Archive for 13 august 2007

h1

Na, am primit eu ce-aşteaptă alţii …:)

august 13, 2007

Am primit eu ce aşteptau alţii: laude, încurajări, pupături, emoticoane etc.

Ce, am inventat eu vorba Scripturii care spune: „Luaţi seama, deci, la felul cum ascultaţi; căci celui ce are, i se va da; dar celui ce n-are, i se va lua şi ce i se pare că are.””? Nu!

Salut, Alex! 🙂

Bravo, Alex, păcat că ai terminat facultatea! Îţi dădeam un 10! 🙂 La Retorică! 🙂

Aşa se face cînd rămîi cu puţini lăudători. Cauţi unul bun. Să trăieşti, Alex! Dar îmi pare rău pentru tine. Iar o să zică careva că te-am pus eu, ne-am înţeles prin telefon. Am dat teme la studinţi să mă caute că altfel nu le trec notele şi îi las pe toamnă! Gura lumii!

Dacă-i aşa, înseamnă că voi continua şi după octombrie, cînd mi-am propus să închei experimentul. Cel puţin pînă facem pagina separat cu alumni!

Blogul are, după cum ai văzut şi funcţie de cafea şi de ceai… etc.

Da păzeşte-te de adicţii! Fac rău la libertate! 🙂

„Zilele trecute am rămas fără internet. Pentru câteva ore. Ploaia mă ţinea încuiat în casă şi, am realizat că sunt dependent de surffing, adică de navigat pe bloguri. Mi-aş fi dorit atunci să am o versiune offline a pătrăţosului, ba mi-am propus să scot la imprimantă blogul…deşi e huge.!.!. (nu cred că o s-o scot)
Oricum, că tot citisem pe pagina UEO „ce se intamplă după absolvire?”, mi-am dat seama că blogul înseamnă pentru mine, şi cred că pentru mulţi alţii, un fel de alumni foarte eficient. Chiar dacă, poate, uneori, pe spaţiul electronic pare mai la îndemână o adresare de genul „Salut, Marius” în locul lui „Pace fr Cruceru” (apropos, numele, Cruceru, ce înseamnă şi ce rădăcini are?), continuăm să învăţăm, iar asta pe mine mă încântă în mod deosebit, şi vă mulţumesc. Îmi pare, de asemenea, că blogul are şi o funcţie pastorală. Şi una odihnitoare. Şi una socială. Şi … ok, eu mă bucur că există.

You can see all comments on this post here:
https://patratosu.wordpress.com/2007/06/11/de-ce-mi-am-facut-blog/#comments

h1

Ce mai scriu pastorii baptişti?

august 13, 2007

În aceste zile au apărut cîteva cărţi noi. Muulte! Printre acestea şi trei cărţi scrise de trei pastori din cadrul comunităţii baptiste de Oradea şi Satu Mare. Azi le-am ţinut în mînă. Miros încă a vopsea proapătă.

Deci, băieţi tineri, dar nu stau degeaba! Scriu la greu şi nu numai pe blogurile lor sau ale altora 🙂 . „Trei păstori se întîlniră”…. şi au scris trei cărţi. „Trei, Doamne, şi toţi trei”… 🙂 . Iată că nu stau doar pe blog pe „cîmpul celor pierde vară”, cum îi acuza cineva săptămîna trecută.

otniel-l-veres.jpg
Lectura textelor patristice, o problemă de abordare a tradiţiei este a doua carte scrisă de pastorul Otniel Laurean Vereş, autorul Monografiei comunităţii. Cartea este un studiu pe caz asupra Didahiei Apostolilor. Lucrarea a fost realizată sub îndrumarea pastor dr. Marius David Cruceru. Lucrarea este o analiză a felului în care baptiştii înţeleg tradiţia şi a modului în care se raportează la textele exterioare Sfintelor Scripturi.

viorel-c-ile.jpg

A doua carte, este prima scrisă de pastorul Viorel Ile, Catehismul, ancoră a credinţei şi practicii baptiste, şi abordează problema catehismului baptist. Cartea este unică prin faptul că reprezintă o analiză foarte pertinentă asupra felului în care s-a format catehismul baptist, sînt studiate influenţele, metodologia de articulare etc. În contextul discuţiilor despre modificările la Statut şi previzibilele dezbateri referitoare la Mărturisirea de credinţă, găsim materialul de faţă foarte util. Cartea propune cîteva soluţii pentru o reevaluare şi o eventuală refomulare a mărturisirii noastre de credinţă. Cartea a fost scrisă sub coordonarea pastorului Paul Negruţ.

marius-danci.jpg

Pastorul stagiar Marius Danci s-a ocupat de atît de controversatul domeniu al studierii postmodernismului. Orientări eclesiologice în postmodernism reprezintă o lucrare bine întocmită, cu o latură descriptivă majoră, dar şi cu o secvenţă analitică semnificativă. Cartea a fost scrisă, de asemenea, sub coordonarea pastorului Paul Negruţ.

Toate cele trei lucrări sînt publicate sub auspiciile Centrului de Cercetare al Universităţii Emanuel, centru care funcţionează sub coordonarea dr. dr. Corneliu C. Simuţ.

Cărţile pot fi cumpărate de la Biblioteca Universităţii Emanuel. Pentru detalii – contact arond emanuel punct ro.

h1

„Au, Cristi, nu mai da!”

august 13, 2007

Au, Cristi, au…. stai, bre, liniştit! Iar stîrneşti scandal!

„Ce-are iarăşi Cristi Bădiliţă?” Ia uite ce scrie AICI. În toate se bagă? Alora la clasice la Bucureşti le-au pus ceva în ceai. De la Creţia li se trage? Că i-a scos atunci cu minerii în stradă să-i înveţe greacă la fîntînă din Piaţa Universităţii? Ce-are şi ăsta, domle, că doar nu-i baptist? Şi el e trădător de neam şi credinţă? Ce au citit Noul Testament acolo la Clasice? Au îndrăznit? Au avut curajul să pună mîna pe carte şi să citească în original. Au îndrăzneala să citească în greacă fără bani şi fără plată! De ce? De ce dau gratis ce este de plătit? De ce? Huo! Profanare!!!

Le-a intrat la toţi opiniile în cap, da? Libertatea exprimării, da? Ce bun era Ceauşescu! Le băga minţile în cap şi cu tot cu cap îi băga la puşcărie. Ca şi greco-catolicii. Alţii! Au drepturi? Da? Cer locaşele de cult, de la noi, de la noi??? Ruşine!

Ehe, tată, ce buni ar fi nişte oameni acum să-i minerească direct în tîmplă pe toţi minoritarii ăştia, să vezi ce le-ar veni mintea la cap. Neruuuşinaţii! Să îi lase în pace numai pe homosexuali, că la ei nu avem ce face. Ne ia Uniunea Europeană la rost. Şi pe francmasoni să îi lase în pace, că ne ajută la alegerea patriarhului. În rest, la ghilotină cu toţi. Cu toţi creştinii care nu cred ca noi!

Prin toate luntrile calcă. Luntrile noastre. Totu-i al nostru. WordPress-ul este al americanilor, de asta noi nu sîntem în top. Tradare! Să facem un wordpress al românilor majoritari! Să îi învăţăm minte! O să vadă ei cînd o să fim noi primii!

Să se pună ordine în ţara asta a noastră. Ei sînt musafiri aici, să le intre bine în cap, ca, dacă nu îi învăţăm noi minte, ca la Ruginoasa, ca la Slobozia, ca să le arătăm cine sînt gazdele de mii de ani, ei impostori de 200 de ani. Nu li-i ruşine să le fie! Comentează, auzi! Îndrăznesc să ne abordeze, fără plecăciuni, fără protocol?! Ne scriu, ne obligă să-i băgăm în seamă! Ne critică??? Au îndrăzneala să manifeste opinii şi dincolo de filozofia lor, se ocupă şi de-a noastră! De teologia noastră! De Trinitatea noastră, de tradiţia noastră??? Totul este al nostru, n-aţi înţeles încă, minoritari de duzină?

Pic de respect, domle, pic de respect, nu mai e apreciate valorile. Cum de nu se înţelege stilul, cultura adevărată, poezia adevărată, alegoriile cu buturugi atît de subtile? E o potlogărie la mijloc. Pînă cînd tot se mai autovotează? WordPress-ul e trădător, francmason, promovează mediocrităţile. Şi comentatorii? Ei, numai la mediocrităţi trag. Acolo se reped, ca ulii, ca vulturii la stîrv!

Nimeni nu mai spune săru-mîna, nimeni nu mai ne ia în seamă. Ei e în frunte, ei ocupă tot spaţiu, la ziare tot ei, la cărţi tot ei, peste tot ei, pe wordpress tot ei, la „Ziua” tot ei. Webmasteri de doi bani, corporaţie de clickări, impostori de duzină. Şi-au luat-o-n cap cu generaţia lor cateho-cum se cheamă, cam şi uitat!…..Ei crede că pot să judece toate. Nu ne felicită, nu ne încurajează, nu ne împopoţonează cu comentarii de bun simţ….De ce se bagă în ciorba noastră, de ce se aşează şi în papucii noştri şi în lumea noastră. „Şi buturugile, doamnă, buturigile, cît costă. Scump, doamnă, scump, scump! Să le plătească americanii!”

Dacă noi vrem să ne minţim ce? Nu sîntem într-o ţară liberă? Dacă vrem să îi minţim şi pe alţii, ce? Nu facem parte din cea mai credibilă instituţie a statului?

Ei nu-şi dau seama ce înseamnă minoritatea? Majoritatea? Majoritatea are întotdeauna dreptate. De cînd s-a schimbat asta? De cînd? Ce, le dau bani americanii! Cumpără ţara! Săăăriţi, fraţilor! Ei nu sînt români!

Nu mai este pic de ruşine pe patria noastră! Ruşine! Dacă au luat bani o dată, de ce fac a doua oară gratuit! Li se pare că pot? De ce nu pot să ne lase ţara şi naţiunea pe mînă? De ce nu se rabdă să ducem noi greul? Şi dacă pot, atunci de ce pot, dacă noi nu putem? De ce nu poate să moară şi capra vecinului? De ce? Îîîîîîî?”

ŞAMD.

Credeam că m-am săturat de un astfel de discurs. Încep să caut emetiralul prin casă. Nici nu îţi trebuie multă imaginaţie ca să îl recompui, dar trebuie să recunoaşteţi că este spumos şi resursele-i inepuizabile.

Numai un singur lucru nu se întîmplă cu Dorin. Nu ştie să cedeze în faţa evidenţelor şi să arunce un ofilit de „îmi pare rău, domle, am cam exagerat, asta-i, m-am luat cu vorba…”. Face ce face şi se tot strecoară dincolo de limitele dialogului civilizat.

Cînd vedeţi acest minim semn de civilizaţie care să însoţească faptul că finalmente pune cîteva comentarii pe blog, vă rog să mă anunţaţi. Faptul că a aruncat cîteva dintre emailurile personale ale unor baptişti on line nu acoperă jignirile, epitetele risipite cu generozitate, talibanismul posturilor de pînă acum.

Aşa cum nu m-am lăsat dus de dulcegăreala unei scrisori care ocolea punctul esenţial, recunoaşterea adevărului, nu cred că este cazul unui fals pacifism. (alt epitet al dînsului pentru noi „Ca la un făcut, wordpress-ul a început să conţină în primii 100 foarte multe bloguri scrise de credincioşi baptişti deghizaţi în pacifişti de duzină”).

Ei, dragilor, nu ne deghizăm în pacifişti de duzină aşa cum nici Domnul şi nici Apostolul n-au încercat să negocieze adevărul la masa verde a unui pseudodialog.

Mă întreb ce urmează. Ce reacţii va mai stîrni noul articol al lui Cristi Bădiliţă din Ziua. Pe el nu-l mai poate lumea acuza că este baptist, satanist etc.

Doamne ai milă!

%d blogeri au apreciat: