h1

Altă întîmplare faină…

Octombrie 11, 2007

Îmi scrie în vară un fost student. A fost cuminte ca o fată toată facultatea. Discret, adînc, s-a strecurat printre bănci fără să facă mult zgomot, dar a făcut la sfîrşit o lucrare de diplomă strălucitoare.

S-a dus să slujescă într-o biserică.

A stat de vorbă cu presbiteriatul şi au început să discute problema plăţii.

Cultul din care face parte a acceptat plata de la stat.

S-a frămîntat toată vara, să accepte plata de la stat sau să îi încurajeze pe fraţii mai în vîrstă , cu mai multă experienţă, fără a fi luat drept obraznic, să urmeze cuvîntul Scripturii: „vrednic este lucrătorul de plata lui”, plata lui dăruită de biserică…

A decit în cele din urmă.

A respins salariul de la Uniune, salariu care vine dintr-o relaţie de compromis cu statul, şi le-a propus să lucreze voluntar, lăsîndu-se „la buna mila lor”. Dacă vor dori să îi ofere ceva, bine, dacă nu, se încrede în Domnul.

Mi s-a făcut milă de el, dar m-am bucurat pentru el. Are credinţă şi curaj!

Sînt sigur că i-a pus la mirare şi gînduri pe cei din presbiteriat.

Spune el: „a fost greu să decid astfel, dar acum mă simt liber în a sluji fără nici un fel de constrîngeri”.

Mă rog pentru el să nu i se termine curajul atunci cînd i se va termina pîinea.

Întîmplarea asta aduce din nou pe tapet problema salarizării de la stat. Grea treabă, complexă situaţie.

Mie îmi convine să mă dau pe mîna unei biserici darnice şi educate bine, dar ei… foştii mei studenţi, ei ce vor face cînd ajung în biserici de cîte doi sau trei sau două zeci de membri?

Spuneţi voi!

Anunțuri

61 comentarii

  1. Mi-ar fi placut sa vina la noi!


  2. Interesant!
    La noi nu este asa. Avem foarte multi oameni dotati, cu studii, talent si … dar de predicator.
    Dar la noi nu se pune asa problema. Poate s-a mai corupt atitudinea unora in ultima vreme. In general insa, la noi, predicatorii fac aceasta misie din toata inima fara plata din partea comunitatii. Se intretin singuri, au slujbe la stat sau la patron, sunt zidari sau profesori, strungari sau medici etc.
    Mai ales, noi din Scriptura vedem ca functia de „pastor” baptist/penticostal nu are corespondent in contemporaneitate.
    Nu vreau sa intru intr-o disputa in acest domeniu.
    Vreau sa subliniez ca ceea ce a scos in evidenta Patratosu nu este ceva extraordinar.
    Mai extraordinar e sa faci calitate si cantitate fara sa astepti salariu.
    „Cine nu munceste nici sa nu manance” e pentru cei care vor sa fie intretinuti de biserica. Apostolul Pavel a fost cel care a dat un exemplu graitor. A fost un bun patron si un bun muncitor in acelasi timp.
    Eu cred mai mult in cel care nici macar nu pune problema „rasplatii” in aceasta misiune extraordinara.

    Ma opresc aici.
    Poate in comunitatea baptista exemplul dat de Patratosu e ceva deosebit. La noi nu este deosebit.
    Din contra.

    Dar, daca exista asa randuieli la fratii mei baptisti si penticostali, -am decat sa le accept si sa admit faptul ca sunt ingaduite de Dumnezeu.

    Va doresc spor in lucrare.
    Eu fac lucrarea din pasiune pentru Domnul meu si nu iau salariu pentru acest lucru. Si nu e ceva extraordinar.


  3. Pai, frate Marius, si darnicia este un dar,iar eu nu cred ca lipseste la cei care viziteaza blogg-ul.
    Deja un prim pas e facut.


  4. Îl cunosc pe acel absolvent şi apreciez că a renunţat la compromis. Se vede că a învăţat de la persoane care nu acceptă aşa ceva. Vreau să îi spun lui Andrei, că Apostolul Pavel nu a fost nici patron şi nici muncitor, ci un propovăduitor al Scripturii. Dacă el era muncitor car esă lucreze zilnic nu mai avea cum să planteze atâtea biserici.
    Am văzut mulţi păstori atât în ţară, da rmai ales în străinătate, care păstoresc aşa cum le vine la mână şi hrănesc turma numai cu paie uscate, fară a oferi turmei o hrană consistentă, deoarece se axează foarte mult pe munca fizică. După cum spunea Andrei, în, Irlanda, Spania, Italia, Anglia, Grecia,…etc, mulţi păstori sunt, zidari, faianţari, tâmplari, pentru că trebuie să se întreţină. Ceea ce ei nu înţeleg este că slujba de păstor este aceea de a hrăni oile, pentru ca ele să îi dea, lapte, brânză, lână…etc. Oile mor pe capete în biserici în zilele noastre pentru că păstorii sunt „voiajori” şi vin în biserică, doar duminica. oile nu mai sunt vizitate, consultate, tratate, pentru că păstorul e zidar,…Domnul să cerceteze pe toţi cei care slujesc şi au această binecuvântată slujbă de păstor. Domnul a promis că nu va lasa pe nimeni muritor de foame, aşa că doar în El să ne încredem.
    Judecaţi voi toţi şi spuneţi că nu am dreptate.


  5. A luat modelul paulian : decat sa ma compromit si sa joc dupa corinteni mai bine nuh, sau dac nu au bani ce-i din roma,etc mai bine sa fac corturi, meseria mea 🙂


  6. Cornel, in biserici sint si multe gaini 🙂


  7. Draga Cornel Miron,
    e in necunostinta de cauza raportarea la ce am spus noi. Pentru ca intr-o biserica locala TOTI lucreaza, conlucreaza. Nu doar unul are dar de invatator, evanghelist etc etc.
    Dar presupun ca n-ai cum sa intelegi. La baptisti nu e asa. E doar unii. La noi toti sunt si cu sapa si cu mapa.
    E MARE, MARE DIFERENTA.

    Apropos Patratosu,
    azi am fost cu statiile RVE si am vizitat
    1. Liceul Penticostal din Oradea,
    2. Universitatea din Oradea,
    3. Radio RVE Oradea.

    As fi vrut sa te intalnesc. Te-am vazut doar in poze.
    Mi-am intrebat cu decenta colegii daca stiu de blogul lui Patratosu. Cu zambetul pe buze mi-au spus ca da, dar n-au vrut sa-si dea cu parerea. Cum bunul simt mi-e prieten, n-am insistat in nici o directie. Am apreciat insa. Nu stiu ce pozitie aveau. Nu s-au exprimat nici pro, nici contra. Am remarcat doar ca nu au verbalizat pozitia lor.

    M-a impresionat pana la super-entuziasm Liceul. Ceva fantastic. O generatie poate creste de la nivel de cresa pana la absolvirea clasei a XII-a. Apoi, „peste gard”, la Universitate. As fi vrut si eu asa ceva pentru fiica mea. nu va invidiez, doar imi pare rau ca nu e si la Sibiu asa ceva.

    Succes in toate pentru Domnul !


  8. la care voi?


  9. Draga Ionut,
    pentru tine in mod special: crestini dupa evanghelie.

    Asta nu inseamna ca nu apreciez baptistii.
    Teologul si predicatorul meu preferat este pastorul Emil Bartos, pe care am avut onoarea sa-l cunosc aseara, la colocviul Dumitru Cornilescu. A fost „toata floarea cea vestita” a teologilor baptisti. Ei, nu chiar toti, dar nume destul de impresionante.

    Spuneam doar ca nu e impresionant, pentru mina, ca un pastor sa faca nu-s ce lucrare, platit doar de comunitate. La noi toti fac lucrare, platiti doar de pasiunea inimii lor. Evident, nu e calitate peste tot, dar este alt subiect.

    Va doresc spor!


  10. Draga Andrei,

    Ce să-i faci, nu tuturor le place sau le convine blogul meu! Asta este!

    Cineva în urmă cu un an se îndoia de faptul că pot produce emisiuni sau subiecte pentru un an întreg.
    am propus atunci un format de emisiune, un fel de „de vorbă cu ascultătorii”.

    Ce s-a ales din toată povestea aia? Mi-am făcut blog.
    🙂 În particular îţi pot spune eu cam care sînt poziţiile faţă de blogul meu în Oradea. Din toate părţile.

    Se pare că, neaşteptat, am „audienţă” destul de bună.

    Şi mie mi-ar fi plăcut să ne întîlnim. Am avut cursuri toată dimineaţa.

    Puteai să vii să vizitezi universitatea. Arată ca o închisoare, dar nu este chiar aşa. 🙂


  11. Draga Patratosu,
    chiar am vizitat Universitatea si am fost placut impresionat. Si perceptia mea cu privire la cladire a fost chiar de universitate, ba chiar vestica. Cu toate ca habar n-am cum arata vreuna. Nici un lucru, obiect n-a „indraznit” sa faca asociere cu vreo inchisoare.

    Eu chiar ma asteptam sa fii la colocviul Dumitru Cornilescu, tinand cont de cunostintele solide de limba greaca.

    In ceea ce priveste blogul, ma bazez pe perceptia personala si pe trairile proprii.
    Cu toate ca la inceput m-a „izbit” „aroganta” si „mandria” domniei-voastre, in timp, in dialog, am perceput altfel.
    M-am bucurat de eruditia, stilul si logica argumentelor si m-am bucurat ca exista un asemenea crestin. Am un coleg care te (va) cunoaste si care mi-a „confirmat” unele inferente/concluzii personale. Dar am avut argumente si (mai ales) spre partea pozitiva, spirituala si academica.

    Deci, chiar mi-ar fi placut placere intalnirea.
    Poate va fi candva.

    God bless !!!


  12. draga Andrei, colegul nostru scump de care a scris Patartosu este tot la crestini dupa evanghelie; din nou ar fi bine sa nuantam un pic lucrurile 😉


  13. Draga Ionut,
    ma bucur.
    Eu slujesc Domnului in biserica mea si in alte biserici „fara bani si fara plata” si nu mi se pare extraordinar.

    Si nu nuantez chiar nimic.
    Si inchei aici, nu ma „bat” pentru ideea asta. Fiecare vede cum doreste.

    Domnul sa ne binecuvante. Si noi pe El.


  14. La noi e ceva comun, banal. De aceea spun, baptistlor li se poate parea extraordinar.


  15. Un titlu posibil
    REVERENTA RECIPROCITATE RESPONSABILITATE

    NOI Pelerinul se roaga simplu pentru tine si pentru el…FIUL MAMEI noastre.


  16. aha


  17. Mi se pare interesant.
    Si eu am apreciat studentii care dupa ce au terminat facultatea nu s-au poticnit pe o singura directie, si aceea de a alege o biserica de oras, in care s-ar gasi sprijin financiar sau material pentru el ca „lucrator.”
    Nu cred ca trebuie sa generalizam. Stiu mai multi studenti care au ales bisericile mici de sat ca sa slujeasca fratilor de acolo si nu s-au tocmit pentru asta.
    Tocmai de aceea cred ca cei din lumea afacerilor (din Romania) trebuie sa sprijine initiativele acestea, si lucrarea in general. De la frati, cel putin la tara, t poti astepta la o gaina, la o bucata de branza, lapte. Insa trebuie sa te mai si imbraci, sa mai platesti si utilitatile, etc…
    Asadar, cred ca un seminar pe tema sprijinirii financiare a lucratorilor prin intermediul oamenilor de afaceri crestini ar fi bine venit.
    Fr. Marius, ce parere aveti?


  18. Andrei
    si „la noi” e ca „la voi”.
    Mi-a placut mult postarea ta din oct 11, 9.40 pm.
    Dar ma infioara un lucru. Zicea-i tu:
    „Poate s-a mai corupt atitudinea unora in ultima vreme.”
    Sa inteleg ca crestinii dupa evanghelie au acceptat plata de la stat?
    Plata cui?
    Tu spui ca nu aveti „personal” platit.
    „Patratosu” zicea ca:(scuze),.!; cultul respectiv a acceptat plata de la stat.
    Luminati-ma si pe mine.
    De nu vrei sa abati discutia de-aici scrie-mi pe privat sau pe blogusoru’ meu.
    d.


  19. Draga Bogdan, bine ai revenit din luna de miere!!!
    E bine să te avem, să vă avem din nou, cu Alina acum, că sînteţi una, printre noi.

    Da-mi voie să fac o glumă cu tine!
    Ca să facem un seminar avem nevoie de exemple!
    DAcă firma voastră l-ar „adopta” pe acest lucrător, cel puţin pentru o vreme, am avea un exemplu foarte bun.
    Iată că se poate, comunitatea oamenilor de afaceri creştini din România susţine lucrători.

    Glumesc!
    Nu ştiu dacă ar accepta.
    Sănătos este ca cei slujiţi, oamenii de afaceri din loc să îl susţină pe acel lucrător.


  20. Draga Andrei,
    te rog sa nu te superi ca intervin si eu „la spartul targului” dar cred ca e bine te informez ca la mine in zona slujitori (cu un singur „i”) din biserica din care faci parte sunt sponsorizati de „afara.” Lucru foarte interesant e ca sunt angajati (sau sponsorizati) ca „pastori baptisti.”

    “Cine nu munceste nici sa nu manance” e pentru cei care vor sa fie intretinuti de biserica. Apostolul Pavel a fost cel care a dat un exemplu graitor. A fost un bun patron si un bun muncitor in acelasi timp.

    Ceea ce faci tu in randurile de mai sus cred ca s-ar putea numi „spagat hermeneutic.” Poate ca ar fi bine sa se tina seama si de context.
    „Parerea mea.”


  21. buna provocarea pentru Bogdan. trebuie sa incepem cu exemple concrete. oamenii vor sa vada rezultate si nu prea au rabdare sa inteleaga strategii pe termen lung. 🙂


  22. Am ramas fara cuvinte !


  23. S-ar putea ca oamenii de afaceri creştini sa susţină lucrătorii creştini. Acesta este unul dintre darurile duhvnicesti, dar sa nu-şi mai atribuie un dar, adica ăla de conducător. Pentru că vorba care circulă în folclor este: „cine plăteşte, conduce”, nu este tot aşa în această situaţie. Banii sunt daţi Domnului, iar Domnul poartă de grijă lucrătorilor.


  24. corect, Cornel. daca ne uitam cu atentie vedem ca de fapt oamenii de afaceri sunt chiar comitetul caruia pastorul ii da socoteala. 🙂
    e nevoie de multa intelepciune in lucrurile astea.


  25. Vorba filozofului Mahala: „banii vorbeste”!


  26. Nu cred ca trebuie sa aruncam pisica in curtea crestinilor cu afaceri; intradevar – prisosul lor se vede, ca este mare, dar fiecare avem (cel putin) doi banuti.
    Daca fiecare care accesam blogg-ul asta am pune in fiecare luna(pt inceput) 10RON care sa fie trimisi unui pastor/misionar vertical si aflat in nevoie, cred ca ar fi o schimbare.
    Nu vorbe, ci fapte…parafrazandu-l pe Alexandru Lapusneanu: multi,multi,dar darnici!
    Nihil sine DEO!
    PS: daca am renunta fiecarela o sticla de cola (nu zic la o carte!)?


  27. Pt Ontzi: pastor/misionar vertical nu se defineste ca fiind sponsorizat – astia isi fac singuri reclama!
    ma refer exclusiv la cei care-s in „zone defavorizate”!


  28. Andrei,
    am fost si eu cativa ani intr-o biserica din aceasta in care fratii care conduceau (pentru ca ei nu poarta numele de pastor, ci presbiter..etc,) isi castigau banii avand serviciu, facand si „ciubucuri” dupa program, pentru ca de „famelie mare…”, iar pe langa toate astea mai aveau si impresia ca pastoresc turma, ca o hranesc! Doar impresia, caci realitatea era cruda. Intreaba pe cati din acea biserica a vizitat? Cu cati a discutat personal? Cat se pregatea pentru un mesaj? Cat statea inaintea Domnului pentru acea biserica? Si nu doar el, ci ei, caci sunt mai multi care conduc biserica. Cu ce se hranea acea biserica? Sa-ti spun cum alegea mesajul pentru predica? Iesea la anvon si vorbea „ce ii dadea Duhul” Intrebarea e care duh? Si uneori nu avea nevoie nici macar de Biblie, nu pentru ca ar fi stiut toate versetele la care facea referire pe derost, ci pentru ca nu facea referire. Fratilor, ce va scriu eu aici e adevarat. Nu e exagerare. Cam asta e cu cei care fac pastorire pe langa……un serviciu.
    Cred ca am spus destul.


  29. eu nu beau cola, desi am visat aseaa ca am baut si m-am trezit asa trist, dar mi-am dat seama ca a fost doar un vis.
    Oricum sunt deacord sa facem asa o „cheta” si sa ajutam un păstor care merge pe jos sau cu bicileta si are 3 copii si slujeste o biserica micutza.


  30. subscriu la propunerea lui CiprianS. 🙂
    Ciprian fa contul, vorbeste cu Patratosu, sigur stie un astfel de pastor tanar cu nevoi. Sa ne lasam folositi de Dumnezeu in aceasta slujba.


  31. ok, sa-i dam drumul proiectului. ciprian se ocupa de cont, pătratosu de persoana. sper ca asa sa pornim o camapnie…ce ziceti…..?


  32. Da, ideea este buna, dar nu vreau sa sting bani cu blogul. Au mai facut-o si altii si le-au iesit birfe,
    puteti sa luati unul dintre voi initiativa si toti subscriem la chestia aia.
    daca o fac eu, ca gazda, atunci iese cu poveste.

    ce-ar fi Cornel sa deschida un cont, el este foarte de incredere, a adunat bani pentru Turcia si alte misiuni si a dat socoteala de fiecare banut. Este de foarte foarte mare incredere.

    atunci ne punem toti cola pe raft si banii in cont


  33. Subscriu.


  34. Oricum trebuia sa o las mai moale cu cola… 🙂


  35. Dar mai degraba subscriu daca stiu ca ideea se aplica in mod eficient, si intradevar ii este de folos cuiva un astfel de sprijin. Cum ar fi ca acest cont sa fie deschis pentru cel despre care s-a scris acest post? Il stiu si eu, si cred ca ar merita „efortul”.


  36. observ ca suntem mai multi de acord cu asta. Stiu ca nici unu nu suntem oameni cu bani, dar cred ca odata inceputa aceasta campanie se vor altura si altii. Important este sa avem contul. Cred ca pot sa ma ocup de asta. La ce banca credeti ca e cel mai bine?
    Dupa cum spuneau si altii sa lasam vorbele si sa trecem la fapte, asa ca luni vreau sa incepem.
    Domnul sa ne ajute.


  37. Şi eu mai las din Cola 🙂


  38. sunt de-acord!
    dar Patratosu si blogg-ul lui sa ne tina la curent (si in priza!!!).


  39. Cornel, cea mai apropiata banca de tine este Banca Transilvania. Din cate am observat s-a raspandit destul de bine prin tara asa ca, daca putem localiza una prin vecinatatea fiecaruia, poate e bine acolo. Dar trebuie sa stim pe cine ajutam. Deci, Cornel, eu propun sa slujim pe cel despre care vorbea Patratosu in acest post. Frate Marius, credeti ca ar fi bine?
    Sa dea Domnul sa nu fie asta un foc de paie!


  40. Scuze ca n-am reusit sa mai scriu, am fost pe drum.
    Stiu multe cazuri de corupere la noi, dar nu le fac publice. Stiu ca unii chiar asta au facut, adica s-au autointitulat pastori baptisti si au castigat de pe urma acestui comportament.

    Treaba lor. Nu ma intereseaza. Va fi cine sa-i traga la socoteala daca este nevoie. „Dumnezeu nu se lasa batjocorit”.

    Insa, in general, la crestinii dupa evanghelie a predica fara plata e ceva normal. A te pune la dispozitia altora fara plata e o datorie.

    Inca mai este lucrul acesta bun.
    Stiu ca s-au schimbat multe si se vor mai schimba.

    Sper insa ca spiritul de autosacrificiu sa ramana, chiar daca in, din ce in ce, mai putini.

    Doamne ajuta !


  41. particip si eu, dar vreo saptamana o sa fiu plecat de acasa, nu o sa am internet. asta e motivul pentru care nu voi mai da nici un semn de viata. 🙂
    Domnul sa ne ajute in acest inceput.


  42. „Arată ca o închisoare, dar nu este chiar aşa. ” 🙂 🙂 NO comment …


  43. Dacă ar şti cei care ar trebui să ştie cât de bine scutură Emanuelul, universitatea adică, puful (prin puf înţeleg orice fandoseală, prostie, etc.). Dar se opresc la gândul că e închisoare, că doar aşa spune legenda.

    Curaj dragi împufaţi care vreţi să vă crească pene! Eu am fost plin de puf ca un ghemotoc simpatic, dar dedesubt era multă prostie. Mi-am scuturat destul puf ca să îmi dau seama de multe…Curaj!


  44. Dar sunt multe pasari cu pene care nu zboara.E nevoie sa inveti sa zbori si asta nu o inveti decat in singuratatea ta cu Dumnezeu.


  45. Cu alte cuvinte, lăsaţi zvonurile să îngroape zvonuri.
    voi învăţaţi să căutaţi adevărul.

    Atenţie: se lasă cu murdărire.


  46. Singurătatea cu Dumnezeu?
    Cât timp de singurătate e necesar?
    Unde intervine „aproapele”? Porunca era să îţi iubeşti aproapele, nu lipsa lui.


  47. Ca pe tine insuti.Dar mai intai trebuie sa te cunosti pe tine si sa te iubesti pe tine…undeva unde sa fii retras de zgomote si voci.


  48. În care dintre momentele vieţii poţi spune că te cunoşti pe tine?


  49. Cipri, te recunoşti pe tine pe deplin numai cînd mori.
    Momentul morţii este cel în care îţi dai seama exact cine ai fost de fapt. atunci cînd se pune coperta la carte şi o poţi cuprinde toată într-o singură mînă.

    Da, ai dreptate, Emanuel, nu poţi iubi aproapele, daca nu ai rezolvat problema proprieii identităţi.

    Cum se face asta? Este un paradox aici, dar poate alta data despre asta. Te cunosti pe tine cu adevarat, abia cind te lasi cunoscut de El si cind alergi să îl cunoşti pe El şi puterea învierii Lui.

    Singurătatea cu Dumnezeu! Hmmm, asta este un lucru foarte greu.

    sint multi care vorbesc cdespre asta fara sa fi experimentat un singur minut în singuratatea autentică cu Dumnezeu.

    E un lucru tare, tare greu.


  50. nu as vrea sa uitam de ceea ce am hotarat cu cola. Adica abstinenta.:)). Maine merg s adeschid contul pentru donatii in vederea sustinerii unui sau mai multor slujitori car enu accepta bani de la stat. Scott Brown, spunea ca biserica nu este chemata sa poarte sabia, pentru ca aceasta este datoria statului, iar statul nu trebuie sa s eamestece in treburile bisericii, nici chiar sa de-a bani acesteia


  51. Scuze, acu am vazut!
    Slava Domnului!!!( si pt ca vad, dar si ca te tii de promisiune!)


  52. Am promis ca astazi deschid contul. Am reusit. La Banca TRansilvania. Mergeti cu buletinul si cu banii, la orice sucursala din tara şi depuneti in Contul: 01201H73012, pe numele Miron Cornelus, daca trebuie. Deci deja eu am inceput, sunt ceva banuti in cont pentru scopul propus. Va astept si pe voi


  53. Multumim!
    s-auzim de fapte bune!


  54. Excelent, Cornelus, perfect! Iată că a ieşit ceva bun şi din blogul ăsta!

    Să moară plata de la stat!

    Trăiască ajutorul frăţesc!


  55. Aşadar sunt două momente esenţiale (cum de altfel şi ar trebui să fie) ale cunoaşterii de Sine: mântuirea (adică cunoaşterea puterii morţii şi învierii lui Cristos, clipa în care cel mântuit este conştient de locul în realitatea lui Dumnezeu) şi momentul morţii (în care omul se vede pe sine faţă de toată lucrarea lui Dumnezeu…când conştientizează concluzia). Nici unul dintre ele, după cum observ, nu are în centru omul ci pe Dumnezeu, şi lucrarea Sa faţă de om, adică manifestarea deplină a dragostei şi dreptăţii Sale.


  56. Sper ca aceasta initiativa a noastra sa motiveze bisericile pentru a-i sustine pe lucratori si financiar. Statul nu trebuie sa se amestece in biserica. Asadar, avem contul noi doar trebuie sa aratam ca suntem frati. Sper s amai apara un articol nou despre aceasta initiativa. Ce zici putratosu? Va doresc multa sanatate, acuma imi dau seama mai mult ce inseamna, cand trec printr-o perioada mai sumbara in care ma prins raceala::)). Dar imi revin eu cu ajutorul Domnului


  57. Imi plac provocarile.
    De aceea astept deschiderea contului si sa vedem ce iese.
    Sunt gata sa particip.
    Cu siguranta pot renunta la ceva ca sa pun deoparte.
    Domnul sa inmulteasca finantele noastre pentru scopuri si obiective de genul asta.

    Fr. Marius, ideea aceasta am avut-o mai demult, insa pana in momentul in care pot lua eu decizia, voi sprijini cum pot prin mijloacele personale.


  58. Bogdan, contul este deschis, la Banca Transilvania; 01201H73012, pe numele Miron Cornelus. Si eu sunt curios ce va iesi. Cred ca se vor alatura destul de multi acestei actiuni. Domnul sa ajute.


  59. Trebuie sa mai faci anunt si in alt post, mai recent, deoarece nu stiu cati se mai uita la atatea postari in urma….
    Multumesc, am notat.


  60. […] cei care nu a-ti notat numarul de cont cu privire la discutia noastra asupara articolului “o alta întamplare faina” îl mai scriu o […]


  61. Pentru „o voce”: eu am crescut intr-o biserica de crestini dupa evanghelie si cele mai adanci impresii asupra Evangheliei acolo le-am primit. Prezbiterii veneau jegosi pe pantaloni de la munca campului, iar seara semanau samanta in inimile noastre. Intr-o mana tineau simbria iar in cealalta sabia Cuvantului.



Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: