h1

Alte consecinţe ale şcolii de vară: acuzaţii, sugestii, propuneri, idei

August 20, 2007

Astăzi am primit două comentarii care ridică mai multe probleme.

toate demne de interes şi dezbatere.

Nu le-aţi văzut pentru că în avalanşa de comentarii generate de pseudo-dialogul cu dl. Dorin, aceste comentarii au rămas în urmă, acoperite de celelalte intervenţii.

Domnul Sorin Bulboacă face cîteva comentarii, dă cîteva sugestii şi articulează vreo două acuzaţii.

Cred că merită să fim atenţi la sugestii, să fie discutate chestiunile pe care dînsul le sesizează şi să vedem dacă acuzaţiile sînt întemeiate.

Redau cele două comentarii în două variante. Se pare că primul comentariu, reţinut pentru o vreme spre moderare cît am lipsit din faţa calculatorului, a fost urmat de un al doilea comentariu, mult mai nuanţat.

Să vedem despre ce este vorba:

Primul comentariu:

Este trist ca intelectuali evanghelici sa accepte compromisul ecumenic in sfera teologiei!Marii reformatori protestanti ar muri inca o data sa vada unde s-a ajuns! De ce nu ati convocat profesori universitari de calibru de la Centrul Areopagus, care predau si la Universitatea de Vest din Timisoara, sau cadre didactice de exceptionala valoare din cadrul Universitatii Bucuresti, Facultatea de Teologie?Era cazul sa fie invitat Presedintele Cultului Baptist, prof. univ. dr. OTNIEL BUNACIU, un intelectual baptist de exceptie, format la OXFORD, care este la ora actuala mult peste SORBONA!(vorbesc in cunosatinta de cauza)sau un Beniamin Faragau, cu doctorat in Marea Britanie, autor a peste 20 de carti de teologie, de certa valoare, apreciat in toata lumea, sau un Cristian Barbosu, cu master si doctorat in teologie la Dallas, o citadela a teologiei baptiste!

Lect.univ. dr. Sorin Bulboaca
Universitatea de Vest Vasile Goldis

Al doilea comentariu:

Este trist ca intelectualii evanghelici au acceptat compromisul ecumenic. Este o enorma greseala! Astazi, mai mult ca oricand,trebuie sa luptam
pentru credinta data sfintilor o data pentru totdeauna (IUDA vers. 3). Ce putem invata in sfera teologiei de la teologi ortodocsi si catolici?
Luther, Calvin, Zwingli ar muri inca o data sa vada compromisurile pe care le fac unii evanghelici contemporani. Nu inteleg de ce nu au fost
convocati intelectuali neoprotestanti de certa valoare, evanghelici ca de pilda cei din Timisoara de la Centrul Areopagus? Sau cei din Bucuresti,
de la Facultatea de Teologie Baptista, ca de pilda Prof. univ. dr. Otniel Bunaciu, cu master la OXFORD sau lect. dr. Daniel Maris etc. Este o
eroare,frate Marius Cruceru, sa crezi ca poti avea succes si binecuvantare, in acest fel, promovand ecumenismul! Si eu lucrez cu oameni din
Academia Romana, sunt specialist in istoria Bisericii romanesti si europene, am publicat carti si studii in acest domeniu, am colaborat in
cadrul unor granturi CNCSIS cu specialisti care au publicat la OXFORD, ca Veniamin Ciobanu, dar nu in sfera teologiei. Nu este de scuzat ignoranta
si lipsa de profesionalism a unor oameni ca Marius Cruceru, care refuza colaborarea cu intelighentia baptista din Romania !

Lect. dr. SORIN BULBOACA
Universitatea de Vest Vasile Goldis
Cancelarul Facultatii de Stiinte Umaniste, Politice si Administrative

Anunțuri

71 comentarii

  1. si eu as refuza colaborarea cu acesti intelectuali;
    ati uitat de Vasile Talpos;
    m-as feri sa fac referire la numele pe care le dati;
    ii prefer pe cei de la Sorbona celor de la Oxford, mai exact, pe Cristi Badilita lui …..; am motive extrem de bine intemeiate, dar pe care nu doresc sa le fac publice.


  2. am participat la scoala de vara; nici macar o singura data nu s-a pomenit termenul ‘ecumenism’ in acceptiunea pozitiva a acestuia


  3. Dr. Bulboaca
    raspund la comentariile dumneavoastra si recunosc ca o fac si sentimental, nu doar rational.
    1. in primul rind, cred ca, fiind intr-un mediu academic, stiti ce inseamna o astfel de scoala de vara.
    „Ce putem invata in sfera teologiei de la teologi ortodocsi si catolici?” vreau sa cred ca nu vorbiti serios, mai ales venind de la un profesor. nici nu are rost sa discutam asta.
    2. ma deranjeaza ca vorbiti despre ecumenism. spuneti-mi va rog, scrisoarea dr. BUnaciu catre patriarhie cum s-a numit? nici macar ecumenism, ci linguseala si ….., chiar asa o spun.
    3. nu in ultimul rind, despre intelectualii dvs. de exceptie. am avut harul sa stau un an si citeva luni in ITBde grad universitar Bucuresti. in acelasi timp am urmat si am absolvit cursurile facultatii de filologie clasica din Univ. Bucuresti, asa ca am avut termeni de comparatie.
    credeti-ma ca pun la indoiala exceptionalitatea cuiva care vine cu J.N.D.KElly si imi citeste la cursuri din aceasta carte. este cazul prof. Bunaciu.
    pun la indoiala exceptionalitatea cuiva care vine si imi repeta la seminarii ceea ce la curs ni se citea din cartea pe care o aveam si noi studentii. este cazul dr. Maris. credeti-ma, seminarul si cursul insemnau cititul dintr-o carte care face rusine expresiei „nivel academic”.
    pun la indoiala exceptionalitatea unui teolog pentru care invatarea limbilor Bibliei nu este necesara. este cazul dr. Faragau.
    4. vorbiti fara sa stiti ce s-a intimplat de fapt la aceasta scoala de vara. din punctul de vedere al celor care am participat, a fost un succes extraordinar.


  4. Domnule Bulboacă, eu am participat la şcoala de vară, în rândul studenţilor. Am prezentat o lucrare dintr-o perspectivă protestantă, calvinistă.
    Nu am observat nici un compromis. A fost o interacţiune directă cu textul Scripturii în greacă. Un astfel de demers este folositor indiferent de convingeri.

    Eu unul nu cred în demersul ecumenic şi nici nu-l promovez. De fapt, în lucrarea mea de licenţă l-am criticat pe baza uneia dintre cărţile scrise de Karl Rahner. Şcoala de vară a fost un act academic, axat pe învăţare. A fost ca la…şcoală. Specialişti în certe domenii se adună şi expun proiectele la care lucrează. De exemplu, s-a discutat despre Evanghelia lui Iuda. Domnul Alin Suciu a demontat falsul din spatele unor organizaţii (National Geografic Society)prin exegeza făcută textului. Problema Evangheliei lui Iuda atinge şi biserica. Astfel, ne-a oferit uneltele necesare unei argumentări eficiente.

    Acesta este doar unul dintre exemple. Eu vă pot prezenta doar ceea ce am experimentat prin participare. Din această perspectivă vă pot spune, şi colegii mei studenţi vă pot confirma, şcoala de vară a avut un efect pedagogic pozitiv.

    Acuzaţia de lipsă de profesionalism şi ignoranţă este nedreaptă. Domnul Bădiliţă este un profesionist, un specialist în patristică. Critica făcută de domnia sa lucrărilor prezentate, alături de critica colegilor dumnealui a fost de un real folos. Fratele Marius şi-a dovedit profesionalismul atât prin critica făcută lucrărilor cât şi prin discuţiile purtate în afara şcolii. Invitaţii ne-protestanţi, adică cei catolici şi ortodocşi au învăţat despre noi, la fel cum şi noi am învăţat de la ei. Este periculos să afirmaţi că nu avem ce învăţa de la teologi ortodocşi şi catolici.

    Vă felicit pentru activitatea dumneavoastră academică, şi de cercetare; vă doresc multe succese şi binecuvântări; mă bucur pentru aţi avut posibilitatea de a studia atât mult, însă acuzaţiile aduse de dumneavoastră sunt nejustificate.

    Ciprian Simuţ


  5. domnule Bulboaca, de ce nu aveti dumneavostra aceasta initiativa atit de laudabila pe care o propuneti? doar asa, ca chestie 🙂


  6. Ecumenismul este intr-adevar o problema, dar dorinta de a studia si corceta aceste procedee, trebuie sa aibe un anumit loc. O initiativa ca si aceasta este bine venita, atat timp, cat – scopul acesteia este de a contribuii la cresterea cunoasterii si glorificarii lui Cristos pe pamant, precum El este glorificat in ceruri.

    Da, evem nevoie de calibru `insa` trebuie sa ne asiguram ca nu pierdem echilibru practic si teologic in acest proces.

    Cosmin


  7. Domnule Bulboaca, sunteti foarte generos in adjective: „profesori universitari de calibru”, „exceptionalitate valoare”, „intelectual baptist de exceptie”, „certa valoare”. Un lucru e cert si deloc exceptional: ca dvs. sunteti gratuit in acuzatii (nefondate), superficial in evaluari si amorezat de titluri academice. Am mari semne de intrebare in privinta unei persoane care declara categoric, „in cunostinta de cauza”, ca Oxford „este la ora actuala mult peste Sorbona!”. Pe ce va bazati?Ce clasamente ati citit?Cum s-au realizat?In functie de ce? Oricum, ca un principiu general, e mult mai pertinent sa se discuta oamenii si productiile lor decat emfatic-rostitele nume de institutie „Oh, OXFORD!”, „Oh, SORBONA”.
    Ca si participant la Scoala de vara ma simt jignit de acuzatiile nefondate, de spiritul rautacios de judecata.


  8. Petru la holurile raiului impreuna cu cineva care ii arata incaperile. „uite, aici sunt ortodocsii…, la usa aceasta catolicii, aici mai zgomotos – se roaga penticostalii.” Si ajung in fata unei usi, unde era liniste totala. „Sssshhhht! Vezi sa nu faci galagie la usa asta. Si roaga baptistii si ei cred ca sunt singuri pe-aici.”

    Isn’t it?


  9. Of!


  10. Domnilor,

    Nu fiti copii la minte, ci la răutate, spune Sf.Apostol Pavel! Am senzaţia că v-aţi cam aprins cu toţii.

    Trist este că ne scuturăm de ecumenism ca de Satana, dar în scuturările astea nu suntem în stare să ne iubim baptişti cu baptişti şi baptismul românesc este pe două falii care, cu mişcarea plăcilor tectonice, oricând poate produce o separare ‘neecumenică’ de toată frumuseţea, pe care unii o pronostichează ca fiind iminentă iar alţii pun umărul din greu ca să se întâmple. Dacă s-a scindat Mitropolia Ardealului, ce mare scofală dacă se scindează şi Uniunea Baptistă, zic unii…

    Eu unul cred că şi autorul comentariilor are dreptatea lui, şi cei care-i răspund au dreptatea lor, dar adevărul este undeva la mijloc. Şi lipseşte comunicarea în dragoste.

    Era frumos dacă la evenimente de genul acesta, UEO-liştii ar fi invitat personalităţi de la şcoala concurentă sau din focarul evanghelic timişorean… să fim serioşi, nu cred că putem califica competenţa celor de acolo după experienţa de un an a lui Otniel la ITB. Şi un cosmonaut sovietic le venirea din Cosmos a zis că nu l-a întâlnit pe Dumnezeu, trăgând concluzia că Dumnezeu nu există.

    Afirmaţia este reciprocă: se pare că nici ceilalţi nu fac eforturi de a implica în evenimente similare pe orădani. Şi uite aşa, ne este mai comod să invităm teologi catolici şamd, decât oxfordieni, fiindcă primii măcar sunt catolici şi nu ne angajăm cu nimic prin a-i invita, ba chiar pică bine dpdv al diversităţii, pe când pe ceilalţi nu-i invităm cu bună ştiinţă fiindcă nu sunt la fel de fundamentalişti ca noi, (care suntem mai catolici decât Papa) şi au urmat şcoli pe care noi le considerăm mai subţiri sau chiar liberale.

    Şi ajungem să postăm tot felul de afirmaţii despre nişte oameni care nu sunt prezenţi şi nu se pot apăra şi nici măcar nu ştiu că au ajuns subiect de dispută.

    Eu cred că este o exagerare faptul că s-a ajuns la desconsiderarea publică a unuia sau a altuia, ba chiar pe motive stranii, cum este atacul la adresa lui Beni Fărăgău… Cred că Otniel ar trebui să-şi reconsidere cuvintele, probabil că el se juca lego când Beni Fărăgău dezvoltase un sistem informal de formare de lideri şi de studiere a Scripturii, cu rezultate mai bune, după mine, decât sistemul formal al şcolilor teologice româneşti. Nu ştiu cât de mare teolog este Beni Fărăgău dar cu siguranţă este un mare creştin şi nu merită a fi desconsiderat public pentru faptul manifestă o părere sau alta într-un anumit domeniu.

    Şi, dacă e să o luăm pe cea dreaptă, nu ştiu la ce foloseşte studiul academic al limbilor biblice, dacă asta nu ne ajută să ne dezvoltăm o abordare echilibrată a realităţilor de zi cu zi. Din acest punct de vedere, ca şi protestant / evanghelic, tind să-i dau dreptate lui Beni, fiindcă e mai important să creezi omului o deprindere sănătoasă de a studia Scriptura pre limba lui, decât să buchiseşti la limbile vechi, de o manieră neroditoare în viaţa personală.

    Fraţilor, să nu lăsăm duhul lui Bastrix să ne cotropească!


  11. Cita dreptate ai din nou, Mihai.

    cu o singura precizare, scoala „concurenta” a fost invitata si chiar a participat printr-un reprezentant, si a fost extrem de onoranta participarea. Dr. Tavi BAban a prezentat o lucrare excelenta si a fost foarte apreciat de toata lumea. Sintem atit de bucurosi ca a venit!

    da, sint de acord, nu trebuie pomenite spre judecata si birfa numele celor care nu se pot apara.

    din nou, mare dreptate ai, sa nu lasam duhul acela sa ne cotropeasca,

    cred ca scrisorile lui Sorin B. au substanta de discutie si atinge probleme reale.

    Sa ne linistim, sa nu ne aprindem si sa identificam problele reale pe care le atinge dr. Bulboaca.

    Voi face o lista pe miine.

    Despre Beni Faragau.
    Dr. Faragau este unul dintre primii „vinovati” ca eu m-am apucat de greaca. In anii in care venea la Iasi sa studiem scripturile in secret, atunci m-a intrebat de ce nu ma apuc de limbile clasice.
    Si uite asa m-am apucat,
    pentru acest lucru ii port respect.
    Nu sint de acord cu anumite lucruri din teologia dinsului pe care le-am comunicat personal, dar are marele merit de a fi insuflat dragostea de Scripturi unor oameni.

    Apoi mai este virsta. Asta nu trebuie sa uitam niciodata. TRebuie sa ii respectam pe cei mai in virsta si sa criticam cu prudenta pe cei cu mai multa experienta.

    Dupa cum vedeti, am editat anumite comentarii. N-au mai aparut nume, mai ales cele in context acuzator.


  12. Fratele Tavi Baban a fost la inaltime; toata lumea l-a apreciat; este unul dintre profesorii de la Bucuresti pe care-i stimez foarte mult; mai este unul, da’ n-am voie sa-i dau numele 🙂
    JOS CENZURA! :))


  13. inca un lucru foarte important de care am uitat sa amintesc in primul commment: domnul Badilita si Alin Suciu ii stiu foarte bine pe intelectualii din lumea evanghelica si au avut doar cuvinte de lauda la adresa lor (din nou as dori sa ii pomenesc pe cei laudati, dar nu au particicpat la scoala devar 🙂 )


  14. scoala de vara (un bun prieten m-a iornizat ” scoala de var?” )


  15. „Oxfordul e la ora actuala mult peste Sorbona. Vorbesc in cunostinta de cauza.” – astfel de afirmatii ar trebui taxate. Daca ar exista vreun studiu de amploare asupra celor doua universitati, in care sa se arate negru pe alb ca exista superioritate de-o parte, acel studiu ar fi comandat, contrafacut de universitatea castigatoare, nu-i asa? E aberant. Un doctorat sustinut la Oxford are, probabil, mai multa greutate decat unul sustinut in tara. Dar, cineva care si-a incheiat doctoratul nu are cum sa fie comparat, considerat superior, cuiva care a facut acelasi lucru si, in plus, continua sa faca cercetare in strainatate, cu rezultate evidente, vizibile, cuantificabile.

    Acuzatia de neprofesionalism si de ignoranta este cu totul nefondata!!! Domnul Cruceru a fost inclus in proiectul de traducere a „Septuagintei” in limba romana. Un astfel de proiect, nu numai ca s-a facut cu seriozitate si profesionalism, cu multe pretentii si cu tot respectul fata de textul scriptural, dar s-a facut si cu dedicare.

    Prezenta la Scoala de vara a unor cercetatori care au fost inclusi in proiectul de traducere a Septuagintei este de inteles. S-a lucrat excelent, s-a mers pe textul in original, a fost chiar solicitant, dar observatiile si comentariile legate de fiecare sustinere au fost cat se poate de profesioniste, binevenite si eficiente.

    Am fost martorii unor afirmatii extrem de laudative la adresa profesionalismului baptistilor in cadrul acestei Scoli de vara. Nu le vom mai cita aici, dar vom spune ca A MERITAT!


  16. Nu mai fiţi ecumenist, domnule pastor misionar Cruceru,fiţi taliban baptist ca domnul Bulboacă. Dânsul ştie ce spune şi spune când ştie.

    Fiţi evanghelici închipuiţi că nu vă stă bine deloc.


  17. „Trist este că ne scuturăm de ecumenism ca de Satana, dar în scuturările astea nu suntem în stare să ne iubim baptişti cu baptişti şi baptismul românesc este pe două falii care, cu mişcarea plăcilor tectonice, oricând poate produce o separare ‘neecumenică’ de toată frumuseţea, pe care unii o pronostichează ca fiind iminentă iar alţii pun umărul din greu ca să se întâmple.”

    Mihai ai pus punctul pe „i”. Aici cred ca este problema noastra a baptistilor la momentul actual. La nivel declarativ, in discursuri sau in documente oficiale, cum au fost cele doua propuneri ale candidatilor al presedintie, ambele tabere au ca obiectiv principal asigurarea unitatii, in practica insa., daca analizam ce se intampla eu cel putin am senzatai ca parca ca functionam ca in lumea partidelor politice nu ca in Trupul lui Cristos. Poate am insel eu… 🙂

    in ce privesc comentariile facute de tinerii colegi sau studenti ai fratelui Cruceru, poate ar fi mai intelept, totusi, sa-l lase pe fratele Marius sa dea explicatiile de rigoare, avand in vedere ca a fost organizatorul principal si are toate datele necesare.

    frate Marius, trebuie sa va „laud” din nou pentru modul in care ati tratat cele doua comentarii si pentru ce ati spus la adresa fratelui Beni Faragau. consider ca este o atitudine onesta si demna de un frate in Cristos.
    Am remarcat si eu prezenta fratelui Baban la scoala de vara si m-am bucurat pentru ca stiam ca e de la bucuresti. continuati sa actionati ci nu sa reactionati. 🙂 actiunea poate duce la unitate, reactiunea…. 🙂

    despre greaca…..ce sa mai spun? cred ca fiecare trebuie slujeasca acolo unde e chemat de Domnul sa-si puna darul in negot. 🙂 Eu de exemplu nu as putea termina facultatea de teologie, tocmai pentru ca probabil nu as trece niciodata la greaca. 🙂 Dar probabil nu sunt chemat sa studiez teologia baptista in scoli formale. 🙂


  18. Mă bucur să aud că şcoala concurentă a fost invitată şi că măcar o persoană a participat. Tavi este un om deosebit.

    Legat de diferenţele în anumite perspective teologice, nu cred că se cuvine să fie o pricină de poticnire. Oricât nu ne place, cunoaşterea noastră este extrem de limitată, aşa că oricum nu putem pretinde, dacă suntem oneşti, că ştim 100% p’aia dreaptă în toate domeniile. Dar, atâta timp cât suntem siguri că le ştim pe cele care contează, e bine să ne îngăduim în dragoste cu toate diferenţele de perspectivă. Dacă nu ar fi aşa, vă daţi seama ce plictisitoare ar fi şi teologia asta 🙂 Închipuiţi-vă că ar fi alcătuită din axiome, teoreme şi formule care se pot demonstra cu exactitate matematică… Nici măcar n-ar mai fi nevoie de două şcoli în România 🙂 Cu atât mai puţin de şcoli de vară!

    În 1991, am fost dus de fr.Tudose Constantin de la Oastea Domnului, unul din ortacii de temniţă şi lucrare ai fr.Niculiţă Moldoveanu, la Richard Wurmbrand, pentru a-i lua un interviu. A fost o experienţă deosebită, care mi-a dat peste cap multe prejudecăţi. Fr.Richard a vorbit extrem de frumos de credinţa vie în Hristos a colegilor lui de lagăr, exemplificând cu nişte credincioşi adventişti şi cu nişte măicuţe catolice. Mărturia lui despre rezistenţa la tortură a acestor persoane şi despre modul barbar în care au fost trataţi necesită prudenţă în a o aşterne pe hârtie. Ei, da, ne este greu să ieşim din tiparele pericolului ecumenic, dar fr.Richard era foarte ecumenic când se referea la ele. Când stai faţă în faţă cu oamenii Satanei şi suferi la un loc pentru aceeaşi credinţă în Hristos cu adventişti, catolici, etc, pe bune că devii ecumenic şi începe să nu te mai doară aşa de tare diferenţa de perspectivă teologică.

    Păcat că în restul timpului preferăm să construim ziduri.


  19. camix, numai un mare teolog ortodox a dat deoparte perdeaua si a vazut ce se intimpla in sinul Sfintei Treimi; sinteti neamuri, de stii ce face Petru in ceruri?
    nu mai veniti cu bancuri din astea; in primul rind sint de prost gust, iar in al doilea rind sint la un pas de blasfemie…


  20. Mircea, concluziile au fost trase in prezenta tuturor participantilor la scoala de vara si de catre toti participantii la aceasta scoala, asa ca ma consider „parte vatamata” 🙂 a comentariilor tendentioase (este exact ceea ce spunea Natan)…
    chiar existenta acestui post este motivul pentru care ne bagam in seama :))))


  21. In mod clar „off topic” si nu pentru a aparea pe sit:

    Observ ca Gramo’s World e in fata asa ca m-am dus sa vad ce e pe acolo. Constat ca lumea prefera aiureala in locul chestiunilor mai serioase. Totusi, nu pot sa nu observ ca tema lor face blogul mai usor de citit. Si aici se poate citi dar doar texte mici ca dupa aceea ai probleme cu ochii, ameteli, etc.


  22. ionut ai dreptate pana la un punct,cu faptul ca si voi sunteti afectati ca participanti. nu zic sa nu va spuneti parerea, dar nu stiu daca e intelept sa spuneti despre unii frati ce s-a spus. dar , ma rog, fiecare are drept la opinie…dar daca voi tinerii aveti asemenea pareri despre actualul presedinte al cultului si colaboratorii lui mie imi confirma ca toate declaratiile de unitate din partea ambelor tabere sunt doar discursuri cu substrat de politica cultica. 🙂
    nici nu vreau sa ma gandesc ce parere au cei care studiaza la bucuresti despre profesorii vostrii pe care voi i considerati mai buni si mai corecti teologic. 🙂

    la universitatea emanuel din oradea nu este chiar nici un profesor care sa citeasca ceva cand preda, macar si odata? 🙂


  23. observ din nou o deturnare a discutiei. prea putin s-au discutat efectiv criticile aduse de dr. Bulboaca, critici care, asa cum a spus Natan, jignesc participantii. mai multa obiectivitate, asadar. de fapt, lupta pentru credinta lui Clavin si Luther este un motiv de suprafata pentru a-si descarca supararea pe „tabara Oradea”, lucru care se vede din numele mentionate si din felul in care pune problema.

    „să fim serioşi, nu cred că putem califica competenţa celor de acolo după experienţa de un an a lui Otniel la ITB” asa este Mihai, trebuie sa faci 4 ani de facultate, sa iti dai licenta si cind ajungi acasa sa realizezi ca facultatea nu a fost buna. come on! si petnru a folosi paralela cu cosmonautul tau, aceasta ar fi fost valabila daca as fi tras concluzia dupa UN CURS la ITB. eu am dat un motiv concret, chiar daca am si altele (cititul dintr-o carte), tu vorbesti in lucruri generale.

    in legatura cu fratele FAragau. „Cred că Otniel ar trebui să-şi reconsidere cuvintele, probabil că el se juca lego când Beni Fărăgău dezvoltase un sistem informal de formare de lideri şi de studiere a Scripturii, cu rezultate mai bune, după mine, decât sistemul formal al şcolilor teologice româneşti.” Apelul asta la virsta chiar nu are nici o relevanta. si ce-i daca eu ma jucam lego? problema este alta.
    afirmatia cu rezultatele mai bune este cel putin discutabila si risti sa vorbesti din nou la modul general. te rog sa ne spui citeva rezultate concrete in tara.
    pe de alta parte imi reconsider cuvintele. si eu apreciez la fr. FAragau puterea extraordinara de munca si dragostea pentru Scripturi. astea nu i le poate nega nimeni. si eu as dori o astfel de putere. mai apreciez echilibrul pe care il da in biserica sa in inchinare si manifestare. am stat doi ani in cluj si stiu asta. si nimeni nu se poate indoi de moralitatea sa.
    dincolo de asta ramin la ce am spus, retragindu-mi tonul categoric.


  24. va marturisesc ca eu nu m-am gandit nici o clipa ac ce se intampla acolo la oradea cu scoala de ara e ecumenism. am perceput-o ca pe o initiativa academica la nivel de cercetatori. 🙂

    in plus, de ce au fost invitati anumiti oameni si nu altii cred ca depinde foarte mult de tema si de scopul pe care l-au avut organizatorii. cred ca au dreptul si sunt cei mai in masura sa stabileasca cine sa participe si cine nu. cine stie daca nu vor fi invitati cu alte ocazii. 🙂

    reactii intotdeauna vor fi pozitive si negative, dupa orie eveneiment, asa ca important este sa se invete din ele.:)

    pentru mine personal nu au spus prea multe subiectele discutate la scoala de vara pentru ca nu sunt in domeniu, dar mi-a placut sa afluu acele scurte informari despre ce s-a intamplat si am apreciat ca a existat un program de desfasurare. 🙂 de ce nu s-a respectat programul in totalitate, poate ne lamureste fratele Marius, pentru ca am vazut reactii si fata de acest aspect pe un grup de discutii. :)unii ar fi vrut sa participe la unele evenimente si au gasit sala inchisa.


  25. Otniel,
    Din păcate trebuie să plec în câteva minute şi nu pot să îţi scriu prea multe – voi reveni pe net abia mâine seară, aşa că încerc să scriu câte ceva. Cunosc multe cazuri concrete legate de Beni Fărăgău. Un prieten de-al meu, inginer, fiu de pastor penticostal dîntr-o biserică mare, unde se predicau de la amvon doar basme, a ajuns sub influenţa studiilor lui Beni, înainte de revoluţie. Nu ştiu dacă l-a cunoscut personal sau doar s-a folosit de casetele video care circulau la noi pe vremea aceea. A început să studieze cu tinerii Biblia, după metoda învăţată şi în curând s-a sesizat securitatea. Aceştia au reclamat situaţia la bătrânii bisericii care le-au interzis tinerilor să mai studieze Scriptura, zicându-le că e influenţă americană şi că e suficient să asculte predicile. Tinerii nu s-au lăsat şi au început să studieze în case, pe ascuns. Aflând bătrânii şi-au dat seama că e mai periculos decât dacă studiază în biserică, aşa că până la urmă le-au dat voie. Tinerii crescuţi de acel studiu biblic au devenit oamenii de influenţă în biserică şi amicul meu, după revoluţie, a devenit pastor al bisericii. A făcut şi el ITP că era nevoie de diplomă, şi-a adus un pastor asistent, apoi a conceput un plan de abordare a oraşului şi s-a hotărât ca după o perioadă de pregătire de un an să înceapă o nouă biserică în centrul oraşului. Astăzi, biserica lui este ‘fast growing Church’ din Sud-Estul ţării. Amicul meu mărturiseşte că studiile lui Beni au fost elementul pivotal în formarea lui.

    În general, pe unde am întâlnit oameni formaţi de Beni, am dat de calitate. Un singur om cu pasiune şi viziune a făcut, după părerea mea, mai mult decât şcoli teologice. Poţi să o iei ca părerea mea. E bazată nu pe un inventar al lucrărilor ştiinţifice, ci pe acela al rodirii în prima linie.


  26. Mircea
    ai o perspectiva obiectiva


  27. si corecta.”initiativa academica la nivel de cercetatori” asa a fost.


  28. retractez. nu o perspectiva am vrut sa spun, o opinie.
    mea culpa.


  29. domnule Sorin Bulboaca,
    accesati adresa pe care v-am trimis-o mai jos si vedeti cit de nevinovat de ecumenism este presedintele uniunii baptiste din Romania, oare ce ar frace Luther
    si Calvin?

    http://www.worldvision.ro/rom/index.php?id=923,,

    un …Eveniment premergator celei de-al treilea adunarii ecumenice europene de le Sibiu…


  30. cititi la „comunivcate de presa evenimentul din bucuresti 20 aprilie 2007 pe site Word vision romania si vedeti cit de daproape de ecumenism este presedintele uniunii


  31. as vrea sa subliniez inca o data un aspect pentru a clarifica lucrurile din punctul meu de vedere.
    nu am pus la indoiala si in discutie rezultatele personale duhovnicesti ale cuiva, cind am vorbit de fr. Faragau.
    fratele a fost mentionat in CONTEXT ACADEMIC si aici am intervenit eu, deoarece nu trebuie sa vin eu, Otniel Veres, in 2007, sa spun ca e o axioma necesitatea limbilor biblice pentru teologie, LA NIVEL ACADEMIC. atit.


  32. multumesc Otniel de aprecieri. 🙂

    despre ecumenism as vrea sa mai spun…

    intr-o parte a tarii are loc o scoala de vara la care participa si teologi baptisti, ortodocsi, catolici…..

    intr-o alta parte a tarii de 2 ani incoace biserici baptiste impreuna cu catolici, grecocatolici, ortodocsi, biserica evanghelica se roaga impreuna pentru a pregati intalnirea ecumenica din 9 septembrie care va avea loc la Sibiu……

    in alta parte a tarii baptistii, impreuan cu penticstali, crestin dupa evanghelie, reformati, grecocatolici de prin toatat tara lucreaza impreuna pentru a ridica case pentru cei care au ramas fara ele dupa inundatii…. ortodocsii ii prigonesc. baptistii se intreab de ce nu e posibil sa lucreze impreuna pentru acei omaeni sarmani…

    in alta parte a tarii un baptist transmite scrisoare de condoleante si comunicat de presa la moarte patriarhului Bisericii Ortodoxe Romane

    uniunea baptista prin reprezentantii ei alesi au intalniri cu worldvision in vederea stabiliri de parteneriate…

    vin si intreb: care sunt mai ecumenici? depinde pe cine intrebam. aici este „cheia”…. 🙂 indiferent de ce raspundem fiecare dintre noi la aceasta intrebare Domnul stie adevarul si ne vede inima la fiecare.
    mai este un aspect important, care tine de reprezentare. pe cine reprezinta cei care intr-un fel sau altul au actiuni ecumenice? in functie de sfera de reprezentare pe care o au in mod oficial impactul negativ poate fi mai mare sau mai mic. sper ca m-am facut inteles. 🙂

    siinca ceva…nu vorbim prea mult de oameni si prea putin de Cristos? Luther, Calvin, Arminiu, Zwingli….


  33. Opusul specialistului este diletantul, daca nu ma insel…
    Sau amatorul – si Augustin a fost un amator, nu-i asa Marius? 

    Marile dileme existentiale sunt in prezent Oradea sau Bucuresti, Sorbona sau Oxford.
    Come on, guys….
    Ma intreb daca n’avea dreptate Anatole France care definea teologul ca fiind acea persoana care nu priveste niciodata pe fereastra.
    Teologul nu este prin definitie invatator in acceptiunea scripturii (stiti bine ca sunt teologi care nu sunt nici maca crestini) si invers, invatatorul nu este teolog desi eu cred ca un bun invatator ar trebui sa fie si teolog intr-o oarecare masura. Crestinismul e singura “stiinta” pe care nu o poti aborda decat ca un amator: amator de Dumnezeu, dependent in totalitate de harul sau, constient ca pasesti pe un pamant sfant si ca ceea ce faci se subordoneaza relatiei si nu tehnicii. O sa-mi spuneti ca tehnica si relatia nu sunt antagonice. Corect, insa intotdeauna tehnica va incerca sa suplineasca relatia si autoritatea competentei pe aceea a caracterului – cunosc destule cazuri si probabil ca afirmatia ar trebui plasata in categoria truismelor.
    Beni Faragau este un invatator excelent – asta nu inseamna ca sunt sau voi fi intotdeauna de acord cu ceea ce spune insa intotdeauna domnia sa o sa ma provoace sa pun mana pe biblie si sa aprofundez subiectul abordat. Si printre altele asta este rolul invatatorului: nu doar sa transmita informatie corecta ci sa formeze. VA provoc pe cei care il cunoasteti mai bine pe Beni Faragau sa raspundeti afirmatiei (cam superficiale, grabite si …hm…) a lui Otniel Veres: “afirmatia cu rezultatele mai bune este cel putin discutabila si risti sa vorbesti din nou la modul general. te rog sa ne spui citeva rezultate concrete in tara.”
    Si Otniel: tineretea este o problema de care se pare ca suferi , dar ai rabdare…se rezolva cu timpul. 

    In incheiere cateva versuri ale lui Ionatan Pirosca:

    “nimic nu ni se spune pe de rost in lumea fumegand ca un taciune. mai trebuie in alergare post si in opriri adanca rugaciune.
    mai trebuie chilii in orizont, si-n inima transee de chilii: sa fie inchinarea vesnic front, iar tu, Isuse, Domnul sa ne fii!”


  34. Draga Ionut, inseamna ca nu ai prins suficient de bine substanta glumei; mda, este una trista de tot, care nu lasa gust dulce, insa reflecta un aspect cu care, se pare, ne confruntam.
    Iar aceste reactii de acum in legatura cu scoala de vara sunt doar o manifestare de conjunctura. Ceea ce e important, la urma urmei, e daca stim sa vedem dincolo, in taberele celalalte, sa recunoastem ceea ce au ele bun si sa luam.


  35. Iarasi tineretea bat-o vina.
    am mai facut unele observatii care vad ca nu se discuta.
    alte argumente?


  36. oricum vad ca am atins un punct sensibil. si in loc sa discutam despre ce a scris dr. Bulboaca, il aparam sau il acuzam pe fratele Faragau.
    si penultimul comentariu al meu cred ca a fost de bun simt.


  37. m-am referit la cel in care am vorbit de contextul academic in care a fost mentionat fratele Faragau


  38. camix, insemna ca nu ai inteles despre ce a fost de fapt vorba; poti exprima in alt mod ceea ce ce vrei sa comunici (este o realitate, fara indoiala); nu se cuvine ca numele mari ale Bibliei sa fie puse in bancuri…


  39. Mircea, am studiat si la Bucuresti, si la Oradea; mi-am facut o parere cit de cit obbiectiva despre cele doua scoli; tocmai asta i-am spus fratelui Tavi inaninte ca acesta sa plece spre casa: am invatat ca nu putem imparti in alb si negru; lucurile sint mai nuantate decit par la prime vedere (din pacate)…dar parerea mea este urmatoarea: nu am voie sa o fac publica :)))))


  40. camix, a propos de reactii…sa le fi vazut pe cele ale ortodocsilor!!


  41. Ecumenismul se referă la renunţarea sau adoptarea unor dogme pentru a nivela diferenţele.
    Colaborarea între confesiuni nu înseamnă neaparat tentativă ecumenică. A renunţa la dogme specifice doar pentru a crea o biserică unificată, indiferent dacă aceasta calcă în picioare principii biblice de dragul unităţii…ei, asta e ecumenism.


  42. O piatră-n mână

    O piatră-n mână am luat cândva
    Orbirea s-o alung de tot din drum,
    Dar altă piatră-n alte mâini stătea
    Ţintită-n mine ca-ntr-un joc nebun…

    Se întorsese cerul ca un plâns,
    Se înscria Cuvântu-I în nisip.
    Atâtea mări, Isuse, Tu ai strâns,
    Şi lacrimilor toate le-ai dat chip,

    Că mă întreb de-atunci de nu cumva
    E bine ca s-arunc acel pietroi,
    Dar nu în vânt şi nu-n altcineva,
    Ci-n mine şi în trist al meu gunoi.

    Şi minunat de litere să stau
    Să tot privesc nisipul unde-ai scris,
    Atunci când uri în pietre îşi creşteau
    Sălbaticul, năbădăiosul vis.

    Să tot privesc nisipul, când scrii Tu
    Şi vânturi largi îl risipesc apoi
    Nu în zadar şi nu în zări şi nu
    În rătăciri, ci-n pietrele din noi.


  43. Spaţiul comunicaţional cuprinde două sfere: privat şi public. E mult mai elegant să te autoinviţi în privat, adică să scrii unui organizator despre intenţia ta de a participa. Dacă organizatorul consideră de cuviinţă te cheamă sau nu. În privat te ocroteşti pe tine ca persoană publică, dar şi pe cei care organizează un anumit eveniment. Dacă totul se petrece după regulile bunului simţ, un eventual refuz bine argumentat nu este nici motiv de ruşine nici de ură. Pur şi simplu nu ai competenţe în domeniul respectiv, punct.

    Dacă se face vreo nedreptate în spaţiul privat, dacă eşti denigrat şi făcut cu toate invectivele, atunci te poţi manifesta în spaţiul public.

    Spaţiul public este destinat dezbaterilor de interes pentru mai mult de două persoane, sau pentru mai mulţi decât cei ce aparţin unui anumit grup. Deja când eşti în spaţiul public devii criticabil pe cuvântul pe care l-ai scris.

    Ne chinuim prea mult să apărăm bunul simţ, ajungând la a-l confunda cu slugărnicia. Ironia, sarcasmul, cinismul pot fi armele unui dialog inteligent între doi adeversari temerari. De asemenea ele devin armele unuia dintre interlocutori care nu mai poate vorbi cu celălalt decât în aceşti termeni.
    Da, ştiu, variaţiuni pe temă mai există şi se mai pot dezvolta. Totuşi, este interesant de văzut dialogul dintre Bunyan şi un detractor. Domnule nu există decât la începutul scrisorilor, şi nici acolo nu străluceşte de bunăvoinţă.

    Camil Petrescu ridică problemă: dreptatea este mai presus de orice altceva? Dacă adevărul este totuna cu dreptatea întrebarea se repetă.


  44. Ai mare dreptate Cipri
    am observat de atitea ori asta in discutii. si aceste comentarii sint o dovada. toata lumea se leaga de ton, de atac la persoana, de ironii, sarcasm, ba de virsta, ca si cum daca esti mai batrin ai voie sa spui o prostie, daca esti tinar nu poti spune un adevar. prea putini ataca subiectul.
    a propos de atacul la persoane. sa nu ne invirtim ca pisica dupa coada. critica dr. Bulboaca a fost voit rautacioasa si subiectiva. s-au mentionat persoane, comparindu-le cu cele care au participat la scoala de vara. care e problema ca se vorbeste despre aceste persoane? s-a atacat cu persoane, s-a raspuns cu persoane. pe linga aceasta, blogul e si un spatiu public, nu? deci sint libere sa raspunda. de unde si pina unde nu pot sa raspunda?


  45. De ce nu putem aprecia ajutorul unui specialist decât dacă este baptist?

    Nădăjduiesc ca specialiştii care nu sunt baptiştii să clipească când ajung în dreptul comentariilor frivole ale unora şi altora ca să nu vadă prostia.

    Profesionalismul se învaţă, nu? E nevoie de trudă. Specialiştii care au participat la şcoala de vară Perichoresis au trudit ani de zile, au publicat, s-au remarcat, între timp tot studiu au făcut, apoi au mai făcut un pic de studiu, şi încă un pic, aşa ca să nu spună că a fost prea uşor.

    Hai să fim deci verticali şi să recunoaştem că specialistul e specialist. Da, se poate să nu creadă la fel ca altul, dar de ce nu are valoare cercetarea sa? Oare cunoaşterea nu se naşte din dialogul între două sau mai multe păreri, uneori contradictorii?

    E drept, unii au şcoală, dar degeaba.

    Buuuuuuuuuun, concluzie: şi eu şi Oti şi Andrei (adică Ionuţ) „estem” tineri. Încă sângele poate să fiarbă fără efecte secundare imediate şi fără să pericliteze vreo funcţie vitală. Cumpătarea este o consecinţă a înţelepţirii, totuşi nu înseamnă că sângele fierbând nu are dreptate. Aşadar, rogu-vă iertaţi-ne fierberea.

    Cu dragă şi blândă tensiune de 110/70 vă scriu eu,
    Ciprian


  46. Asa cum „nu inseamna ca singele fierbind nu are dreptate”, tot asa „nu inseamna ca singele fierbind are dreptate” …

    Si da, cumpatarea si stapinirea de sine este un bun tel.

    Altminteri, dupa tonul si logica incrincenata a mai multor comentarii, ar fi cazul ca dl. profesor DAVID (cruceru) sa puna mai des mina pe ‘harfa’ la capela, ca si dinsului isi face bine, dar si studentilor dumnealui. Si daca le-ar mai si inregistra ar face bine si altora. (n-as vrea sa interpretez postarile DESPRE muzica drept o incetare de a mai FACE muzica).

    Pina la o alta (eventuala) vizita pe aici, permiteti-mi sa-l salut pe proprietarul spatiului acesta cu
    J.S. Bach – Brandenburg Konzert No. 3 (BWV 1048) – , pe cei mai infierbintati cu miscarea mediana (un scurt .. andante, ca oricum nu vor avea timp de mai mult), iar pe cei mai amortiti cu partea a 3-a a concertului…


  47. Libiu, m-am uitat acum peste link-ul trimis de tine.
    ai dreptate, insa crezi ca il intereseaza pe dr. Bulboaca de ecumenism? poate numai atunci cind il vede in ograda altuia (in cazul acesta crede ca il vede)


  48. Tot la ton am ramas


  49. altceva mai stim?


  50. Cred ca adevarata problema a domnului Bulboaca este faptul ca persoane ca Otniel Bunaciu, Beniamin Faragau, Cristian Barbosu si cei de la Centrul Areopagus nu au fost prezenti la scoala de vara. In rest, totul e o forma de a pune pe un ton razboinic intrebarea „de ce nu i-ati chemat, bre?” 😀


  51. citez: „Centrul Areopagus este o organizaţie non-guvernamentală şi non-profit care urmăreşte să analizeze fenomenul religios şi să contribuie la îmbogăţirea rolului jucat de comunităţile religioase în Romania şi Sud-Estul Europei.

    Centrul funcţionează la nivel interconfesional, oferind un cadru optim de dialog şi colaborare diferitelor tradiţii şi grupări religioase din România. ” – …de ce anume ne(ma identific cu acuzatii) acuza domn Bulboaca??

    http://www.areopagus.ro/index.php?option=com_frontpage&Itemid=1


  52. 😀 e clar…


  53. ei uite asta nu am stiut-o. de fapt nu m-a interesat pina acum.
    asta distruge inca o data intregul argument al domnului Bulboaca si ii dezvaluie adevaratele motive.


  54. of, of, of 🙂
    bine ca ne-am lamurit cum sta treaba cu ecumenismul. de acum totul ar trebui sa fie lin 🙂
    in mod sigur cei trei numiti de tine sempereformanda voiau sa fie prezenti la acea scoala de vara. sa fim seriosi. 🙂

    vad ca nu avansam cu „analiza” 🙂


  55. mircea ai sesizat bine.
    ce tot „urlu” eu aici? critica adusa de dr. Bulboaca a fost doar un pretext.


  56. Fratii mei nu ma prea pricep la cuvinte, insa cred in dialog si discurs academic unde ai dreptul sa-ti spui si sustii opinia , nu cred in ecumenism unde este compromis. credeti ca va renunta „bastrix” la ceva de dragul nostru.am trimis si eu un comentariu pe blogul dumnealui si normal a fost cenzurat.In anii 90 Beny Faragau a fost o provocare pentru mine,m-am apropiat foarte mult de Sfintele Scripturii datorita lui. omul acesta nu a trait degeaba, a fost o adevarata lumina pentru multi tineri evanghelici din tara noastra.Domnul sa-l binecuvinteze si sa-i dea sanatate !


  57. da, cineva spunea de stăpînire şi cumpătare, la asta vă chem în ciuda sîngelui fierbinte, altfel, orbiţi fiind nu vom gîndi limpede.

    REalmente cred cu toata sinceritatea ca temele atacate de dr. Bulboaca sint seminale pentru discutii. Daca renuntam la atacuri unii fata de altii si nu ne mai lasam atrasi in capcanele unor cronofagi nu cred ca vom rezolva noi toate problemele evanghelicilor din Romania, dar s-ar putea sa avem macar o scoala de vara si mai buna anul viitor. De ce nu?

    Ne mai dumirim un pic.


  58. Foarte frumos, Ionatan, multumim!


  59. Stimati frati,
    Nu va consumati energia aparand sau catalogand pe cutare profesor in vreun fel sau altul. Daca aveti vreme si interes academic scrieti recenzii serioase la publicatiile lor. In felul acesta va dislocati din blocajul sentimental care poate intuneca judecata dreapta.
    Apoi, cred, este obligatoriu sa ganditi global. Punctele de referinta romanesti nu trebuie izolate, ci ca unii la care ni s-a poruncit sa ducem invatatura lui Cristos pana la marginile pamantului, sa luam in seama pe aceia care si-au adus contributii la cunoastere si au fost validati in timp ca atare. Daca aveti curiozitatea de a rasfoi o astfel de trecere in revista globala, Hans Schwarz (Theology in a Global Context, the Last Two Hundred Years) va poate fi de ajutor; din spatiul romanesc pana la nivelul anului 2000 doar Staniloae este mentionat ca aducand ceva semnificativ. Sa vedem cum va sta situatia pe la anul 2050!? Daca Schwarz are cat de cat dreptate nu prea avem subiecti de analiza, dar daca sunt printre noi oameni cu dedicare, minte si Duh Sfant din belsug sa nu uite, citand din nou din Schwarz, ca ‘theology is more than protestant.’
    Astfel stand lucrurile nu avem inca subiecte de analiza cine stie ce. Sa mai asteptam, si mai ales sa ne ostenim din greu. Daca sunt exceptii printre noi de care inca nu stim si vor fi nume de rasunet in acest secol, lor le sugerez o smerenie ca cea a lui Luther care intr-o scrisoare catre papa Leo se descria ‘ca o gasca intre lebede’ comparandu-se cu teologii elevati de la Roma.
    Sanatate si mult spor in ogorul teologiei.


  60. draga Sorin,
    bine ai venit printre noi.
    Atingi un lucru foarte important. Cum ar putea face o recenzie asupra unei lucrari de teologie a NT un inginer foarte capabil, spre exemplu, dar care tine sa se exprime spunind ca X este mai mare ca Y si Bucuresti-ul mai tare ca Upsala?

    Ai dreptate, timpul va alege. Problema este ca noi gindim ca daca cineva a luat un doctorat si nu mai scrie nimic e „tare”. In strecuratoarea timpului trebuie sa pui graunte ca sa le macine.

    Cred ca pina la a face topuri si clasamente merita sa discutam concepte vehiculate pe aici ca „intelectual”, „intelectual evanghelic”, „intelectual crestin”, „teolog evanghelic” etc.
    am impresia ca aici ese o parte din problema.

    Multa sanatate in toate chipurile!


  61. Marius.
    Atunci cand face o recenzie a unei lucrari de teologie a NT, un inginer va trebui sa aplice regulile facatorilor de recenzii, nu?
    Adica sa devina un inginer care face teologie.
    Sau un teolog care face inginerie….?
    A…am uitat sa spun: sunt inginer!
    🙂

    Dan H.


  62. da, Dane, a propos, cei mai multi teologi NT din Romania sint fosti ingineri si se pare ca asta le-a folosit.
    Rigoarea, matematica etc. le-a folosit sa nu bata cimpii.
    N-am nimic cu inginerii care invata categoriile respective.
    Ma enerveaza cumplit „aflarea in treaba” cu orice pret.
    Ceea ce ne propunea la un moment dat dr. Bulboaca, daca am inteles eu bine este sa facem o chestie in care sa fie toti, nu conteaza ce fel de specialitate am ales fiecare, numai ca sa nu fim imprastiati.

    Intr-o asemenea chestie este imposibil sa evitam aflarea in treaba.


  63. vad ca toti de pe bogul acesta sint rationali si cartezieni 100%. Descartes ar fi mindru!
    toti discuta doar academic, nimeni nu discuta persoane, nu ataca! ce frumos!
    va rog sa va uitati insa la comentarii si veti vedea cit de sentimental au raspuns cei care au luat de ex. apararea fr. Faragau: am intilnit, cunosc, stiu, am simtit, etc. aici nu e nici o problema. si eu am alte experiente pe care nu le spun. si de ce ar fi experienta altuia mai buna ca a mea, daca discutam impresii si experiente.
    si inca ceva. mi se pare mult mai cinstit sa ataci frontal si sa dai nume, decit, sub cupola rationalitatii si obiectivitatii, sa faci ironii si aluzii. exemplu: „Astfel stand lucrurile nu avem inca subiecte de analiza cine stie ce. Sa mai asteptam, si mai ales sa ne ostenim din greu. Daca sunt exceptii printre noi de care inca nu stim si vor fi nume de rasunet in acest secol, lor le sugerez o smerenie ca cea a lui Luther care intr-o scrisoare catre papa Leo se descria ‘ca o gasca intre lebede’ comparandu-se cu teologii elevati de la Roma”. Prietenii stiu de ce.
    cit despre mine, voi incerca sa imi tin in friu temperamentul si sa vizitez pagini de teologie si filozofie lipsite de discutii si, implicit, de riscul de a da drumul subiectivitatii si atacului la persoana.


  64. celor care ne vorbesc de smerenie, le putem vorbi de ipocrizie (prietenii stiu de ce)…asta doar asa, ca chestie 😉
    prietenii mei ma poreclesc ‘sarpe’, asa ca n-am cum sa fiu cu singele fierbinte 🙂
    pentru ca discutia ‘decade in alta directie’, voi frecventa mult mai linistitul blog al lui Adi Vidu (pentru ca sint pasionat de teologie moderna, pentru cei care au semne de intrebare 😉 ); asa ca pentru o vreme voi citi, nu voi comenta. o vacanta in continuare 🙂


  65. Ionut si Otniel, pasiunea in apararea unui subiect nu are nimic de-a face cu pierderea obiectivitatii, atacul la persoana nu trebuie confundat cu alte forme de dezbatere.
    si „atacurile” faţă lucrarea cuiva pot fi nauntate,

    am scris despre asta
    https://patratosu.wordpress.com/2007/03/21/despre-dezbatere-ad-hominem-versus-in-personam/

    Nu vreau sa ne transformam in niste dezbatanti constipati care par sa fi inghitit niste maturi, dar nici sa ne dam drumul imediat ce „simtim” ceva, vorba lui Oti.

    Unul dintre scopurile acestui blog este tocmai sa invatam cu totii stiinta si arta dialogului si sa ne indepartam tot mai mult de atmosfera spurcata de pe unele forumuri, de impietrirea de pe unele grupuri de discutii si de toxicitatea unor comentarii de pe unele bloguri, vezi exemplul de la Hotnews de azi.

    Eu insumi am invatat o multime de chestii despre acest dialog care se intimpla faceless.

    Dumnezeu sa ne ajute sa vedem prin lumina Lui lumina.


  66. nu pot sa nu intervin inca o data si sa spun ce m-a nemultumit la toata discutia asta (si s-a mai intimplat la altele).
    1. faptul ca discutiile se poarta pe linga> unde dai si unde crapa.
    2. faptul ca se creeaza discutii de acolo de unde nu sint. nu exista nimic seminal in critica fr. Bulboaca si o stiti bine. nu exista nici o intentie obiectiva, academica, nimic. motivul e clar. insa ne facem ca nu vedem si gasim probleme acolo unde nu sint. e important ce e un intelectual, fie el evanghelic, insa discutia asta nu trebuia sa porneasca de la cuvintele fara sens ale dr. Bulboaca.
    asta e. as dori sa nu revin, sper sa pot.


  67. Nu că ar fi infailibile, dar poate ajută cuiva. Celor cu sânge mai fierbinte sau mai liniştit. Oricum obositor dialog. Oare o fi dialog? – iţi vine a întreba.

    Regulile polemicii civilizate:
    (stabilite de Universitatea din Oxford [n-are vreo legătură, Doamne fereşte, cu disputa -comică- „ba taică-meu e mai tare ca taică-tău”] în anul 1890)
    1. În orice polemică ştiinţifică, socială sau politică, discuţia trebuie să se rezume la schimbul de idei şi numai la acele idei care au contingenţă cu problema respectivă.
    2. Părţile aflate în polemică folosesc drept argument fie teorii ştiinţifice, fie fapte concrete din realitate, care sunt relevante în ce priveşte problema discutată.
    3. Părţile nu au dreptul să aducă în discuţie caracterul, temperamentul sau trecutul adversarului, deoarece acestea nici nu infirmă, nici nu confirmă validitatea ideilor pe care le susţine.
    4. Părţile nu au dreptul să pună în discuţie motivele care determină atitudinea ideatică a adversarului, deoarece aceasta abate discuţia de la problema în sine.
    5. Etichetarea adversarului, prin menţionarea şcolii de gândire, clasei sociale, organizaţiei profesionale sau partidului politic din care acesta face parte, constituie o încălcare a regulilor polemicii şi dezvăluie slăbiciunea lipsei de argumente. Într-o polemică civilizată contează numai argumentele invocate de adversar ca individ şi nu ca membru al unei şcoli sau organizaţii. Nu ai dreptate pentru că eşti gânditor materialist, patron sau laburist, ci dacă argumentele tale sunt convingătoare sau nu.


  68. Excelent, Teofil, Le voi pune într-un post separat. Erau mult mai multe, dar îţi mulţumesc pentru sinteză.


  69. Sinteza nu-mi aparţine, au făcut-o într-un număr mai vechi cei de la „Dilema”. Eu voiam numai să le fac să circule.


  70. […] Alte consecinţe ale şcolii de vară: acuzaţii, sugestii, propuneri, idei […]


  71. nu am fost niciodata si as fi vrut sa merg 😐



Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: