Ce mi-a mai trecut prin cap?

Într-o scrisoare privată cineva m-a întrebat: „Ce-o fi în capul tău?”.

Multe şi încă una! 🙂

Nici acum după 9 luni nu-mi vine să cred că blogul ăsta, care a început ca o joacă, are atîţia vizitatori. M-am gîndit să fac şi ceva util, pînă la urmă ca să nu mai fim acuzaţi cu toţii, „în blog”, că sîntem o ceată de comentatori de doi lei şi „pierde vară”.

Văzînd asta m-am gîndit să dau viaţă unei chestii moarte. O limbă moartă! Greaca veche. Pasiunea mea de 20 de ani.

Greaca veche a Noului Testament!

Ce-ar fi să pun cîte o lecţie, „două, poate chiar trei, patru, sau cinci, şase” (vorba părintelui Iustin Marchiş 🙂 ), lecţii de greaca veche a Noului Testament, cu texte, cu scheme, cu interacţiuni prin comentarii etc.?

Ce-ar fi?

Să se numească Blogreaca! Dacă nu, găsiţi voi alt nume: Blo-Gr?

Am o singură frămîntare: fonturile. Cum pun fonturile ca să le vedeţi toţi. Pdf? Complicat. Ne trebuie fonturi care să poată fi vizualizate de orice computer, fie Mac, fie Microsoft etc.

Cine vrea să înveţe greaca, este liber, fără taxe, fără catalog etc.

Nu ştiu, ce spuneţi?

N-am altceva de făcut decît să îmi transcriu şi să adaptez cîte un curs din cele care sînt oricum pregătite de 13 ani pentru sala de clasă. Am şi fişiere audio! Trebuie editate, că la şcoală mai fac şi lecţii de dirigenţie! 🙂

Dacă n-are clienţi, nu-mi bat capul, dacă da, atunci oricum va fi util celor care vor să încerce învăţămînt la distanţă.

Nu încercaţi ca autodidacţi! Cineva a spus „Autodidactul îşi dă repede seama că a avut un profesor prost!”

WordPress-ul are „bugs”

WordPress-ul are două „muşte”.

Le-am descoperit în urmă cu ceva timp. Prima dată am crezut că este vorba de un alt atac. Cele două muşte au un zbor încîlcit şi un comportament imprevizibil. Ba apar, ba dispar.

1. Timestamp. Programaţi cu atenţie data la care trebuie să apară postul. Dacă programaţi 10 august, dar schimbaţi apoi în 12 august, postul va fi on line la prima dată programată, adică în 10 august. Puteţi încerca să schimbaţi data de mai multe ori, nimic, postul se încăpăţînează să rămînă acolo. Este foarte frustrant, mai ales cînd vrei să îţi încarci blogul pentru mai multe zile, dar vrei să revii pentru a modifica unele chestii în armonie cu evenimentele. Este urît să apară un post jucăuş chiar în ziua decesului cuiva, nu? Am observat de curînd, după ce le-am scris celor de la wordpress, că problema este în remediere, dar tot există posibilitatea de a avea surprize.

2. Private. Dacă marcaţi un post cu „private”, tot apare în lista posturilor recente. Cititorii văd titlul, dar nu pot citi postul. Aş fi preferat să nu se vadă nici titlul. Aşa se fac curioşii.

M-am tot jucat cu timestampul la un post „Am descoperit un poet”, l-am pus în private, dar se vedea în „Gînduri recente”. Se vede şi din dashboard. Imediat ce mă loghez, îmi apare, deşi este programat pe 25 august. Dacă nu ar fi marcat cu private, l-aţi vedea şi voi.

Asta este, ce să-i faci, nimic nu este perfect! WordPress-ul este undeva spre 9-9,50 ca excelenţă. Este o plaformă foarte bună pentru blog.

Deci, să pressăm-cuvîntul, să vedem ce iese…

PS,

am făcut un test şi cu postul ăsta, i-am dat drumul pe 6 august si l-am reprogramat pe 9 august–-. De data asta a stat cuminte, dar astăzi nu mai voia să apară, pentru că l-am ameţit cu programarea şi reprogramarea. A trebuit să îi dau un şut să iasă la ora fixată… şi tot aşa…

Cu toate astea să pressăm-cuvîntul, să stoarcem vorbele să iasă tot ce-i mai bun din ele şi să aruncăm gozul.