h1

De ce sînt „inundăţii” în ţară?

Septembrie 8, 2007

Nu ştiu exact. Nu sînt „verde”, ecologist etc.

Cum să fii creştin şi să mai fii verde? Ştiu că planeta se încălzeşte, şi? Nu numai că se încălzeşte, va arde cu troznet. Oricum totul se va termina, nu în apă, că ne-a promis Dumnezeu o dată, de asta avem curcubeu (nu pentru homosexuali avem curcubeu), pentru că ne-a promis că nu va mai stîrpi pămîntul prin ape.

Data viitoare va fi prin foc.

Şi pînă atunci?

Pînă atunci ne mănîncă şuvoaiele casele.

De ce?

Am aflat explicaţia asta de la un pădurar bătrîn:

„Ştii, taică, de ce-s inudăţii acum cum n-au mai fost? Pentru că au tăiat copacii. Ştii matale, domnu…. Ce-ş mata? Aha… Ştii tu, domnu (curioasă combinaţie, nu?) cîte găleţi cu apă ţine sus un singur copac? Pe fiecare frunză? Acu, dacă i-au tăiat, toată apa aia care se usca pe frunze, încet, frumos, e acum pe noi…. Ne-am făcut-o cu mîna noastră, domnu!”

54 comentarii

  1. Chiar asa pesimista este eshatologia baptista si doar atata consideratie are fata de lumea materiala?


  2. Nu e pesimistă. E realistă. Aşa va fi înainte de a doua venire. Totul va arde în foc. Nu va rămâne nimic din creaţia asta.

    Escatologia baptistă e totuşi realistă, rămâne realistă. Mărturisim că va fi un cer nou şi un pământ nou, nesupus putrezirii, un pământ virgin, nepângărit, nepătat şi nepătabil. O natură întru-totul nouă.

    Suntem realişti, crunt de realişti. Asta scrie, asta credem! Avem şi motive să credem aşa, nu?


  3. Domnule CNI, nu escatologia baptistă este aşa de pesimistă, citiţi, vă rog din nou Apocalipsa, 1 şi 2 Petru, epistolele etc.

    2 Petru 3:3 Înainte de toate, să ştiţi că în zilele din urmă vor veni batjocoritori plini de batjocuri, care vor trăi după poftele lor,
    4 şi vor zice: „Unde este făgăduinţa venirii Lui? Căci de când au adormit părinţii noştri, toate rămân aşa cum erau de la începutul zidirii!”
    5 Căci înadins se fac că nu ştiu că odinioară erau ceruri şi un pământ scos prin Cuvântul lui Dumnezeu din apă şi cu ajutorul apei,
    6 şi că lumea de atunci a pierit tot prin ele, înecată de apă.
    7 Iar cerurile şi pământul de acum sunt păzite şi păstrate, prin acelaşi Cuvânt, pentru focul din ziua de judecată şi de pieire a oamenilor nelegiuiţi.
    8 Dar, preaiubiţilor, să nu uitaţi un lucru: că, pentru Domnul, o zi este ca o mie de ani şi o mie de ani sunt ca o zi.
    9 Domnul nu întârzie în împlinirea făgăduinţei Lui, cum cred unii; ci are o îndelungă răbdare pentru voi şi doreşte ca nici unul să nu piară, ci toţi să vină la pocăinţă.
    10 Ziua Domnului însă va veni ca un hoţ. În ziua aceea, cerurile vor trece cu trosnet, trupurile cereşti se vor topi de mare căldură şi pământul, cu tot ce este pe el, va arde.
    11 Deci, fiindcă toate aceste lucruri au să se strice, ce fel de oameni ar trebui să fiţi voi, printr-o purtare Sfântă şi evlavioasă,
    12 aşteptând şi grăbind venirea zilei lui Dumnezeu, în care cerurile aprinse vor pieri şi trupurile cereşti se vor topi de căldura focului?


  4. Scuze, am pus din reflex traducerea Cornilescu.

    Nici în traducerea sinodală nu sună diferit!

    2 Petru 3:3 Întâi, trebuie să ştiţi că, în zilele cele de apoi, vor veni, cu batjocură, batjocoritori care vor umbla după poftele lor,
    4 Şi vor zice: Unde este făgăduinţa venirii Lui? Că de când au adormit părinţii, toate aşa rămân, ca de la începutul făpturii.
    5 Căci ei în chip voit uită aceasta, că cerurile erau de demult şi că pământul s-a închegat, la cuvântul Domnului, din apă şi prin apă,
    6 Şi prin apă lumea de atunci a pierit înecată,
    7 Iar cerurile de acum şi pământul sunt ţinute prin acelaşi cuvânt şi păstrate pentru focul din ziua judecăţii şi a pieirii oamenilor necredincioşi.
    8 Şi aceasta una să nu vă rămână ascunsă, iubiţilor, că o singură zi, înaintea Domnului, este ca o mie de ani şi o mie de ani ca o zi.
    9 Domnul nu întârzie cu făgăduinţa Sa, după cum socotesc unii că e întârziere, ci îndelung rabdă pentru voi, nevrând să piară cineva, ci toţi să vină la pocăinţă.
    10 Iar ziua Domnului va veni ca un fur, când cerurile vor pieri cu vuiet mare, stihiile, arzând, se vor desface, şi pământul şi lucrurile de pe el se vor mistui.
    11 Deci dacă toate acestea se vor desfiinţa, cât de mult vi se cuvine vouă să umblaţi întru viaţă sfântă şi în cucernicie,
    12 Aşteptând şi grăbind venirea zilei Domnului, din pricina căreia cerurile, luând foc, se vor nimici, iar stihiile, aprinse, se vor topi!
    13 Dar noi aşteptăm, potrivit făgăduinţelor Lui, ceruri noi şi pământ nou, în care locuieşte dreptatea.
    14 Pentru aceea, iubiţilor, aşteptând acestea, sârguiţi-vă să fiţi aflaţi de El în pace, fără prihană şi fără vină.


  5. Pe de alta parte, Sf. Ap. Pavel ne spune ca pana si faptura/zidirea suspina asteptand sa se izbaveasca de robia stricaciunii.
    Noi nu credem ca acest pamant va fi anihilat si inlocuit de un altul, ci va fi transfigurat.


  6. Interesanta escatologie!!! Faorte interesanta, si totusi pe ce vă bazaţi?

    Apocalipsa vorbeşte de un cer nou şi un pămînt nou şi nu numai Apocalipsa

    Isaia 51:16 Eu pun cuvintele Mele în gura ta şi te acopăr cu umbra mânii Mele, ca să întind ceruri noi şi să întemeiez un pământ nou şi să zic Sionului: „Tu eşti poporul Meu!”
    Isaia 65:17 „Căci iată, Eu fac ceruri noi şi un pământ nou; aşa că nimeni nu-şi va mai aduce aminte de lucrurile trecute şi nimănui nu-i vor mai veni în minte.
    2 Petru 3:13 Dar noi, după făgăduinţa Lui, aşteptăm ceruri noi şi un pământ nou, în care va locui neprihănirea.
    Apocalipsa 21:1 Apoi am văzut un cer nou şi un pământ nou; pentru că cerul dintâi şi pământul dintâi pieriseră şi marea nu mai era.


  7. Toată firea, textul la care vă referiţi se află în

    Romani 8:22 Dar ştim că până în ziua de azi, toată firea suspină şi sufere durerile naşterii.

    Apostolul Pavel foloseşte cuvîntul ktisis, creaţia, nu kosmos,

    Toată creaţia lui Dumnezeu, adică oamenii, îngerii, tot ce a „ctitorit” Dumnnezeu.

    Vă rog, de asemenea, să observaţi întreg contextul, îl redau în traducerea sinodala, ca sa nu fie dubii şi discuţii în privinţa traducerii

    Ei, acolo discuţia poate deveni foarte amplă.

    16 Duhul însuşi mărturiseşte împreună cu duhul nostru că suntem fii ai lui Dumnezeu.
    17 Şi dacă suntem fii, suntem şi moştenitori – moştenitori ai lui Dumnezeu şi împreună-moştenitori cu Hristos, dacă pătimim împreună cu El, ca împreună cu El să ne şi preamărim.
    18 Căci socotesc că pătimirile vremii de acum nu sunt vrednice de mărirea care ni se va descoperi.
    19 Pentru că făptura aşteaptă cu nerăbdare descoperirea fiilor lui Dumnezeu.
    20 Căci făptura a fost supusă deşertăciunii – nu din voia ei, ci din cauza aceluia care a supus-o – cu nădejde,
    21 Pentru că şi făptura însăşi se va izbăvi din robia stricăciunii, ca să fie părtaşă la libertatea măririi fiilor lui Dumnezeu.
    22 Căci ştim că toată făptura împreună suspină şi împreună are dureri până acum.
    23 Şi nu numai atât, ci şi noi, care avem pârga Duhului, şi noi înşine suspinăm în noi, aşteptând înfierea, răscumpărarea trupului nostru.
    24 Căci prin nădejde ne-am mântuit; dar nădejdea care se vede nu mai e nădejde. Cum ar nădăjdui cineva ceea ce vede?
    25 Iar dacă nădăjduim ceea ce nu vedem, aşteptăm prin răbdare.


  8. ne bazam pe faptul ca intrega creatie este numita „buna foarte” de catre Dumnezeu sio deci, nu a fost randuita distrugerii.
    Cum exista o continuitate in cazul mantuirii personale, intre persoana de dinainte si persoana de dupa, intre credinciosul mort si credinciosul care va invia, tot asa si in cazul mantuirii cosmosului, aceasyta continuitate nu poate lipsi.


  9. Totuşi, cosmosul nu este creat după chipul lui Dumnezeu în aceeaşi măsură în care omul a fost creat după chipul Său.

    Oare nu sunt îngerii lui Dumnezeu mai sfinţi decât creaţia aceasta, şi ei fiind parte a creaţiei? Totuşi, Cristos nu pentru ei a venit să moară ci numai pentru om.

    Omul şi natura sunt două categorii diferite în soteriologie. Deşi omul a fost luat din ţărână, din natura ce deja exista, şi deşi trupul se întoarce în ţărână, ea (natura) nu are acelaşi statut ontologic ca şi omul.

    Omul este unic înaintea lui Dumnezeu. Pentru om toate sunt diferite când vine vorba de raportarea lui Dumnezeu la tot ce a creat.


  10. draga CNI, toata creatia a fost declarata „buna foarte” ÎNAINTE de căderea omului.

    Omul a căzut şi, după căderea lui, a antrenat întreaga fire după el pe topoganul distrugerii.

    Este o întreagă dezbatere dacă legea entropiei exista şi înainte de cădere.
    Sigur că exista între legile creaţiei, altfel nu ar fi avut loc digestia.

    Dar creaţia de acum nu este decît o umbră tristă a ceea ce va fi fost odată creaţia lui Dumnezeu, de aceea trebuie distrusă, mototolită şi aruncată la coşul universului, totul va fi distrus, luna şi soarele, toată creaţia în care a locuit omul, pentru a fi reînviată, re-generată, nu în sensul de restaurată, ci re-generată, re-născută,
    un cer nou,
    un pămînt nou
    ŞI MAREA NU VA MAI FI
    nici soarele

    Apocalipsa 22:5 Acolo nu va mai fi noapte. Şi nu vor mai avea trebuinţă nici de lampă, nici de lumina soarelui, pentru că Domnul Dumnezeu îi va lumina. Şi vor împărăţi în vecii vecilor.

    Apocalipsa 21:1 Apoi am văzut un cer nou şi un pământ nou; pentru că cerul dintâi şi pământul dintâi pieriseră, şi marea nu mai era.

    Cum puteţi dar să spuneţi că va fi aceeaşi creaţie, reparată, remachiată, recoafată cînd nu vom mai avea soare şi mare,

    „La mare, la soare” era un cîntec, sigur nu se va cînta în noua creaţie 🙂


  11. Ha, să mai zică duşmanii că nu discutăm lucruri serioase!!!

    uite, punem la cale sfîrşitul lumii, ce vi se pare mai important ca asta? este vreo chestie mai importantă pentru o sîmbătă seara ca asta?


  12. mie ceeea ce spuneti dvs. mi se pare dispret bogomil/catar/gnostic fata de lumea creata. doar atat.


  13. Doar citarea unor versete nu inseamna o argumentatie biblica.


  14. Ce frumos! De abia astep!


  15. Doar citarea unor versete nu inseamna o argumentatie biblica.
    Si eu as putea cita cuvintele psalmistului:
    „Ca a intarit pamantul pe inarirea lui si nu se va clatina in veac.”


  16. Nici pe departe, de unde aţi dedus că este dispreţ faţă de lumea creată.
    Baptiştii sînt foarte înrădăcinaţi în lumea materială, uneori prea tare :), după părerea mea,

    orice, dar docetici nu sîntem.

    Lumea de acum, care geme, trebuie folosită, este o casă pentru o vreme, o întreţinem, dar n-are rost să credem că se va îmbunătăţi. Se duce de rîpă oricum.

    Procesele degenerative care s-au accentuat în ultima vreme nu mai pot fi întoarse, am intrat pe o curbă exponenţială care nu mai are posibilităţi de scădere.

    Încălzirea globală este o mică glumă faţă de ceea ce urmează odată cu ea.


  17. Da, sînt de acord, citarea unor versete nu înseamnă argumentare biblică, ese prea puţin spaţiul ca să comentăm şi sînt alţii mai buni decît sînt eu la chestia asta. Mă preocupă prea puţin escatologia.

    Dar versetele biblice sînt o bază destul de bună de plecare, nu-i aşa?


  18. n-are nimic cu dispreţul. Eu arunc la gunoi mizeriile. Şterg praful, aspir.

    Setul de învăţături care există în Scriptură se cer a fi interpretate ca atare. Nu are nici un rost să le înfrumuseţăm ca nu cumva să arătăm dispreţ faţă de creaţia lui Dumnezeu. Dacă Însuşi Dumnezeu spune că va fi o creaţie nouă, ce rost are să o spunem noi altfel.

    Eu mă tem să nu cumva să cădem în păcatul prietenilor lui Iov, care se chinuiau să Îl apere pe Dumnezeu cu orice preţ. Au dat-o în bară atât de rău încât Iov a trebuit să aducă jertfă pentru ei.

    Parte a credinţei este disponibilitatea de a accepta adevărurile învăţăturilor biblice aşa cum sunt ele prezentate. E drept, apar probleme exegetice, de hermeneutică, plus istoria interpretărilor din cadrul diferitelor biserici…dar…totuşi, adevărul este în Dumnezeu. Prefer să îl cred aşa cum îl spune şi să îl repet ca atare, decât să îl reformulez ca să sune evlavios.

    Creaţia va fi distrusă şi va fi o altă creaţie. E riscant să nu fii sincer cu Dumnezeu.


  19. Domnule Simut,
    Ce inseamna in uzajul paulin o „faptura noua”, cu referire la crestin?


  20. Inseamna oare o discontinuitate absoluta?
    sau mai degraqba o faptura innoita?


  21. Cine nu se va clătina, pămîntul cau cel care l-a întărit ca să stea stabil deocamdată?

    Iată
    1 Cronici 16:30 Să tremure înaintea Lui tot pământul, că El a întemeiat lumea şi nu se va clătina.

    Aici pămîntul tremură, dar El, adică Dumnezeu a întemeiat lumea şi El, adică Dumnezeu, nu se va clătina în veacul veacului,

    Versetul citat de dvs sună aşa

    Psalmi 104:5 Cel ce ai întemeiat pământul pe întărirea lui şi nu se va clătina în veacul veacului.

    Am căutat în LXX,

    este interesant.
    Se pare că King James, aşa cum este de bălăcărit, a înţeles perfect gramatica de acolo.
    Un expert în ebraică poate că ne-ar ajuta mai mult

    iată cum este în LXX
    ethemeliwsen ten gen epi ten asfaleian autes, ou klithesetai eis ton aiwona tou aiwnos.

    Asta înseamnă că ultima frază se poate referi la cel care este Subiect subînţeles, Cel Care a întemeiat pămîntul. El nu se clatină.

    Neclătinarea este o marcă a neprihănirii.
    vezi şi

    Psalmi 15:5 Argintul său nu l-a dat cu camătă şi daruri împotriva celor nevinovaţi n-a luat. Cel ce face acestea nu se va clătina în veac
    unnde se vorbeşte de omul neprihănit.

    Iată din nou

    Psalmi 125:1 (O cântare a treptelor.) Cei ce se încred în Domnul sunt ca muntele Sionului; nu se va clătina în veac cel ce locuieşte în Ierusalim.


  22. nu, există continuitate şi discontinuitate, de aceea putem să ne imaginăm unele lucruri, pe altele nu le putem imagina.

    Putem să ne imaginăm că va fi un pămînt, un cer, o mare de cristal, ca în locul Soarelui va străluci Dumnezeu, putem să ne imaginăm străzi, dar de aur,
    putem să ne imaginăm pentru că textele profetice vorbesc în termeni antropomofici, dar….

    nu vorbim de ACEST pămînt, de ACEST cer, de ACEST COSMOS,

    de asemenea, trebuie făcumtă distincţia dintre

    creaţie,
    pămînt
    lume

    dintre
    kosmos,
    ktisis
    aiwn,

    una este creaţia lui Dumnezeu toată, cu toate planetele, universul etc.
    alta este ceea ce a cosmificat Dumnezeu, a pus în rînduială în creaţia restrînsă la cre ne referim cînd vorbim de omenitate,
    alta este omenitatea, totalitatea oamenilor care vor fi trăit şi vor trăi pe pămînt.

    Dvs. cînd spuneţi despre o continuitate, la care dintre acestea vă referiţi,
    la ktisis, la kosmos?


  23. Căutaţi, vă rog, veţi vedea că termenul „lumea” ascunde mai multe concepte.
    Este un singur semnificant, mai mulţi semnificaţi.

    E vorba de kosmos – lumea care a fost creată
    e vorba de pămînt –
    E vorba de omenitate – aşa de mult a iubit Dumnezeu lumea – Ioan 3:16, obsesia noastră a neoprotestanţilor 🙂
    e vorba de lucrurile rele din lume – nu iubiţi lumea şi lucrurile din lume – 1 Ioan 2:15 Nu iubiţi lumea, nici cele ce sunt în lume. Dacă cineva iubeşte lumea, iubirea Tatălui nu este întru el;

    Dacă vă uitaţi în limba greacă, veţi observa că autorii folosesc cuvinte diferite.

    Deci, despre care lume vorbim? Care va fi „transfigurată”, cum spuneţi dvs.? Omenitatea? De acord, kosmosul, nu sînt de acord!


  24. Cosmosul


  25. Si acesta va fi transfigurat.


  26. adică ACEST pămînt, ACEST cer?
    Mă tem că atît evidenţele biblice, cît şi cele empirice (dovezile a „tot ce mişcă-n ţara asta, rîul, ramul”, adică natura care ne strigă tot felul de semnale, cum că crapă), chiar şi literatura patristică, mai ales în cea timpurie, scrisă în timpurile de prigoană, cînd încă biserica nu făcuse pact cu statul ca să se împămîntenească aşa de tare, mă tem că toate acestea vă stau împotrivă, dar admir optimismul dvs.

    Vorba cuiva, om trăi şi om vedea! Eu cred că, dacă Dumnezeu mă ţine cît de cît, voi vedea sfîrşitul şi un cer nou şi un pămînt nou.

    Cred că singurii tranfiguraţi vom fi noi, omenitatea. Vom primi truprui de slavă, ca o haină de nuntă nouă, ca să rezistăm în noua creaţie. Chiar şi omenitatea nemîntuită va fi transformată, ca să reziste trupeşte chinului veşnic, că în trupul de acum nimeni nu va putea îndura chinul viitor.
    Aşa că… aşteptăm schimbarea salopetelor 🙂

    Mă tem că nu numai textele profetice şi cele apocaliptice vă contrazic, ci şi pildele Mîntuitorului. „El îşi va curăţa aria …. şi va arunca în foc … „


  27. Sf. Pavel in Romani VIII, vorbeste despre ‘ zidire” „ktisis”.


  28. da, am spus acest lucru, despre ktisis, că geme, uitaţi-vă mai sus. Acela este argumentul meu cel mai solid că se vorbeşte de perpetuarea omenităţii, creaţia spirituală a lui Dumnezeu, omul şi nu de perpetuarea creaţiei materiale a lui Dumnezeu, Pămîntul.

    Noi vom trece dintr-o parte în alta. Locul va fi cu totul schimbat.

    „Eu mă duc să vă pregătesc un loc, ca acolo unde sînt Eu să fiţi şi voi.. ” Ioan 14.


  29. Ce va pieri va fi „chipul lkumii acesteia”, adica moartea si pacatul care au desfigurat faptura cea buna foarte a lui Dumnerzeu.
    Acestea le marturiseste Biserica lui Hristos.


  30. imi dati voie sa iau „cum grano salis” definitia/traducerea dvs. pentru „ktisis”.


  31. da, moartea nu va mai fi, dar va fi descompus şi anulat tot ceea ce a desfigurat moartea,

    Există ceva stricat definitiv, fiinţial în natură, în kosmos, ceva ce nu mai vrea Dumnezeu să recupereze, nu că nu mai poate, nu mai vrea.

    2 Petru 3:10 Ziua Domnului însă va veni ca un hoţ. În ziua aceea, cerurile vor trece cu troznet, trupurile cereşti se vor topi de mare căldură, şi pământul, cu tot ce este pe el, va arde.

    Credeţi că nu este destul de clar.

    Iată cum spune Ieronim, frumos spune

    adveniet autem dies Domini ut fur in qua caeli magno impetu transient elementa vero calore solventur

    traduce stoicheia din greacă cu elementa, adică însăşi fundamentele creaţiei, stihiile pe care a fost întemeiată creaţia, de acolo va fi dezrădăcinată creaţia.

    Foc, aer, apă, pămînt în conformitate cu filozofia antică.

    Supeeeeeeerb! vă rog să urmăriţi jocul acestor patru elemente în textul lui Petru.

    Ha, şi mai spune lumea că era un simplu pescar cam prostuţ????


  32. nu e nimic contrar naturii lui Dumnezeu să anihileze natura, pentru a creea una nouă. Omul este glorificat. Nu este această acţiune o mărturie şi o dovadă a atributelor lui Dumnezeu cât şi a împlinirii promisiunilor Sale faţă de om? Şi nu e oare o cinstire a jertfei lui Cristos şi a lucrării Duhului Sfânt? În toate: Soli Deo Gloria… (sper că am scris bine)


  33. Natura (ktisis) nu a fost facuta pentru a fi nimicita, ci pentru a deveni odata un mediu transparent pentru reflectarea slavei lui Dumnezeu.
    Lumea materiala va fi mantuita odata cu omul (v. Romani VIII).


  34. pai, tocmai v-am spus, ktisis trebuie înţeles în contextul în care vorbeşte apostolul Pavel în conformitate cu dicţionarul apostolului Pavel, stoicheia de care vorbeşte apostolul Petru în conformitate cu dicţionarul apostolului Petru.

    Ktisis, în contextul apostolui Pavel suportă o alunecare semantică, este un joc de cuvinte.
    ca în Ioan cap 3 – nu ştii de unde bate vîntul (pneuma) aşa cum nu ştii dincotro vine Duhul (pneuma), acelaşi cuvînt cu două sensuri diferite,

    haideţi să urmărim

    În romani 8: 20 spune – th gar mataioteti h ktisis upetage, adică creatura a fost supusă deşertăciunii,

    în 8:21 – h ktisis eleutherwthhsetai – creaţia va fi eliberată, la pasiv trebuie tradus, din cauza lui thh,

    în 8:22 – h ktisis sustenazei kai sunwdinei, adică suspină şi geme în durerile naşterii pînă acum, achri nun…

    Ce concluzie puteţi trage de aici? Că este vorba de Pămînt, de creaţia materială sau că este vorba de creatura animată, însufleţită a lui Dumnezeu?

    Hai să ne uităm şi în 1 corinteni la un alt uz al cuvîntului la acelaşi apostol:

    en Cristo kainh ktisis – în cristos o creaţie noua, cele vechi s-au dus, iată că toate lucrurile s-au făcut noi,
    în cine, în lume, pe pămînt sau în noua ctitorie a lui Cristos, în omul mîntuit,

    idou gegonen kaina – iată cele noi s-au născut, au venit în fiinţă.

    2 Cor 5_17

    dar GAlateni 6:15?

    iată că din nou apostolul vorbeşte de o creaţie nouă

    nu în tăiere împrejur, nici în netăiere ci într-o nouă creaţie kainh ktisis.

    Ce credeţi? Este destul de clar că textul din romani şi uzanţa apostolului Pavel nu legimează să gindim la Pămînt şi cosmos ca ktisis, ci numai la ceea ce a înfăptuit Cristos în fiinţa umană şi în Biserica SA, ctitoria SA?


  35. Ar putea fi mântuită ca şi omul dacă Cristos ar fi murit pentru ea. Cristos a ispăşit doar pentru om. Natura nu se bucură de acelaşi har. Asta dovedeşte valoarea pe care o atribuie Dumnezeu omului, cât şi dragostea pe care o oferă.

    Dacă natura ar fi mântuită în acelaşi fel ca şi omul, nu ar fi fost nici un rost pentru jertfa lui Cristos.

    Nu pot să nu pun accent pe destinatarul jertfei lui Cristos: omul, NU natura.


  36. De unde aţi scos chestia asta că natura va fi mîntuită odată cu omul????

    Ştiu că asta afectează toată teologia ortodoxă a integrării materiei în rit (tocmai am văzut raportarea credincioşilor la brîul Maicii Domnului, nu comentez mai mult aici pentru că nu vreau să vă jignesc evlavia pentru aceste lucruri şi faţă de ele… ), dar tocmai aici este problema, putem deveni docetici, un pericol, dar putem deveni, de asemenea, foarte ataşaţi de materie, alt pericol.

    Echilibrul ni-l oferă Apostolii şi, în urma lor, părinţii, care n-au susţinut aşa ceva.

    Tocmai voiam să vă întreb, pentru că dvs. spuneţi „Acestea le marturiseste Biserica lui Hristos.”. UNDE LE MĂRTURISEŞTE AŞA?

    În crezuri? Unde?


  37. Numai ca „ouch ekousa alla dia ton hypotaxanta” pune mari dificultati interpretarii conform careia ‘ktisis” s-ar referi la oameni.


  38. Referirea este limpede la adam, din pricina caruia intraga zidire a cazut sub blestem.


  39. da, la Adam, nu la Cristos, a fost greşeala mea, ma gîndit cu un pas în faţă,

    Vezi teologia Apostoluui despre vechiul Adam, care a dus lumea în blestem şi noul Adam, care scoate lumea de sub blestem şi face o creaţie – ktisis – nouă.


  40. Nu inseamna ca oamenii sint exclusi, insa ktisis are o acoperire semantica mult mai mare.


  41. da, cu cine credeţi că se acordă hypotaxanta? din 8:20?
    Unde credeţi că este dificultatea,
    textul spune clar

    Romani 8:20 Căci firea a fost supusă deşertăciunii, nu de voie, ci din pricina celui ce a supus-o, cu nădejdea însă
    21 că şi ea va fi izbăvită din robia stricăciunii, ca să aibă parte de slobozenia slavei copiilor lui Dumnezeu.

    dia ton hypotaxanta se referă masculin, acordul în alpha pentru Acuzativul singular este aşa pentru că ne aflăm la declinarea a III-a. Ne aflăm la un participiu aorist activ, masculin, singular, caz Ac.

    hypotaxanta este acordat cu un masculin, nicicum cu femininul ktisis. Sînteţi de acord?


  42. nu, ktisis se referă în primul rînd la umanitate, despre om, umanitate, este vorba în întreg contextul,

    nu putem scoate un verset din context, ca vorba cuiva, „devine pretext”


  43. In legatura cu textul din Ps 104:5. Prima parte a versetului se citeste

    El a asezat (vb. perfect, 3ms) pamantul (eretz, substantiv feminin sg.) pe temeliile sale

    A doua parte se poate citi in doua feluri:

    1. Nu se va clatina („timot,” vb. imperfect 3fs [in ebraica denota viitorul sau actiune incompleta]) pt. vesnicie.
    2. Tu nu te vei clatina (vb. imperfect 2ms)

    Deci, d.p.d.v. strict morfologic, forma „timot” (radacina mot, a se clatina) poate fi un imperfect 3fs (Lit. „Ea nu se va clatina”, adica, „pamantul”) sau imperfect 2ms („Tu nu te vei clatina”). Pt. ca formele sunt absolut identice, contextul decide.
    Majoritatea traducerilor prefera prima varianta, luand ca subiect al verbului „mot” substantivul eretz (pamant, fem.sg.) din vs. 5a. Dar, se poate la fel de bine sa traducem „Tu nu te vei clatina pe vecie.”
    Alegerea depinde de context si, probabil, de istoria interpretarii. Eu as opta pt. prima varianta. Cred ca versetul nu accentueaza eternitatea pamantului, cat faptul ca Dumnezeu nu creaza lucruri firave, ci lucruri statornice, de neclintit.

    Pentru ca psalmii sunt carti poetice, liturgice, eu as ezita sa construiesc o teologie a escatonului incepand cu psalmii, mai ales ca exista multe texte (unele chiar din psalmi) care specifica clar ca pamantul acesta va pieri. Cred ca o teologie obiectiva se inspira din consensul scriptural despre o anumita tema, in nici un caz dintr-un text poetic (ceea ce nu inseamna ca textele poetice nu sunt imp.)

    Psalmul 102:25-26 Tu ai întemeiat în vechime pămîntul, şi cerurile sînt lucrarea mînilor Tale.
    Ele vor pieri, dar Tu vei rămînea; toate se vor învechi ca o haină; le vei schimba ca pe un veşmînt, şi se vor schimba.

    Isaia 51:6 Ridicati ochii spre cer, şi priviti în jos pe pămînt! Căci cerurile vor pieri ca un fum, pămîntul se va preface în zdrente ca o haină, şi locuitorii lui vor muri ca nişte muşte; d
    ar mîntuirea Mea va dăinui în veci, şi neprihănirea Mea nu va avea sfîrşit (vezi Isa 34:4, 51:8)

    Isaia 65:17 (66:22) ,,Căci iată, Eu fac ceruri noi şi un pămînt nou; aşa că nimeni nu-şi va mai aduce aminte de lucrurile trecute, şi nimănui nu-i vor mai veni în minte.

    Luca 21:33 Cerul şi pămîntul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece

    2 Pet 3:10 Ziua Domnului însă va veni ca un hot . ‘n ziua aceea, cerurile vor trece cu troznet,
    trupurile cereşti se vor topi de mare căldură, şi pămîntul, cu tot ce este pe el, va arde.

    Apoc 20:11 Apoi am văzut un scaun de domnie mare şi alb, şi pe Celce şedea pe el. Pămîntul şi cerul au fugit dinaintea Lui, şi nu s’a mai găsit loc pentru ele.

    Apoc 21:1 Apoi am văzut un cer nou şi un pămînt nou; pentrucă cerul dintîi şi pămîntul dintîi pieriseră, şi marea nu mai era.

    Apoi mai intervine si sensul expresiei „olam vaed” (Lit., pt. totdeauna). Exista cateva pasaje unde cuvantul „olam” nu conota ideea de vesnicie – in sensul filozofic/teologic – ci aceea de maxima durabilitate dpdv al perceptiei umane.

    Deut 15:17 atunci să iei o sulă şi să-i găureşti urechea de uşă, şi să- i fie rob pentru totdeauna (adica, „pt tot restul vietii lui”)
    1 Sam 27:12 Achiş se încredea în David, şi zicea: ,,S’a făcut urît poporului său Israel, şi va rămînea în slujba mea pe vecie.„
    Iov 41:4 Va face el un legămînt cu tine. ca să- i fie rob pe vecie?
    Num 18:19 ‘ iti dau tie, fiilor tăi şi fiicelor tale împreună cu tine, printr’o lege vecinică, toate darurile sfinte pe cari le vor aduce Domnului copiii lui Israel prin ridicare.
    Acesta este un legămînt de necălcat şi pe vecie înaintea Domnului, pentru tine şi pentru sămînta ta împreună cu tine.„ (vezi Ex 29:28)
    Eze 46:14 Vei mai adăuga la el ca dar de mîncare, în fiecare dimineată, a şasea parte dintr’o efă, şi a treia parte dintr’un hin de untdelemn, pentru stropirea floarei de făină.
    Acesta este darul de mîncare de adus Domnului; aceasta este o lege vecinică, pentru totdeauna!
    2 Cron 6:2 Şi eu am zidit o casă care-Ţi va fi locuinta, un loc unde vei locui în veci!„

    Dr. Dan Botica, Exegeza VT în Ebraică


  44. De ce va grabiti sa dati vina pe apocalipsa pentru ceva atat de simplu ca inundatiile. Daca citesti o prin cartea de geografie si prin cea de istorie vezi clar care e toata treaba cu inundatiile: toate marile orase sunt construite pe malul marilor rauri. si daca mai pui faptul si ca depresiunile transilvaniei e fundul unei foste mari/lac…
    Avand in vedere ca inundatiile nu sunt chiar asa de „neprevazute” cum declara autoritatile (care vor sa se scuze ca de asta nu sunt diguri) de ce se grabeste lumea sa fie asa fatidica… pana la urma nu e mai simplu (si mai corect) sa dam vina pe niste factori umani…


  45. Regret sa va tulbur frumusete de dezbatere. Dar am auzit chestia asta si e prea buna ca s-o pastrez numai pentru mine. V-o relatez cum mi-a venit la urechi (cât pot de fidel).

    În Munţii Carpaţi exista nişte tunele. De aceea, Americanii ne-au primit in NATO, altfel nu vedeam noi americani până-i hău. Dar ei [americanii] au văzut din satelist tunele astea. Bine, au văzut ei şi bogăţiile noastre naturale: ţiţeiu’, auru’… habar n-avem pe ce bogăţii stăm. Şi în tunele astea au intrat doi români paranormali. Nimeni nu poate intra că sunt nişte porţi din alea ca de laser, te topeşte dacă vrei să intri. Şi americanii ne-au primit in NATO ca să îi lăsăm să intre şi ei pe porţile alea. Şi ştii unde-i celălalt capăt al tunelelor? Exact în Irak. Şi au văzut ăia în Irak un fel de tablou, ca la expoziţie şi nu ştiau ce
    îi.
    În tunelele alea sunt aparate complicate. Şi cu ele se fac experimente. Şi se poate schimba vremea. Când au fost inundaţii, ştii ce am zis? Că au început ăia să testeze aparatele.
    [-Cine a făcut aparatele şi tunelurile?] A, sunt de la extratereştrii. Că aparatele sunt sus, tre’ să urci la ele.

    Acum întelegeţi de unde vin inundaţiile? 😉 Mi se pare mult mai limpede… :))


  46. Scuzati „i”-ul în plus la extraterestri(i) 😀


  47. ma bucur sa vad in sfirsit o dezbatere pe teme de ecologie. Din pacate, prietenul meu, Marius, nu face decit sa repete, desigur, intr-o versiune mai sofisticata, argumentele de doi bani ale ‘fratelui Bush’, Dumnezeu sa-l ierte, potrivit carora, si asa vine repede sfirsitul lumii, asa incit sa ne conducem mai departe SUV-urile cu constiinta curata, ca tot vine sfirsitul lumii (eventual prin asta il si apropiem). De cind ne-o fi pus Dumnezeu responsabili cu deadline-urile? ASta imi aminteste un bans bun. Se zice ca Bula are constiinta curata. N-a folosit-o niciodata.
    Revenind la un ton mai serios, cred ca chestiunea ecologiei, inclusiv aceea a incalzirii globale merita ceva mai mult decit o tratare la misto, sau un balet exegetic, oricit de ineresant ar fi acesta.
    Dar bine macar ca se discuta. Poate tot iese ceva bun din toate astea.


  48. draga Danut,

    1. n-am SUV. 🙂 . Stii acest lucru.
    2. Nu dau hîrtii pe jos, dimpotrivă era să iau bătaie de la o haită beată pentru că i-am luat la rost din cauza faptului că s-au porcit…
    3. daca ai fost atent la postul meu, nici n-am sugerat macar ideea ca ar trebui sa ne facem de cap, daca totul piere, sa mincam, sa bem si sa aruncam hirtiile si cutiile de … suc 🙂 pe cimpuri si pe munti. Deloc.

    4. Sint pentru a pastra planeta cit mai frumoasa si curata posibil, pentru că frumusetea dinlauntru se vede in afara. Nu-i ciudat şi paradoxal că tocmai protestanţii şi neoprotestanţii care cred în acest fel de scenariu escatologic catastrofal au ţările mai curate decît ortodocşii care cred în transfigurarea, transformarea etc. a naturii. Nu-i ciudat?

    5. Pe de altă parte:
    Proiectele mele cu studenţii, vreme de 10 ani de zile (ZECE ANI!!!): „Curaţenie şi Curaţie” şi „Etica şi Estetică”, de care ştii, dar nu-ş cum le-ai uitat tocmai acum 🙂 (Proiecte desfăşurate în acele zone ale ţării unde nu există respect pentru natură, enviroment, aria locuibilă etc.), acestea demonstrează foarte bine ce cred şi cît sînt de departe de poziţia caricaturizată de tine.

    Păcat, credeam că ne cunoaştem mai bine, deşi sîntem în atîtea lucruri pe poziţii radical opuse, nu în aceste lucruri sîntem la distanţă.

    6. Unde vezi tu tratare la mişto?

    7. Unde vezi balet exegetic, şi dacă este, este oare inutil? Mie mi se pare ca jigneşti conlocutorii mei care au întreţinut un dialog foarte onorabil şi decent pînă acum. Chiar nu mă aşteptam ca relatarea unei discuţii cu un pădurar să fie atît de seminală în discuţii.

    8. Şi totuşi şi pînă la urmă nu ne-ai spus ce crezi. Ne-ai acuzat de balet exegetic, luat la mişto (nu eu am spus bancuri cu Bulă 🙂 ), de discuţii în van, înţeleg eu, de fundamentalism bushian şi totuşi…tu ce crezi? Vorba ta, „revenind la un ton mai serios”….tocmai acolo te-ai oprit.

    TE rog şi te invit, tratează subiectul cu mai multă seriozitate decît am fost noi în stare pînă acum, pentru că spui „merită ceva mai mult… ” Deci?

    Se transfigurează Pămîntul, moare, îi credem pe martorii lui Iehova şi ne abonam la casele bogătanilor de pe-acum?


  49. draga Gyzzard,

    problema cu inundatiile nu este de la apocalipsa, te rog sa citesti inca o data postul meu,
    Doamne, oare de ce romanii s-au nascut poeti si nu citesc atenti textele? Glumesc.
    am spus clar, cu vorbele padurarilor, ca un copac, cu frunzele lui cu tot, cu ramuri, cu tulpina, cu radacina, care este cam tot cit el, retine o gramada de apa,

    il tai, toate alea sutele de litri de apa se duc la vale, formeaza viituri si gata inundatia. Nu?

    Problema escatologiei era minora in post, dar adevenit majora in comentarii. Cam asta-i.

    Inundatiile, incalzirea globala si toate astea sint din cauza noastra. Ne meritam soarta.

    In treacat am pomenit ca planeta noastra are un viitor minuscul „la trecutu-i mare”


  50. Revenind la oile noastre: si paralela pe care o face Petru intre potopul lui Noe si „distrugerea” pamantului prin foc, la sfarsit, ne indreptateste sa credem ca tot asa cum apele potopului au distrus doar „pacatul”, nu si ceea ce Dumnezeu a facut bun la inceput (pamant, plante, animale etc), tot asa si focul nu va distruge creatia lui Dumnezeu in sine, ci doar suprapunerile rele, care o desfigureaza si o acopera.


  51. Mie mi se pare destul de evident, CNI, ca a doua distrugere nu mai este ca prima, ci „definitiva si irevocabila”. Nu-i în stilul lui Dumnezeu să facă două chestii la fel şi complet paralele, cel puţin din cîte Îl cunosc eu 🙂

    Tare mă tem că paşte gînduri negre cu privire la Planeta albastră.

    Oricum, pînă şi ecologiştii duşi cu pluta spre neopăgînismul cu arome olimpiene ne spun

    „dacă Venus s-ar naşte din nou din apele mării, cum spune legenda, acum s-ar naşte toată plină de bube, furuncule, supuraţii, infecţii şi ar fi şi gata jegoasă, din apă fiind scoasă….” (am mai lucrat eu puţin la stil 🙂 )

    Oricum, revenind la oile noastre, vorba lupului, nu cred că paralela funcţionează în cazul acesta, nu o paralelă perfectă, un eveniment-oglindă.


  52. Teofil, iar m-am defectat de rîs citind comentariul tău. ai dreptate, fiule (lasă-mă să mă simt şi eu popă cu tine, că e încă duminică 🙂 ). Ai dreptate, fiule, de acolo vin inundăţiile. BA nu, e o conspiraţie!!! Iar au făcut baptiştii ceva!!! 🙂

    Scuze, oboseala!
    Mai bine un somn bun decît o inundaţie proastă!


  53. my bad. postul l-am citit. mai greu cu comentarile… la ele ma refeream.

    Explicatia padurarului e chiar logica in felul ei. trebuie sa recunoastem meritele unui om care vede realitatea asa cum e si incearca sa o inteleaga.
    „observatie-creare legaturi-interpretare” asta e legea aplicata si de padurar si de marii cercetatori… mai rau e cu cei care ar trebuii sa stie toate astea dinainte si se fac ca „ploua”…


  54. da, toate lucrurile acestea se stiu,
    le stiu cei de la ministerul mediului, le stiu cercetatorii,
    le stiu toti,

    problema este ca interesele economice sint mult mai mari si de ordin imediat, fata de interesele pe termen lung si fata de vecinatate, imprejurimi, sanatatea naturii etc.

    ceea ce imi spui,Gyzzard, despre experiment si empirism, imi aduce aminte de urmatoarea intimplare

    SAvantul rus Duhanov a facut urmatorul experiment:
    a pus un purice pe masa,
    a lovit masa, puricele a sarit,
    a notat observatia,

    a taiat picioarele din fata
    a lovit masa,
    puricele a sarit,
    a notat observatia

    a taiat si picioarele din spate ale puricelui
    apoi toate piciorusele,
    a lovit masa,
    puricele n-a mai sarit,
    a notat urmataorea observatie
    „daca taiem toate picioarele unui purice, puricele nu mai aude”



Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: