus cu pluta, i-aţi păcălit, pentru că peştele habar-n-are ce-i aia viaţa dincolo de viaţa din baltă.

Pescuitul este o manipulare ordinara.

Evanghelizarea este asemănată cu pescuitul pentru că omul care este mort în păcatele şi greşelile lui** nu este sensibil la argumente, el trebuie salvat ca un înnecat, îi faci rău ca să-i faci bine.

E ca naşterea. Ce crezi? Copilului îi vine să se nască. este împins şi chinuit, întunericul şi umezeala în care a stat i-au fost rai. Copilul e manipulat ca să se nască şi să se izbească cu ochii de lumină.

Duhul lui Dumnezeu lucrează în mintea lui şi …. gata, dintr-o dată se trezeşte, se naşte din nou.

Da, evanghelizarea este un act asemănător pescuitului. Vii, arunci nada, Cuvîntul lui Dumnezeu, şi dacă se prinde cineva, bine, dacă nu, Dumnezeu cu mila… vii din nou.

Cine-i manipulatorul? Cine-i manipulatul? Mărturisesc că, după ce am încercat de toate, puţină yoga, asezonată cu o picătură de budhism zen, m-am lăsat ademenit de Duhul Sfînt. Ştiam clar ce face, dar era fascinant, m-am lăsat „dus” şi dus am fost… M-am lăsat tentat, atras, „manipulat” cu bună ştiinţă şi cu mare bucurie…

Oricum, cine-a pescuit o dată, cine-a văzut naşterea din nou pe viu a cuiva, nu se mai poate lăsa…. Acum vă explicaţi neliniştea apostolului Pavel?

Asta-i!

„Sînteţi nişte manipulatori ordinari!”

„Nu, sîntem doar nişte pescari de oameni obişnuiţi!”

*Matei 4:19 El le-a zis: „Veniţi după Mine şi vă voi face pescari de oameni.”, Marcu 1:17 Isus le-a zis: „Veniţi după Mine şi vă voi face pescari de oameni.”

** Efeseni 2:1 Voi eraţi morţi în greşelile şi în păcatele voastre

Reclame
h1

Vreau şi eu ca el….

august 5, 2007

În urmă cu două săptămîni l-am vizitat pe prietenul meu, C.B., la V.I.

I-am promis că nu-l deconspir şi nici nu-i trădez locul de ascundere şi pustnicie. 🙂

Am trecut Transfăgărăşanul.

transfagarasanul.jpg

Şi am ajuns. Am întrebat de oamenii din sat. Mi-au spus: „Al doilea drum, nu primul”.

Era al doilea drum, DUPĂ troiţă. Asta am scăpat, troiţa. Asta-i, dacă scapi Troiţa, întodeauna o iei pe drumul cel mai prost.

Am mers pe un drum oribil. Bolovani cît pisicile. Strîngem din dinţi şi mi-era milă de maşină. Ne-am căţărat şi ne-am dat drumul la vale…

Am ajuns.

„Şi tu eşti de-al nostru, român, ai ales drumul cel mai prost” (El a spus puţin altfel, dar nu vreau să jignesc pe nimeni)

C.B., deşi trăieşte în străinătate, a rămas un român incorigibil, de-o ospitalitate care s-a revărsat peste noi din prima clipă. Era totul pregătit. Brînză de la tanti…. roşii, pepene, mere din grădina lui, apă rece de izvor, ciocolată cu mentă.

Ne-a suit în livadă, între meri.

Dacă lipsea ceva, un cuţit, o furculiţă, alerga printre meri să ne-aducă, să nu fim lipsiţi.

cristi-fugind-de-mar.jpg

Am discutat despre Costică, porcul, la care vor fi ajuns resturile de la pepene, despre brînză, caş, prunii bătuţi de grindini şi merii perforaţi de gheaţă, despre preotul din sat, specialist în scuturatul nucilor, despre cărţi şi despre scris.

L-am invidiat pe prietenul meu. Era singur, singurel. Cu nucile în pod. Fără semnal la mobil. Şi-a făcut un fel de cabană lîngă casă, în livadă, un cuib de scris, cu ferestre deschise spre biserică şi vale, cu rafturi de cărţi, un pat şi o masă, cu un balansoar şi… atît.

Vreau şi eu! Vreau şi eu!

casa-ca-cristi.jpg

De la asta i-o fi venind cele cîteva zeci de cărţi!

Atunci îmi fac şi eu!

%d blogeri au apreciat asta: