Patristica …. pentru pocăiţi

Se ştie în tîrg că evanghelicii (după porecla dată de lume, „pocăiţii”) nu prea au de-a face cu tradiţia şi nici cu „Părinţii Bisericii”.

Ba uite că au! Ce se ştie prin tîrg nu este cu totul adevărat.

În următoarea perioadă voi posta cîte un curs simplificat de „patristică pentru pocăiţi”. Un curs introductiv pentru aceia dintre voi care nu au nici un fel de cunoştinţă despre chestiune.

Am putea aborda întrebări ca:

De ce să studieze un evanghelic patristica? Ce treabă avem noi cu Părinţii Bisericii?

Nu ne este de ajuns Biblia?

Oare aşa nu ne ortodoxizăm?

Nu ajungem cumva şi noi să studiem tradiţia?

Mi-a venit ideea asta cînd am văzut privirile întrebătoare ale studenţilor. Dincolo de retinele lor era: Ce caută un curs de patristică într-o universitate baptistă?

Da, chiar, ce caută?

Să vedem.

Voi posta 1, 2, 4 sau 5 cursuri, aşa de gust. Sper să iasă într-o formă finală pînă la urmă mi s-a urcat la cap bibliografia.

Am nevoie de un titlu.

Şi de un design fain.

Prima dată m-am gîndit la ceva de genul: Qui vult salvus esse…, în latină, dar este prea pretenţios.

Apoi m-am gîndit la Dogmata, curs introductiv de istoria dogmelor creştine,

Dar cel mai potrivit titlul ar fi chiar aşa Patristica pentru … pocăiţi, cum este Biblia pentru ochişori micuţi. Curs introductiv de patristică clasică pentru evanghelici.

Vă rog să mă ajutaţi cu un titlu bun şi cu o copertă pe măsură.

Mă gîndisem la ceva de genul unei construcţii romane, un picior de pod roman care să trimită la ideea de „fundamente” etc.

„Ţara lu Papură Vodă”

Ieri, în timp ce scriam despre Remeş, tot îmi venea chestia asta pe care am auzit-o din copilărie. Mama o tot spunea. Cu frică pe vremea aia, că nu aveam vodă, ci ceauşesc, „Ţara lu Papură Vodă”.

Habar-n-am de unde vine!

S-ar putea să fie vreo legedă care să explice asta. Voi ştiţi, poate îmi spuneţi şi mie.
Eu cred totuşi că este legat de mentalitatea de baltă coclită a acestor plaiuri.

Mai ales cînd mă gîndesc la justiţie,  la chestii din astea în care trebuie să te faci izvor şi cascadă, atunci, noi românii, „o lăsăm baltă”. 

Ne apucă mila! Şi de Omar, că are copii mulţi şi el, săracu, şi de Năstase, că s-a operat de glandă şi şi-a făcut şi el blog, e simpatic, şi de Băsescu, că e simţitor şi lăcrămează repede.

Hai „s-o lăsăm baltă”, fraţilor! Bine, s-o lăsăm baltă, dar lîngă baltă creşte stuf şi papură! Stuffstock, Stuffstock! 🙂
Vă miraţi atunci că ţara devine ţara Împăratului Papură? (Cum ar suna: casa princiară von Papura 🙂 )
Stuf şi papură peste tot să ascundă broscăraia gălăgiasă a politicienilor şi şerpăria şmecherilor.

Aşa-i românul, bun. „O lasă baltă” ca să facă stuf şi papură să pună peste jeg.  E bun la suflet, îi acoperă pe toţi.

Să vedeţi dacă în ţara lu Papură Vodă nu scapă şi Remeş şi Mureşan cu toate televiziunile şi diaconeştii lor pe cap. Să vedeţi.

Un singur lucru bun în ţara lu Papură vodă, se poate „da la peşte”.

Asta-i! Stăm degeaba cu plăcere. Toţi „nea gicii” de prin faţa blocului de pe la mine „dau la peşte” toată ziua şi cînd s-au săturat de dat la peşte, se duc să pescuiască de-adevăratelea la Criş. Sîntem un neam de pescari amatori şi de profesionişti la table şi şah.

Concluzie: noi nu sîntem un neam montan,  cu fruntea ca Carpaţii, între izvoare curate şi lacuri adînci, noi sîntem un neam care se simte cel mai bine în jurul bălţii. Aşa neam, aşa ţară, aşa bărbaţi, aşa stăpîni peste noi: Papură.

Chiar a început şcoala… şi Greaca

E a doua săptămînă de şcoală. Am început cursurile din plin.Am făcut şi primele lecţii de greacă cu cei din anul I.

Împreună cu ei, dragă Lenuţa, Nelu şi Ghiţă, puteţi merge şi voi.

Am făcut alfabetul.

Aici voi sînteţi un pic înainte. Aţi urmărit powerpointul cu literele şi sunetele asociate.

Vom face o mică recapitulare a alfabetului.

Nimeni nu vă cere să spuneţi alfabetul ca Trăznea de la un cap la altul. Ajunge să ştiţi că începe cu Alpha şi se termină cu O mega.

Îl învăţăm puţin altfel.

Vocalele întîi.

Cele scurte.

Apoi cele lungi.

Apoi sistemul consonantic, vedeţi imediat despre ce este vorba.

Apoi consoanele compose.

Urmează nazalele: M şi N.

Rho şi Lambda,

şi….

Logic.