h1

Problematica dr. Bulboacă

August 21, 2007

Am reţinut comentariile foarte interesante ale dr. Bulboacă pentru că ridică probleme foarte importante şi de mare actualitate. Puţine cuvinte, dar multe probleme. Merită să discutăm ideile şi nu persoanele şi circumstanţele. S-ar putea sa ne aprindem, pentru ca sint destule chesiuni care nu sint abordate frontal.

O parte dintre chestiunile enumerate mai jos ar fi trebuit discutate la a doua masă rotundă, singurul eveniment din cadrul şcolii de vară care a fost anulat: “Studiul Noului Testament în România, încotro?”

De ce reiau aceste comentarii?

Pentru că acest blog este un spaţiu de dezbatere şi analiză şi cred că cele puse în discuţie de cancelarul FSUPA merită mai multă atenţie, dacă nu în vederea ofertei de soluţii, măcar pentru a ne coborî cu picioarele pe pămînt.

Iată lista chestiunilor:

  1. Intelectualul evanghelic. Cine şi cum sînt sau ar trebui să fie „intelectualii evanghelici”? La ce fel de “portret robot” ne referim atunci cînd spunem “intelighenţia baptistă”? Ce fel de şcoli, ce fel de publicaţii, cîte, ce activitate ştiinţifică, culturală, artistică ar trebui să dovedească cineva pentru a intra în această breaslă? oricum voi reveni cu un post dedicat special acestei probleme spinoase – intelectualul, in general si intelectualul evanghelic, in particular. 
  2. Compromisul ecumenic. Ce înseamnă “compromisul ecumenic” şi cum s-ar putea defini acesta, în context larg şi în contextul la care se referă domnul Bulboacă? Orice întîlnire la care participă specialişti de diferite confesiuni este un eveniment ecumenic? Consultările guvernamentale sau prezidenţiale reprezintă evenimente ecumenice, dacă sînt invitaţi toţi conducătorii cultelor? ARSR -ul, co-organizatoare a acestui eveniment (dr. Cruceru şi dr. Badilita sînt parte a organizatiei), este o asociaţie de breaslă, profesională. Este aceasta o asociaţie ecumenică?
  3. Profesori universitari de Noul Testament. Ce înseamna „profesori universitari de calibru” în domeniul de interes al scolii de vara de anul acesta „Noul Testament”? Ne referim la gradul didactic de „profesor univ.”, ne referim la cei care predau in scoli neacreditate, în centre de cercetare, în cadrul unor ONG-uri, la cei care predica sau sint invatatori in biserici? Ce înseamnă „de calibru”? Cîte cărţi, cîte studii, ce manifestare ar trebui să aibe o asemenea persoană în spaţiul public, cu referire în primul rînd la NT? Există alte canoane decît cele ale ministerului educaţiei pentru a numi pe cineva „profesor” într-un context universitar? Faptul ca anumite persoane sint cunoscute in mediul evanghelic ca predicatori si invatatori excelenti ii transforma in „profesori de calibru”? Un vorbitor bun, un predicator bun este neaparat un profesor bun? 
  4. Specialist, diletant, amator. Există o listă a celor cu doctorate respectabile în domeniul Noului Testament. La această listă ne referim, la cei care au doctorat, la cei care profesează, la cei care nu mai profesează, la cei care s-au deprofesionalizat? Oricine are un doctorat într-un domeniu este specialist in acel domeniu, daca nu mai scrie şi nu mai este integrat într-un mediu de cercetare referitor la domeniul respectiv? Ce sînt oamenii care simpatizează studiile NT, sînt aceştia diletanţi sau amatori (în sensul cel bun al cuvîntului)? Un pastor care are un doctorat în NT, dar care nu a mai scris un articol de cîţiva ani mai este sau nu specialist consultabil în domeniul în care şi-a luat doctoratul? Vom reveni si asupra acestui aspect demn de toata atentia. 
  5. Evaluarea centrelor de studii. În ce fel şi în ce ordine putem enumera alături Centrul Areopagus, Universitatea de Vest, Universitatea Bucureşti, Universitatea din Oradea, Universitatea Emanuel, Oxford-ul, Sorbonna etc. Care sint criteriile de comparatie si cum anume am putea judeca acestea intr-o singura oala? Dacă le punem în acelaşi top, cum anume hotărîm că Cambridge-ul este mai prost decît Sorbonna şi Sorbonna mai proastă decît Oxfordul? Cine judecă acest lucru? Ajunge să ai dr. în istoria Bisericii ca să acreditezi aceste şcoli? 
