h1

„Ţara lu Papură Vodă”

octombrie 13, 2007

Ieri, în timp ce scriam despre Remeş, tot îmi venea chestia asta pe care am auzit-o din copilărie. Mama o tot spunea. Cu frică pe vremea aia, că nu aveam vodă, ci ceauşesc, „Ţara lu Papură Vodă”.

Habar-n-am de unde vine!

S-ar putea să fie vreo legedă care să explice asta. Voi ştiţi, poate îmi spuneţi şi mie.
Eu cred totuşi că este legat de mentalitatea de baltă coclită a acestor plaiuri.

Mai ales cînd mă gîndesc la justiţie,  la chestii din astea în care trebuie să te faci izvor şi cascadă, atunci, noi românii, „o lăsăm baltă”. 

Ne apucă mila! Şi de Omar, că are copii mulţi şi el, săracu, şi de Năstase, că s-a operat de glandă şi şi-a făcut şi el blog, e simpatic, şi de Băsescu, că e simţitor şi lăcrămează repede.

Hai „s-o lăsăm baltă”, fraţilor! Bine, s-o lăsăm baltă, dar lîngă baltă creşte stuf şi papură! Stuffstock, Stuffstock! 🙂
Vă miraţi atunci că ţara devine ţara Împăratului Papură? (Cum ar suna: casa princiară von Papura 🙂 )
Stuf şi papură peste tot să ascundă broscăraia gălăgiasă a politicienilor şi şerpăria şmecherilor.

Aşa-i românul, bun. „O lasă baltă” ca să facă stuf şi papură să pună peste jeg.  E bun la suflet, îi acoperă pe toţi.

Să vedeţi dacă în ţara lu Papură Vodă nu scapă şi Remeş şi Mureşan cu toate televiziunile şi diaconeştii lor pe cap. Să vedeţi.

Un singur lucru bun în ţara lu Papură vodă, se poate „da la peşte”.

Asta-i! Stăm degeaba cu plăcere. Toţi „nea gicii” de prin faţa blocului de pe la mine „dau la peşte” toată ziua şi cînd s-au săturat de dat la peşte, se duc să pescuiască de-adevăratelea la Criş. Sîntem un neam de pescari amatori şi de profesionişti la table şi şah.

Concluzie: noi nu sîntem un neam montan,  cu fruntea ca Carpaţii, între izvoare curate şi lacuri adînci, noi sîntem un neam care se simte cel mai bine în jurul bălţii. Aşa neam, aşa ţară, aşa bărbaţi, aşa stăpîni peste noi: Papură.

11 comentarii

  1. ce am citi pana acum depsre expresia aceasta ‘ tara lui Papura-voda..:
    „Deseori se foloseste expresia”in tara lui Papura voda” care semnifica locuri sau timpuri de trista amintire. Expresia s-a nascut de pe vremea unui domnitor roman, Stefanita Voda, cand asupra tarii s-a abatut o seceta asa de cumplita incat oamenii au inceput sa manance papura, astfel ca Stefanita Voda s-a ales cu porecla: Papura Voda.” zice-se ca domnea in Moldova (un forum de discutii pe teme…culinare 🙂
    O alta explicatie:
    „În 1735 în Craiova mai existau doar 836 de familii, numărând în jur de 4 000 locuitori. Ţara Românească nu putea revendica Oltenia pentru că aparţinea Imperiului Habsburgic, iar după 1739, domnitorii fanarioţi n-au avut puterea necesară să se impună fără aprobarea oltenilor. Turcii erau încolţiţi de ruşi şi austrieci, s-au mulţumit să întărească paza cetăţilor de la Dunăre de teama atacurilor şi jafurilor haiducilor. După un puseu de violenţe care a durat cîteva luni, societatea caioveană şi-a găsit un echilibru. Boierii au reuşit să-l convingă pe acelaşi Neagu Papură să conducă o miliţie a pămîntului pentru a potoli atacurile haiducilor şi hoţilor. De la acest Neagu Papură a rămas expresia „Ţara lui Papură Vodă” care a depăşit de mult aria Craiovei sau Olteniei, intrînd în folclorul naţional cu sensul peiorativ, de ţară fără stăpîn, unde legile nu mai există”(Wikipedia)


  2. excelenta explicatie, Aurel,
    multumesc foarte mult,
    acum m/am dumirit si eu.


  3. Valabil si pentru noi. E un noroc ca mai existam ! bianca din haifa


  4. Cu toate ca avem explicatiile detaliate ale lui aurel mateescu, va propun sa luam in calcul si aspectul urmator: data fiind apropierea dintre papura si trestie, expresia „tara lui Papura-voda” ilustreaza perfect conditia umana. Regele baltzii, Papura, este slab ca o „trestie franta”. Mai exista speranta si pentru noi, pentru ca Dumnezeu nu va rupe trestia franta, nici nu va stinge fitilul fumegand.
    De ce nu ne-am gandi si la pascaliana „trestie cugetatoare”?


  5. deci de mine vorbiti!


  6. daga Cristi, da, imi place REgele BAltii, regele broastelor, regele mătăsii verzi etc. Suna bine,

    suna a titlu de roman.

    Da, Dumnezeu nu va rupe trestia frinta, dar mai este o chestie cu trestie in Scripturi, sa te spriniji intr-o trestie care iti strapunge palma… vezi Isaia.


  7. ce ciudată explicaţie! eu credeam că papura are nevoie în primul rând chiar de apă ca să existe, cum ar putea fi tocmai ea salvarea de secetă?


  8. http://www.aol.ro/2006/februarie/galeria/galeriabm01.htm
    un semn poetic, sper sa se deschida,
    toate bune,
    levana


  9. si parca il loveau cu o trestie in cap… buretele l-au pus tot intr-o trestie si I-au dat sa bea.


  10. Ţara lui Papură-vodă“
    Pe urmele unei porecle…

    Omul simplu, lipsit de apărare, de speranţă şi de siguranţa zilei de mâine, căruia nu i se asigură cele mai elementare drepturi, ca să nu mai vorbim de cele fundamentale, afectat şi de haosul social provocat de reua funcţionare a instituţiilor statului, exclamă cu năduf: „Trăim ca-n ţara lui Papură-vodă“.

    Sorgintea acestei porecle o aflăm din surse istorice care spun că domnul Moldovei, Vasile Lupu, şi Ecaterina Doamna au avut un fiu, pe Ştefăniţă, născut la 1641, care la numai 12 ani a fost întemniţat în fortăreaţa de la Buciuleşti-Bistriţa, împreună cu mama şi sora sa Ruxandra, după ce logofătul Gheorghe Ştefan l-a detronat pe domnitor.

    După 5 ani de captivitate, Ştefăniţă a fost eliberat, iar Poarta Otomană la numit în 1659 voievod pe tronul Moldovei; era firav la trup din cauza îndelungatei detenţii, însă cu mintea ageră, făcând faţă răspunderilor ce-i reveneau pentru refacerea Moldovei, bântuită de secetă. Dar atât de cumplită a fost calamitatea, încât populaţia ajunsese să se hrănească cu pâine din coajă de copac şi… din papură, de unde i s-a tras tânărului domnitor porecla de Papură vodă.

    Ştefăniţă s-a dovedit însă un bun apărător al intereselor Ţării Moldovei, întărind relaţiile cu vecinii, în special cu Ţara Românească, a dezvoltat comerţul şi economia, i-a scutit pe ţărani de biruri. Stârnind nemulţumirea boierilor, la numai doi ani de domnie a fost găsit ucis de mâna uneltitorilor.

    REVISTA LUMEA SATULUI, NR.6, 16-31 MARTIE 2007


  11. […] lu Papură Vodă Abia acum, la un an aproape de la moartea Pătrăţosului, la una dintre postări apare un comentariu foarte […]



Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: