Cît de BIG se vede Congresul?

Iată că ecourile Congresului nu s-au stins.

L-am văzut în lumina Farului, au mai pus şi alţii lămpile pe el, lămpi de filatelişti sau entomologi, căutînd tot felul de „bugs” în el.

Acum Congresul se vede ca „cel mai spectaculos eveniment” al ultimului an. Şi nu de oriunde, din întreeeaaaaga lumeeeee evanghelică românească (oare penticostalii ştiu, creştinii după evanghelie ştiu?)

OK! Chestie de gusturi, viziune, poziţionare ideologică, exagerări, hiperbole, stil. Nu este prima dată cînd astfel de lucruri se întîmplă celui care este responsabil de comunicare legat de Metanoia.

Iată:

„The most spectacular event in our evangelical world in Romania, this year, was the election of a new President of the Baptist Union: a godly person who understands the times and welcomes diversity and changes in the denomination.

This shift has changed the status of Metanoia Church in Arad, led by Cristian Barbosu and facilitated a climate of learning and grown in grace within the Baptist denomination. This change will also have positive impact on BIG’s interdenominational ministry, as the president has already sought ways to partner with BIG in the ongoing leadership development endeavor and offered BIG an opportunity to accredit its program through the Baptist Seminary in Bucharest.”

Sursa? BIG.

Nu-i aşa că se vede BIG? Exagerare? Hiperbolă? Hmm!

Fiecare priveşte din curtea lui, dacă s-a rezolvat statutul Metanoia, atunci „this is the most spectacular event in our evangelical world in Romania.”

Ce va însemna asta pentru mişcarea evanghelică din România? Am o idee, dar nu vă spun chiar acum 🙂 . Aştept să diger cel mai mare eveniment că e prea mare ca să fie consumat prea repede.

***

Un băiat mi-a spus că e gata să se căsătorească, totul este aranjat.

L-am întrebat: „Ea ştie?”.

Mă întreb dr. Otniel Bunaciu ştie că i se pregăteşte un nou program la seminar. That’s gonna be BiiiiG!

Să trăiască, înflorească, biguiască!.

***

Cine a spus că în România te plictiseşti?

Iar veţi spune că n-am linişte şi că mi-am găsit pe altcineva de care să mă leg.

Dragi prieteni, vă rog să vă uitaţi că nu le caut eu. Vin singure.

Cîteva cuvinte despre Rugăciune şi din Filocalie

Meditînd la rugăciune zilele astea, am căutat ce spune şi Filocalia despre rugăciune.

Cîteva sînt interesante şi de bun folos.

Iată:

„Să păzim liniştea şi pacea sufletului în toate dar mai vârtos însă în timpul cântării psalmilor căci dracii au ca scop să distrugă rugăciunea prin tulburări.

Nu trebuie să aşteptăm să ne rugăm numai când avem mintea adunată, ci să luptăm să adunăm mintea prin rugăciune.

Înainte de toate să punem pe hârtia rugăciunii noastre o mulţumire sinceră, în al doilea rând mărturisirea şi zdrobirea sufletului întru multă simţire. Apoi să facem Împăratului cererea noastră. Chipul de mai înainte arătat rugăciunii noastre este cel mai bun, precum s-a spus unui frate oarecare de către Îngerul Domnului.

Nu face pe deşteptul în cuvintele rugăciunii tale căci gânguritul simplu şi nemeşteşugit al pruncilor a înduioşat pe Tatăl cel din ceruri.

Nu fi îndrăzneţ chiar dacă ai dobândit curăţia; mai degrabă apropie-te întru smerită cugetare şi multă îndrăznire vei avea.

Îndulcesc bucatele untdelemnul şi sarea; înaripează rugăciunea smerenia şi lacrima.

Cere prin plâns, caută prin ascultare, bate prin îndelungă răbdare! ”Că cel ce cere astfel va lua şi cel ce caută va afla.” Păzeşte-te să nu te rogi cumva pentru vreo femeie ca să nu fii jefuit din partea dreaptă. (Să nu fii jefuit de curăţie prin fapta bună a rugăciunii, căci rugându-te pentru o femeie ai toate şansele să te gândeşti cu poftă la ea.)

”Domnul nostru este foc mistuitor” (Evrei 12,29) căci precum focul topeşte ceara şi usucă noroiul, aşa şi meditaţia ascunsă topeşte gândurile urâte şi depărtează patimile sufleteşti, luminează mintea, dă strălucire înţelegerii şi bucură inima. Fiindcă meditaţia ascunsă loveşte demonii şi alungă gândurile urâte. (Meditaţia este reflecţia la tainele dumnezeieşti nemărginite care se află mai presus de gândurile referitoare la plăcerile trupeşti. Cugetarea la acele taine dă omului adevăratul sens al existenţei, îl luminează şi-l umple de putere de la Dumnezeu.) Căci ceea ce luminează omul lăuntric şi-l înarmează prin reflecţia (meditaţia) ascunsă se întăreşte de către Dumnezeu, se împuterniceşte de îngeri, se slăveşte de către oameni. Meditaţia şi citirea ascunsă este casa de nedefăimat a sufletului, turnul neclătinat şi ţărmul cel liniştit care păstrează sufletul netulburat. Căci demonii sunt greu loviţi când monahul se întrarmează cu meditaţia şi cititul. Meditaţia este făclia minţii şi deşteptarea conştiinţei, ea topeşte desfrâul, slăbeşte iuţimea, alungă mânia, depărtează răutatea şi scoate afară nedreptatea. Meditaţia dă strălucire conducerii minţii, alungă lenevia, naşte străpungerea inimii, aduce frica de Dumnezeu, pricinuieşte lacrimile, naşte smerita cugetare, privegherea bucuroasă de noapte şi rugăciunea netulburată. Reflecţia alungă gândurile murdare, biciuieşte demonii, curăţeşte trupul. Aceasta îl învaţă pe om îndelunga răbdare, aduce înfrânarea şi pregăteşte înţelegerea morţii. (Fil. XII)

Rugându-te, păzeşte-ţi cu putere memoria, ca să nu-ţi pună înainte ale sale, ci mişcă-te pe tine spre gândul înfăţişării tale la judecată. Căci de obicei mintea e foarte răpită de memorie în vremea rugăciunii. (Evagrie Ponticul)

Dacă eşti teolog (dacă te ocupi cu contemplarea lui Dumnezeu), roagă-te cu adevărat; şi dacă te rogi cu adevărat, eşti teolog. (Evagrie Ponticul)

Rugându-te, să nu dai vreun chip lui Dumnezeu în tine, nici să nu îngădui minţii tale să se modelează după vreo formă, ci apropie-te în chip nematerial de Cel nematerial şi vei înţelege. (Evagrie Ponticul)”

http://www.filocalia.ro/despre/4/Rugaciune