  6. Problema publicaţiilor. Publicaţiile în domeniul Vechiului Testament, spre exemplu, califica pe cineva ca specialist şi în domeniul Noului Testament, un doctorat în dogmatică şi o carte scrisă în domeniul respectiv, califică pe cineva şi în domeniul traducerilor din limba greacă a Noului Testament? Dintre cei care au doctorat în Noul Testament, cine a publicat şi ce anume şi cît? Persoanele numite au scris în domeniul exegezei NT?
  7. Problema invitaţiilor şi răspunsul la invitaţie. Există o listă a specialiştilor în Noul Testament vorbitori şi scriitori de limbă română. Cine a fost şi cine nu a fost prezent şi de ce anume? Iată un subiect foarte fierbinte!!! A fost de vină locul, au fost de vină organizatorii? Este sigur dr. Bulboacă că n-au fost invitaţi specialiştii în NT care au ceva de spus în domeniul cu pricina. Unii dintre cei numiţi de dr. Bulboacă locuiesc în străinătate. Este sau nu acest lucru un impediment în organizarea unui asemenea eveniment?
  8. Specialişti în NT fără limba greacă. În cadrul unei şcoli de vară referitoare la Noul Testament ar fi necesară sau nu abilitatea de a citi textul grecesc fără dicţionar? Cu alte cuvinte, cunoaşterea în limitele decenţei a limbii în care au fost scrise cărţile NT ar fi o conditie sine qua non pentru participarea la un asemenea seminar. Nu stiu care este conditia de participare pentru o scoal de vara legata de istoria bisericii moderne, dar banuiesc ca un doctorat in orice alt domeniu si simpla cunoastere a limbii romane nu ar fi de ajuns. 
  9. Ce putem învăţa în sfera Studiilor Noului Testament de la teologii ortodocşi şi catolici? Aşa pune întrebarea dr. Bulboacă. Cred că este o întrebare la care merită să medităm. Am încercat, în cadrul acestei şcoli de vară să aşezăm întrebarea şi invers: ce pot învăţa teologii ortodocşi şi catolici de la cei evanghelici. Răspunsurile la ambele întrebări merită explorate. Ar merita sa ne uitam la principalele instrumente de studiu, editii NT in limba greaca, editiile de tex pentru LXX si Biblia Hebraica, Lexicoane, Dictionare si sa vedem cam din ce directie confesionala vin autorii. 
  10. Cum luptăm pentru credinţa care a fost dată sfinţilor o dată pentru totdeauna? ESte necesară cunoaşterea în detaliu a NT pentru o astfel de luptă sau nu? Este necesară o întîlnire cu oameni care au alte convingeri pentru a ne pune la încercare credinţa sau aceasta poate fi apărată doar în sera noastră cea de toate zilele?
  11. Ce fel de cunoaştere au avut Reformatorii Luther, Calvin, Zwingli asupra Noului Testament? Cunoaşteau sau nu limba greacă sau declaraţiile de genul Sola Scriptura au fost pură retorică. Oameni care au schimbat istoria Bisericii a fost marcata de oameni care s-au referit la text, Origen, Augustin, Luther etc. 
  12. Lista dr. Bulboacă. Lista in care apar Dr. Daniel Mariş, Dr. Otniel Bunaciu, Dr. Beniamin Fărăgău, Dr. Cristian Barbosu, poate fi completată cu următorii şi cred că aici am putea fi mult mai aproape de preocupările şcolii de vară din acest an. Dr. Octavian Baban, Dorin Axente, Dr. Radu Gheorghiţă, Dr. Sorin Sabou, specialişti demni de tot respectul pentru cunoştinţele de hermeneutica, greaca NT şi Exegeza ale ultimilor amintiti. 
  13. Colaborare, granturi, publicaţii. Se poate colabora pentru a obţine granturi, publicaţii etc. în domeniul Istoriei bisericii metaconfesional şi ecumenic (aşa sugerează Dr. Bulboacă, nu stiu cărei confesiuni aparţine Veniamin Ciobanu!), dar este absolut interzis orice proiect pe NT aducînd în jurul textului sacru specialişti aparţinînd altor confesiuni?
  14. Ignoranţa, lipsa de profesionalism a unor oameni. Dr. Bulboacă ne acuză de ignoranţă şi lipsă de profesionalism. În ce anume? Nu ne cunoaştem, n-a fost la eveniment, dar se exprima foarte generos în calificative. Ignoranţă faţă de ce anume? Lipsă de profesionalism în ce domeniu?

Dacă lipsa de profesionalism se referă la organizarea şcolii de vară, o recunoaştem. Am făcut greşeli, ca orice începător. N-am verificat şi „cenzurat” repertoriul de poezie 🙂 , nu au ieşit toate lucrurile perfect, am greşit în organizarea lansării cărţilor, presa a fost anunţată prea tîrziu etc. Sînt un neprofesionist în organizarea unor astfel de evenimente şi sînt sigur că altcineva ar fi făcut o slujbă mult mai bună. Îmi mărturisesc ignoranţa în domenii ca fotografia artistică, poezia modernă, sculptura, evanghelia secretă a lui Marcu, limba coptă, TEstamentul lui Solomon etc. De aceea am refuzat să fiu eu personajul principal în happening-ul Bojan şi am avut nevoie de Cristian Bădiliţă şi de Alin Suciu, Ştefan Colceriu etc.

Cu un singur lucru nu sînt de acord în acuzaţiile dr. Bulboacă că „ignoranţa şi lipsa de profesionalism a unor oamei ca MArius Cruceru nu sînt scuzabile”. Eu cred că sînt scuzabile, dacă îmi cer scuze. Şi am făcut-o deja peste tot pe unde a trebuit!

Dacă trebuie, toate lucrurile proaste la şcoala de vară au fost din vina mea.  Toate lucrurile bune s-au întîmplat din pricina Domnului, în primul rînd, apoi pentru că au venit cei care au venit, încă o dată le mulţumesc şi pentru că oameni ca Natalia, Simona, Maria, Adriana, Dorel, Gabi, Laci şi alţii m-au ajutat ca totul să iasă bine.

În rest… „cele bune să se-adune, cele rele să se spele.”

PS.

aş sugera discutarea acestor subiecte în dreptul ideilor şi proiectelor de soluţii şi nu în dreptul persoanelor care nu citesc acest blog, care nu pot interveni, nu se pot apăra,  nici în dreptul circumstanţelor.

Anunțuri

9 comentarii

  1. Foarte buna analiza dvs. fr. Cruceru.
    asteptam un raspuns la acelasi nivel din partea fr. Bulboaca.
    in rest, atitudinea dinsului este cea pe care au luat-o fundamentalistii baptisti in America la mijlocul secolului trecut. capul in nisip, ne retragem si nu mai discutam cu nimeni ca sa nu ne contaminam.


  2. „Cu un singur lucru nu sînt de acord în acuzaţiile dr. Bulboacă că “ignoranţa şi lipsa de profesionalism a unor oamei ca MArius Cruceru nu sînt scuzabile”. Eu cred că sînt scuzabile, dacă îmi cer scuze. Şi am făcut-o deja peste tot pe unde a trebuit!”

    felicitari pentru atitudine. puteti fi dat ca exemplu d edatat aceasta. este foarte important ca recunoasteti public ca ati facut si greseli si ca era mult mai bine daca ar fi fost implicati si altii care puteau face mai bine unele lucruri. Asa functioneaza trupul lui Cristos. 🙂

    continuati si Domnul sa va dea intelepciune si izbanda in tot ce faceti.


  3. sie eu zic ca e pertinenta analiza. daca o sa gasim si raspuns la toate intrebarile ar fi foarte bine:)
    orocum e bine ca se dezbate….facem experienta.:)


  4. Era o vreme foarte apropiata cand doctorii baptisti se numarau pe degetele de la maini. Acum participa si picioarele la numaratoare. Discutam cu un inzestrat pastor tanar si’mi spunea ca va trebui sa faca doctoratul pentru a putea fi bagat in seama. tz, tz, titlurile astea… Partea nou aparuta e ca se discuta competenta celui cu titlu. As zice ca e un progres.
    Si cred ca e obligatorie cunoastere teologilor altor culte, daca nu se risca situatia penibila de a putea crede ca ai observat si emis o idee noua pe cand ea exista de sute de ani in curtea vecinului. amator dixit.


  5. Draga Marius,

    Atat timp ca va asigurati ca exsista un echilibru in lucrare, aceasta, cu siguranta, va indeparta problemele de mai sus (si chair punctul lui Dani Berna care recunoaste ca un tanar `va trebui sa faca doctoratul pentru a putea fi bagat in seama. tz, tz, titlurile astea…` Presiunea asupra tinerei generatii este prea mare, iar acest lucru nu este fondat pe o baza biblica a Cuvantului lui Dumnezeu.

    Ca si slujitori ai lui Cristos, trebuie sa ne asiguram ca nu alegem sa practicam extremele, dupa cum Dr. Bulboaca sugereaza.

    Cred ca intrebarile tale, reflecta necesitatea unui dialog explicativ, dar care pentru Dr. Bulboaca, trebuie sa contina: note de subsol, dictionare, comentarii (de la cele mai `guru` universitati)etc. Dar pentru Dr. B., omul de rand, sau pasotrul local, care nu are un PhD, este considerat ca a fiind un handicap academic.

    Continua cu aceasta lucare, dar nu uita: `ca critica unui om poate contribuii la cresterea si profesionalismului nostru.` Iar daca acest lucru este valabil, atunci aceste comentarii sunt bine venite!

    Cu stima si respect,
    Cosmin Pascu, un slujitor fara Doctorat, dar cu o atitudine de slujire inaintea Imparatului Ceresc.


  6. Şi aici se cere cumpătare. Titlul academic îşi are importanţa sa. El funcţionează într-un anumit spaţiu de recunoaştere, că doar nu e făcut degeaba. E drept, titlul nu reflectă nimic din om decât un titlu. Coroborat la o motivaţie profundă, la un studiu sistematic şi la perseverenţă intr-ale cunoaşterii, titlul validează.
    Un titlul pe nemeritate nu face decât să invalideze. Vedeţi, PhD-ul are o dublă funcţie…în funcţie de posesor…a aproape ca şi euharistia, poate fi cupa dracilor sau reprezenta sângele Domnului, adică binecuvântare sau blestem.

    Hai să fim toţi la locul nostru! Cine are titlul să se bucure că îl are, cine nu îl are nu trebuie neaparat să şi afirme acest lucru.

    Nu e nici o cinste sau dovadă de valoare menţiunea neposedării unui titlu. Vorbele sunt o validare în ele însele, indiferent de titlu. so…

    Dacă ai pentru te faci că nu ai, iar dacă nu ai pentru ce te faci că ai?


  7. imi place atitudinea, frate Marius, demna de un adevarat crestin! Domnul sa va binecuvinteze!


  8. Cita dreptate ai si tu, Cosmin!
    Doctoratul este ca un carnet de conducere. Atit,
    nimeni nu este schumacher pentru ca are carnet.
    Un sofer bun nu este sofer bun pentruc a are in buzunar chestia aia roz, ci pentru ca are multi kilometri parcursi.
    da, nu poti incepe parcurgerea kilometrilor fara „pantera roz” in buzunar, dar cartonasul plastificat este doar dovada ca ai dreptul sa iti incepi drumurile.

    Doctoratul nu este nimic altcev decit un inceput de drum, o „asezare pe sine”, cum spunea la scoala de vara un prieten.

    Francisca Baltaceanu spunea cu umor si autoironie un doctorat este o chestie care „inchide multe guri si deschide multe usi” 🙂 , nu te face nici mai destept si nici nu iti aduna mai mult caracter.

    Un doctorat din perspectiva vesniciei este pleava in vint….

    da, dar este si cealalta parte a monedei…. trebuie sa ai un doctorat ca sa iti permiti sa spui cele de mai sus cu gura plina, nu? 🙂

    Deci, cine il are sa il dispretuiasca.
    Cine nu il are, sa il capete, ca sa-l dispretuiasca la fel de mult.

    Oamenii trebuie pretuiti, nu doctoratele lor.
    FAptele si meritele trebuie evaluate, nu titlurile si tablitele de pe birouri sau cele scrise pe cartea de vizita.


  9. Dani BArna,
    este adevarat acum avem nevoie de ambele miini pentru a-i numara pe cei cu doctorat in NT, problema este ca imediat dupa terminarea doctoratului unii inteleg ca este finalul de drum si se apuca de altceva.

    O gluma buna auzita la Oxford (credeti-ma ca stiu ce spun 🙂 lasati-ma sa ma dau si eu mare! )

    Care sint primele cuvinte ale unui absolvent de doctorat in Studii Biblice cind anunge in cimpul muncii?
    „Doriti cu ketchup sau cu mustar?”

    problemea de analizat, vom reveni.



Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: