h1

Şi totuşi prefer… „De-a v-aţi ascuns…”

Septembrie 23, 2007

Între Mioriţa şi Mioritza eu prefer ACEASTĂ VARIANTĂ, dar mai presus şi mai mult decît toate îmi place

De-a v-aţi ascuns, de Arghezi…

Nu-i aşa că tema e aceeaşi, un bărbat care îşi simte moartea inevitabilă?

Ce diferenţă, ce prăpastie, ce hău se cască între cele două perspective cea a ciobănaşului şi aceea a tatălui care îşi invită copiii la jocul ciudat!!!

Merită explorată posibilitatea unui studiu comparativ, eu nu ştiu, poate că s-au scris deja teze de doctorat pe chestia asta, ştiu că Şerban Cioculescu deja s-a exprimat asupra chestinii.

Nu mă pot abţine să nu o împărtăşesc cu voi, în acest final de duminică sau la începutul prime zile din noua săptămînă.

De-a v-ati-ascuns…

Dragii mei, o sa ma joc odata
Cu voi, de-a ceva ciudat.
Nu stiu cand o sa fie asta, tata,
Dar, hotarat, o sa ne jucam odata,
Odata, poate, dupa scapatat.

E un joc viclean de batrani
Cu copii, ca voi, cu fetite ca tine,
Joc de slugi si joc de stapani,
Joc de pasari, de flori, de cani,
Si fiecare il joaca bine.

Ne vom iubi, negresit, mereu
Stransi bucurosi la masa,
Subt coviltirele lui Dumnezeu.
Intr-o zi piciorul va ramane greu,
Mana stangace, ochiul sleit, limba scamoasa.

Jocul incepe incet, ca un vant,
Eu o sa rad si o sa tac,
O sa ma culc la pamant.
O sa stau fara cuvant,
De pilda, langa copac.

E jocul sfintelor Scripturi.
Asa s-a jucat si Domnul nostru Isus Hristos
Si altii, prinsi de friguri si de calduri,
Care din cateva sfinte tremuraturi
Au ispravit jocul, frumos.

Voi sa nu va mahniti tare
Cand ma vor lua si duce departe
Si-mi vor face un fel de inmormantare
In lutul afanat sau tare.
Asa e jocul, incepe cu moarte.

Stiind ca si Lazar a-nviat
Voi sa nu va mahniti, s-asteptati,
Ca si cum nu s-a intamplat
Nimic prea nou si prea ciudat.
Acolo, voi gandi la jocul nostru, printre frati.

Tata s-a ingrijit de voi,
V-a lasat vite, hambare,
Pasune, bordeie si oi,
Pentru tot soiul de nevoi
Si pentru mancare.

Toti vor invia, toti se vor intoarce
Intr-o zi acasa, la copii,
La nevasta, care plange si toarce,
La vacute, la mioare,
Ca oamenii gospodari si vii.

Voi cresteti, dragii mei, sanatosi,
Voinici, zglobii, cu voie buna,
Cum am apucat din mosi-stramosi.
Deocamdata, fetii mei frumosi,
O sa lipseasca tata vreo luna.

Apoi, o sa fie o intarziere,
Si alta, si pe urma alta.
Tata nu o sa mai aiba putere
Sa vie pe jos, in timpul cat se cere,
Din lumea ceealalta.

Si, voi ati crescut mari,
V-ati capatuit,
V-ati facut carturari,
Mama-mpleteste ciorapi si pieptari,
Si tata nu a mai venit…

Puii mei, bobocii mei, copiii mei!
Asa este jocul.
Il joci in doi, in trei,
Il joci in cate cati vrei.
Arde-l-ar focul.

Anunțuri

8 comentarii

  1. Uf, Patratosule, ce-ti veni acu’?! (Cred ca de vina sunt fibrilatiile.)
    Sunt si asemanari: ambii (ciobanasul si tatal) se gandesc in primul rand la cei dragi si incearca sa le faca mai usoara despartirea.


  2. Nu, pur si simplu Neriah, fetiţa noastră a avut temă la şcoală pe chestia asta.
    Apoi mi-am adus aminte de poezie. Este superbă!

    Şi apoi, da, moartea este cealaltă copertă a vieţii. O carte frumoasă ar merita coperţi foarte frumoase.
    O viaţa frumoasă ar trebui să se încheie cu o moarte frumoasă, că prima copertă este aproape la fel epntru fiecare.


  3. Stiu ce inseamna o moarte frumoasa, am vazut. A murit cu un zambet atat de fericit pe fata, era zambetul acela cu care intampini pe cineva drag pe care nu l-ai vazut demult.


  4. Superba poezie ! Cititi viata lui Arghezi! si o sa descoperiti lucruri pe cat de ciudate pe atat de frumoase ! Traiam si eu vremuri in care ceream si eu „un pui de inger” dar dragostea Lui DUmnezeu imi este indeajuns !!!


  5. Da, eclesiastule, viata lui Arghezi este ciudata, dar mai ciudat a fost interpretatea poezia lui de catre comunisti,
    Psalmii lui sint un strigat dupa Dumnezeu, un strigat amar si plin de durere…


  6. […] care se cîntă pe muţeşte preludiul pentru fericire. De fapt, se pare că toată viaţa este un fel de joc de-a v-aţi ascunselea cu […]


  7. […] moartea? Un joc! Un joc de-a v-aţi ascunselea! Iubiţii ni se ascund pentru o vreme după lemn, lemnul sicriului, ca să ni se arate mai frumoşi […]


  8. puteti sami spuneti si mie niste asemanari dintre cele doua?



Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: