„Mîntuirea neamului”

M-am tot gîndit la „mîntuirea neamului”, că tot s-a vorbit de catedrală şi de 1 decembrie. Mă tem că mîntuirea neamului din punct de vedere teologic este o prostie, dar nu sar repede. S-ar putea să nu am eu dreptate. Deşi sînt sigur că Biblia nu lasă nici un fel de spaţiu pentru un asemenea model, nici în Vechiul Testament, nici în Noul Testament, totuşi îmi pun  raţiunea la post şi teologia la control.Atît în Vechiul Testament, unde se vorbeşte de poporul lui Dumnezeu şi ieşirea acestuia spre Canaan, cît şi în Noul Testament, unde aflăm de Biserică, popor al Domnului şi ieşirea acestuia de sub istorie, mîntuirea este o chestiune personală, între om şi Dumnezeu, nu între neam şi Dumnezeu. Poate că aş face o singură concesie… evreii, ca popor ales şi aici sînt destul de încurcat în promisiunile referitoare la mîntuirea întregului Israel (specialiştii VT, ce spuneţi, Evedyahu?). Alt neam nu mai văd să beneficieze de astfel de promisiuni…Nu văd de la ce premise pornind am putea să construim un asemenea model. Mă tem că aici este teologia este sufocată de naţionalism.  

şi… „noi sîntem români”

E 1 Decembrie. Ziua Naţională a României.  Ca orice român bun regret că a căzut sîmbăta. Aveam o zi liberă în plus şi regret că a căzut pe boală. Putea să îşi aleagă un alt loc în care să cadă, nu? :)Mai rău, anul viitor ziua naţională va cădea Duminica.Problema care s-a ridicat zilele astea de cînd discutăm Catedrala este dacă cei care se opun prostirii neamului sînt creştini sau nu. O problemă şi mai delicată: dacă toţi cei care sînt de altă religie decît ortodoxă sînt români ori nu.A fi român înseamnă a fi şi ortodox? Schimbarea opţiunii religioase înseamă pierderea patriotismului? Pe buletinul meu scrie român şi nume de român am.Ne-am născut aici, ne-am dat morţii acestui pămînt, şi cu sîngele nostru a fost plătit tributul ultimelor războiaie, inclusiv cele pentru „întregirea patriei”, am stat la aceleaşi rînduri pe vremea lui Ceauşescu, am muncit unii alături de alţii, şi nouă ne-au murit zidarii la construcţia metroului, canalului, transfăgărăşanului, casei poporului, şi pe noi ne-au închis pentru bancuri, şi noi am mîncat salam cu soia, am băut năut în loc de cafea şi am mers cu trenul foamei pînă la Timişoara după umbrele de la polonezi şi blugi de la sîrbi. Şi noi am îndurat alături de ceilalţi binele şi răul acestei ţări, pentru că şi noi sîntem români.Şi noi ne iubim munţii şi noi ne cultivăm cu lacrimi cîmpiile. Sînt ai noştri aşa cum sînt şi ai voştri pentru că şi noi sîntem români.şi noi sîntem români … şi nu numai de 1 decembrie.La mulţi ani, România, la mulţi ani, români!Dar lăsaţi-mă să adaug ce este scris pe blazonul regelui meu Nihil sine Deo!Ps.da, pentru cei care nu ştiaţi sînt monarhist..din mai multe motive, unul este că în biblie nu există nici  1 şi 2 Preşedinţi, ci numai 1 şi 2 Regi 🙂

Dezamăgirea numită „Dumnezeu”

Cartea lui Richard Dawkins The God Delusion a fost tradusă deja în româneşte.

Este publicată la Curtea Veche şi a fost prezentată la Gaudeamus.

Richard Dawkins este unul dintre cei mai cunoscuţi şi vocali atei. Este foarte incisiv, dar deschis la dezbateri.

Alister McGrath, precum şi alţi teologi sau oameni de ştiinţă credincioşi au participat la dezbateri în care, fie a fost invitat R. D. fie el însuşi a fost gazdă.

Pînă la publicarea în limba română a unei cărţi răspuns, vă invit să vizionaţi următoarele dezbateri.

Sper ca UEO să fie implicată, prin editura UEO, în publicarea unei asemnea cărţi.

Pana atunci iata mai jos cateva idei si informatii.

Alister McGrath a scris o astfel de carte-răspuns The Dawkins Delusion.

Mai jos aveti o parte din debate.

AICI

John Lennox vs. Richard Dawkins. John Lennox a avut in Octombrie un debate cu Dawkins, in care l-a lasat fara cuvinte.

Iată

AICI şi AICI