Archive for 12 octombrie 2007

h1

Iar „Fabrica de barbati”

octombrie 12, 2007

De miercurea viitoare, ora 21, C3, UEO, reincepem intilnirile cu Fabrica de barbati.

In 26 si 27 octombrie vom avea un „retreat” pentru studiu, post, rugaciune, alergare pe dealuri şi alte chestii de genul acesta, la Şuncuiuş.

Iată acum programul (trimis de unul dintre asistenţii mei 🙂 )

Curs de formare pentru barbati

Program: 4 module dintre care unul obligatoriu:

Modulul 1: (curs obligatoriu)
1. Sa invat sa traiesc fara mama mea (2000 ore)
2. Sotia mea nu este mama mea (350 ore)
3. Sa inteleg ca fotbalul nu este altceva decat un sport (100 ore)

Modulul 2: Viata in doi
1. Sa am copii fara sa devin gelos (pe ei) (50 ore)
2. Sa nu mai zic prostii atunci cand nevasta isi primeste prietenele (500 ore)
3. Sa depasesc sindromul controlului telecomenzii (550 ore)
4. Sa inteleg ca pantalonii nu se duc niciodata singuri pana la dulap (800 ore)
5. Cum sa ajung pana la cosul cu rufe murdare fara sa ma ratacesc (500 ore)
6. Cum sa supravietuiesc unei raceli fara sa agonizez (100 ore)

Modulul 3: Timpul liber
1. Sa calc in doua etape o camasa in mai putin de doua ore (exercitiu practic)

Modulul 4 : Curs de bucatarie
1. nivelul 1 (incepatori) : Electrocasnicele : ON deschis ; OFF inchis
2. nivelul 2 (avansati): prima mea supa instant fara sa ard cratita
Exercitiu practic: fierbe apa inainte de a adauga pastele

CURS INTENSIV
Din ratiuni de dificultate si de intindere a temelor, cursurile vor avea maxim 8 inscrisi. Tema 1: Calcatul: de la masina de spalat pana la dulap, acest proces misterios
Tema 2: Riscurile umplerii tavii pentru gheata (demonstratie sustituta de diapozitive)
Tema 3: Tu si electricitatea. Avantajele economice de a angaja personal calificat pentru reparatii (chiar si cele elementare)
Tema 4: Ultima descoperire stiintifica. A gati si a duce gunoiul nu provoaca impotenta si nici tetraplagie. (Practica in laborator).
Tema 5: De ce nu este un delict sa-i oferi flori, chiar daca te-ai casatorit cu ea
Tema 6: Sulul de hartie igienica. Hartia igienica creste langa wc ? (Expozitii cu tema „generatia spontana”)
Tema 7: Cum sa coboram capacul de la wc pas cu pas (Teleconferinta cu Universitatea Harvard) Tema 8: Barbatii la volan. Daca se ratacesc, pot cere informatii fara riscul de a parea impotenti? (Marturisiri)
Tema 9: Masina de spalat, acest mare mister din casa.
Tema 10: Diferente fundamentale: cosul pentru rufe murdare si podeaua (exercitii in laboratoarele cu terapie muzicala).
Tema 11: Barbatul in scaunul pasagerului. Este posibil sa nu vorbeasca sau sa se agite compulsiv in timp ce ea parcheaza?
Tema 12: Ceasca de la micul dejun. Leviteaza singura pana la chiuveta?

Reclame
h1

Decebal Traian TV-reş

octombrie 12, 2007

Am mai discutat o dată despre Decebal şi TRaian şi REmeş şi de unde îi vine din gene toată povestea asta.

Deşi păstrăm o rezervă, premisa de nevinovăţie, politicianul român are o problemă greu de rezolvat.

După cum îmi spune mie ochiul, Mureşan minte ca în codru. Nu-s eu mare psiholog, dar am mai văzut oameni minţind. Măcar Remeş tace ardeleneşte. Dînsul a mărturisit cu propria gură, molcom, că gîndeşte mai greu şi neliniar, pe cînd a fost admonestat de primul ministru.

Avocaţii dînşilor se vor descurca destul de greu cu povestea asta.

Problema care mă preocupă este alta.

Într-o ţară în care un găinar este condamnat pe seama unei singure mărturii,

într-o ţară în care legea se aplică la un caz din patru,

într-o ţară în care justiţia este şi oarbă şi oloagă şi schizoidă,

într-o ţară în care probele sînt tari numai atunci cînd este interesul să fie tari,

într-o ţară care aşteaptă să treacă timpul pentru a se folosi de acuze procedurale (vezi cazul Năstase)

sau să se prescrie faptele (vezi cazul Vîntu)

într-o ţară în care televiziunile s-au transformat în tribunale,

într-o ţară în care reporterii au devenit judecători

într-o ţară în care oricine ţine un microfon în mînă are dreptul să te întrebe orice (vezi cazul văduva lui Pintea)

într-o ţară în care preşedintele spune ce se va întîmpla mîine şi îşi cere scuze, dacă nu se va întîmpla (vezi aseară declaraţiile despre desfiinţarea DNA-ului)

într-o ţară în care un arab scapă cu oile pe un vapor, cu toată poliţia şi securitatea după el (omar hayssam)

într-o ţară în care, dacă eşti atacat în propria casă, trebuie să le duci hoţul legat şi nevătămat poliţiştilor la secţia la care îşi beau comod cafeaua.

într-o astfel de ţară trebuie să admitem şi un pic de anormalitate, nu?

Mă întreb: de ce oare, într-o astfel de ţară în care oameni ca Remeş şi Mureşan ar fi scăpat oricum dacă trecea timpul şi dacă se îmbolnăveau la vreme şi dacă probele erau pierdute, mă întreb, de ce, din nou, este de vină cel care descoperă şi nu se face o dezbatere asupra corupţiei politicienilor?

Nu vedeţi care este dezbaterea cea mai fierbinte acum: cum a ajuns caseta la televiziune?

Problema nu este cum au ajuns cei doi în parc, cum au ajuns să se găinărească la 15.000 de euro (o petardă nevinovată faţă de tunurile date de alţii), cum au ajuns ăştia miniştri, cum au ajuns prostituatele politice care au schimbat 6 partide în 4 ani să ne conducă ţara, cum au ajuns incompetenţii ăştia să ne conducă agricultura ca să ne arate obrazul Bruxelles-ul?

Asta nu se întreabă nimeni.

Problema este: de ce l-aţi prins, fraţilor? De ce l-aţi prins aşa?

Problema noastră nu este că există REmeş, ci de ce există televiziune?

Nu ne frămîntă de ce există dovezi, ci de ce s-au prezentat dovezile?

Nu ne frămîntă faptul că un astfel de incompetent la agricultură îşi bate joc de ţăranii noştri, pe noi ne frămîntă să îi salvăm onoarea feciorelnică, premisa de nevinovăţie, drepturile omului, dreptul la viaţă privată, la imagine publică.

Tocmai acum, da? La viaţă privată, după ce a ales viaţa publică, la imagine publică, după ce şi-a terfelit-o singur, drepturile omului într-o ţară în care sînt încălcate drepturile celor care nu au trei nume sonore (Sorin Ovidiu Vîntu, Decebal Traian Remeş, Călin Popescu – Tăriceanu etc. )

Deci, ca să înţeleg bine, da? Problema noastră nu e Remeşu, e Teveu?

Sună cunoscut. Problema nu-i infractorul, să-i fie ruşine celui care descoperă infracţiunea.

Ceva e stricat în ţara asta. Aproape totul, cred eu, dacă nu vedem pădurea din cauza copacilor, dacă ne doare de cine şi cum a găsit caseta şi nu ne doare de cine şi cum a furat ţara?

Să ne fie ruşine că îl acuzăm pe Remeş! Să ne trăiască! Avem nevoie de el! Huo, televiziunea română! Huo, doamna Culcer, huo. Bravo Sassu (Cui pe cui se scoate, că poate mîine îi vine rîndul lui, nu?)! Huo, presa! Bravo, SOV, că ne-ai adus Realitatea în case şi Caţavencu pe mese!

Nouă să ne fie ruşine că avem tupeul să întrebăm, să criticăm, să avem opinie, să ne frămîntăm, să acuzăm!

Ţara lu Papură-Vodă!

PS.

dacă ascultaţi înregistrările este delicios accentul: toţi trei sînt ardeleni, Ghiţă, Decebal şi Traian şi Avram.  🙂

h1

Toamna se numără bobocii…

octombrie 12, 2007

Da, aşa-i toamna se numără bobocii.

Mă fălesc şi eu cu ei. La Universitatea Emanuel avem un număr record de înscrieri.

Cu cît este mai „strictă” regula, mai „de mănăstire” atmosfera, mai „de puşcărie” gardul, parcă vin mai mulţi. 🙂 Glumesc.

Mă bucur, am un an I la greacă bun. Băieţi care învaţă imediat să citească.

Cuminţi, ca soldaţii. Asta pentru că sînt doar boboci.

După anul II, am eu o vorbă, „bobocii se răţoiesc” 🙂

Pînă atunci e bine.

Am terminat toate testele la Greaca pentru Ghiţă, Nelu şi Lenuţa. De săptămîna asta am început cursurile serios.

Şi mi-a mai trecut o idee prin cap.

Vă spun mîine!

%d blogeri au apreciat asta: