h1

Retrospectiva anului 2007 „Romanian Philosophy”

Decembrie 28, 2007

Toată lumea pe la radio şi pe la TV face retrospective. Retrospectiva anului politic, retrospectiva anului muzical, retrospectiva anului sportiv.

Poate că merită să vă uitaţi şi peste retrospectiva „anului filozofic” 2007, că asta nu se dă nici la radio, nici la „tembelizor”. 🙂

Volume, reviste, conferinţe, publicaţii, colocvii…

Să ne fie cu folos!

Anunțuri

41 comentarii

  1. Aho, aho!
    Retrospectivă fac şi Io!…
    Dacă nu mă publichezi,
    nu poţi să colocviezi!…

    P.S. Dacă nu-mi aprobi comentariul ala de la „Întrupatul…” chiar că eşti aşa!


  2. … adică, aşa: „recunosc sucesul uluitor al acestui tip, simpatic de felul lui dar batut in cap”… vezi continuarea la… lavad!


  3. Multumesc, imi este de folos! am mai aflat cate ceva din ce s-a scris/tradus de valoare.

    Am aflat de undeva, de la cineva ca si „Augustin – un amator” este de valoare. Are si o anumita valoare pe piata(40 RON), deci inca mai asteapta pan’ s-o lecturez, dar am auzit numai de bine…

    multumim de updatare!


  4. Deci, pana la urma, Augustin cunostea sau nu, lb. greaca? sau la ce nivel?

    e si asta un cliseu, sau e documentat si acceptat in cercurile expertilor in Augustin? 😕


  5. Cipri, nu e cercul expertilor, ci patratul lor. 🙂

    Io cred ca limba greaca era ca engleza azi, stia poporu…


  6. expertii arunca din patratul lor cuvinte colturoase? :))


  7. si expertii arunca din patratul lor cuvinte colturoase??? :))


  8. Draga Ciprian, ti-am dat teza mea?
    am acolo vreo doua capitole despre asta.

    Nu ma obosesc aici.
    Ti-o dau contra pastile 🙂

    Delavad, ti-am raspuns pe blogul tau!

    E o gluma proasta sa dialogezi in felul asta cu Athos!


  9. Daca nu ar exista filosofia, oare am putea Exista ?


  10. Glumă e, da proastă … nu ştiu. Ceva tot are în cap omul ăla,… Hai să vedem ce iese!


  11. Am fi existat, dar fără să ne fi pus atîtea întrebări asupra Fiinţei!

    Delavad.. It’s your option… Try it!


  12. Patratosule , vezi ca te-o hekarit careva c-o aparut o stire demna de 1 aprilie pe bloggul tau. Presupun ca-i o gluma.


  13. Cica limbajul (si problematica) referitor la esenta i-a fost posterior lui Augustin. Nu existau termeni tehnici.
    true?

    (chiar, poate-mi trimiti pe mail ceva bibliografie pt un referat legat de fiinta si esenta. Te rog)

    nu stiu daca aveam nevoie neaparat de filosofie, iar existenta cu E o gasim in EL. Unii vor sa demonstreze ca Platon a fost influentat direct de iudaism, mai ales in ceea ce priveste Timaios-ul sau.

    pe mine, filosofia nu ma ajuta sa ma apropiu de DUMNEZEU, doar imi acutizeaza si-mi face intrebarile perceptibile pentru ratiune, creendu-mi, totodata disconfortul limitarii, a izbirii de bariera transcedentala (L.Blaga).
    Filosofia imi face un serviciu evident: joaca rolul indicatorului spre credinta.

    Wittgenstein, parafrazandu-l: nu poti sustine realmente si cu succes un adevar decat atunci cand „esti” in el.
    Filosofia curteaza/flirteaza cu adevarul, credinta mi-L acceseaza!


  14. halooooooooooo?
    ce se intampla?

    ti-a spart cineva blogul Marius?

    Ce e cu ultima stire? e din capitolul „glume proaste” ca aiaia cu „regele blogarilor”? 🙂


  15. draga Cipri, nu mă lupt foarte mult cu termenii essentia si substantia… dar încerc să demonstrez că Augustin îşi creează un limbaj tehnic propriu pentru a crea o teologie romană, o trinitate romană, o antropologie romană etc.

    Ştie greacă, dar se închide voit faţă de cultura greacă, tocmai pentru a se desprinde de interpretatio romana.

    Cam asta este ce vreau eu sa spun… in teza. daca stii asta, nu mai merita sa citesti teza. 🙂

    Nu pot desprinde filozofia de teologie, şi invers. Anton Adamut reia ideea asta. de fapt o spune si Plantinga…

    pe vremea lui Augustin nu exista distinctia, aşa cum percepem noi azi, între teologie şi filozofie, nu puteai fi teolog fără să fii filozof şi invers…

    Frumos spuns….Filozofia curtează adevărul…

    Witty este unul dintre favoriţii mei. Reiau caietul albastru din cînd în cînd ca şi Citadela… sînt lecturile mele de plăcere…

    sau … Micul Prinţ….


  16. Citesc chiar acum „introducere in filosofia crestina” a lui E.Gilson; spune ceva de genul(argumentele rationale ale existentei Divine la Sf.Toma pe filiera Aristotel): Cauza Prima nu ne-a vorbit prin profeti si nu ne-a oferit mantuirea, IAHVE – da! 🙂

    simplu si frumos subliniaza E.G. ca nu exista neaparat o diferenta de substanta sau obiect de studiu, cat una de nuanta si de interpretare a efectelor cunoasterii lui DUMNEZEU.


  17. draga Cipri, nu mă lupt foarte mult cu termenii essentia si substantia… dar încerc să demonstrez că Augustin îşi creează un limbaj tehnic propriu pentru a crea o teologie romană, o trinitate romană, o antropologie romană etc.
    **********************
    Nu ma pot pronunta cat de voita sau nu a fost desprinderea lui Sf. Augustin de teologia de limba greaca, a Parintilor Capadocieni, in speta, insa efectele acestei desprinderi s-au dovedit dezastruoase pentru unitatea Bisericii.
    Totusi augustinianismul nu devine paradigma (aproape unica) a teologiei occidentale decat treptat si relativ tarziu, adica dupa acapararea de catre franci a scaunului patriarhal al Romei, incepand din secolul IX.
    Cel putin aceasta este teza multor teologi ortodocsi.
    Schisma se datoreaza francilor care transforma teologia augustiniana in standard al ortodoxiei.


  18. Etienne Gilson, Ciprian? Ai citit Filozofia Evului Mediu?
    FAscinantă carte
    Îmi place foarte mult Gilson.

    Este puţin mistic, face afirmaţii şocante, directe. După gustul meu! 🙂

    CNI, spui „dezastruoasă pentru unitatea Bisericii” de parcă Biserica de Apus şi-a luat jucăriile şi a plecat, s-a supărat ca o adolescentă şi a lăsat biserica soră fără explicaţii..

    Părerea mea este că despărţirea de la 1084 a fost fundamnentată pe PRETEXTE teologice. Dintodeauna au existat două „temperamente” teologice, cel de pe filieră Greacă şi cel de pe filieră Romană.

    Despărţirea a fost de la început, au fsot două surori, gemene, la fel ca Iacov si Esau,

    Da, ştiu tezele teziste ale multor teologi ortodocşi.
    Greu să faci în unele distincţia între ştiinţă, teologie şi păreri personale şi ideologie.

    Afirmaţia „Schisma se datoreaza francilor care transforma teologia augustiniana in standard al ortodoxiei.” este una de un simplism strigător la cer.

    Dacă hipersimplificarea ta este pur didactică, este acceptabile, dacă eşti si serios în ce spui… atunci discutăm orice altceva, dar nu istoria ideilor.


  19. Este o simplificare, insa afirmatia este in mod fundamental corecta.
    Bineinte;les ca se pot gasi si cauze extra-teologice, insa, cel putin din perspectiva rasaritenilor „filioque” si teologia care sta in spatele lui este o cauza majora.
    Ca fapt divers, Biserica Romei s-a dovedit probabil cea mai conservatoare si mai fidela, intre toate bisericile Apusului, mai vechii traditii greco-romane-opusa unei traditii mai noi, de sorginte germanica. In vremea pontificatului Sf. Leon al III-ea (+819), papa al Romei,doar dioceza Romei si diocezele din mitropolia Italiei inca rosteau Crezul fara adaosul „filioque”, in intreg Apusul. Si, pentru a contracara ambitiile teologice ale lui Carol ce;l Mare si ale curtii sale, acelasi papa pune sa fie sapat Crezul pe doua tabli de argint in greceste si in latineste, fara clauza „filioque”, tabli pe care le aseaza in bazilica Sf. Petru. Tot el insa il incoroneaza pe Carol imparat.


  20. Am atins tema în teza mea, dar merită adîncită.
    Susţin acolo că Augustin a fost interpretat greşit şi că Filioque nu îi aparţine lui.

    Aşa cum Calvin n-a fost calvinist în cinci puncte, ci urmaşii lui, nici Augustin n-a fost filioque-ist 🙂

    Nu de la Filioque s-a tras despărţirea, draga CNI, să fim serioşi. Ne-ar fi pe plac tuturor să credem că a fost un motiv aşa de nobil, o dispută teologică. Nu, a fost doar luptă pe influenţă, putere, politică teritorială…

    Teologia? Un pretext!
    Sounds familiar?


  21. La momentul respectiv sint de parere ca schisma putea fi evitata; si cateva veacuri de atunci incolo inca tinea de realitate speranta refacerii unitatii dintre Apus si Rasarit.
    Acum insa, cand, dupa parerea multor ortodocsi cel putin, Roma a adoptat si perfectionat nespus „metoda teologica” care a dus la „filioque” (simplificand foarte mult asta inseamna scurtcircuitarea Traditiei-consensus patrum- prin apelul direct la Scriptura sau la Magisterium etc)aceasta nadejde devine tot mai nerealista.
    Daca veti analiza metoda teologica care sta in spatele
    dogmatizarii clauzei „filioque”- veti vedea acelasi pattern teologic si in spatele proclamarii infailibilitatii papale, a „Neprihanitei Zamisliri” etc, toate inovatii cu precedent cvasi -inexistent in „corul Parintilor”.


  22. Si cred ca vedem, din pacate, acelasi pattern si in protestantism; difera insa dogmele rezultate din aceasta ecuatie.


  23. Ba mai rău, CNI, noi am luat o gripă a despărţirilor pe care am multiplicat-o, al cărei virus l-am întărit aşa de mult încît biserica nu mai este doar fragmentată… este Spray-ată în particule mici.

    asta este partea cealaltă, blestemată a REformei. Calvin , Luther, Zwingli, Menno s-au certat unii cu alţii şi cearta lor ne-a devenit normă.

    dar nici acolo nu putem vorbi de schismă epntruc n-ai avut ce rupe, au fost tot timpul două biserici, DOUĂ (2).

    DA, Apusul a încercat să lămurească totul prin pierderea tainei, a superexplicat, Răsăritul a preferat mai degrabă ne-lămurirea lucrurilor clarificabile în dauna unei teologii sistematice minimale.

    Apusul este prea sistemic, Răsăritul este prea mistic.


  24. Nu-s prea interesat sa intru intr-o disputa legata de schisma Bisericii, mai ales pt ca stiu -si nu mai trebuie sa demonstrez- ca BOR este refractara la dialog.
    Daca nu sustine infaibilitatea patrairhului, asemeni Bisericii R-Catolice, o sustine totusi in plan practic prin obstinatia cu care isi refuza dialogul si, implicit, o evolutie…

    Da, E.G. Am citit „filosofia in Evul mediu”, dar a scos editura Gutenberg cateva carti interesante, intra pe net si-ai sa vezi. Au 20% discount; intelegi ce a urmat pt mine,nu? Acolo au aparut si „Studiile augustiniene” ale lui E.G. Ai citit Alin Tat? il abordeaza si el pe Augustin, eu inca nu l-am citit…


  25. Biserica noastra dialogheaza in primul rand cu bisericile apostolice, cu ne-calcedonienii, in primul rand, de care ne leaga un etos comun, cu catolicii si, dintre protestanti, avea si are relatii bune cu anglicanii si luteranii.


  26. Cipri, BO si BRC dialoghează şi cu Alianţa Mondială Baptistă. Numai ei ştiu ce!

    Nu am luat încă Alin Tat, mă interesează… da, bun pontul cu 20% că din salariul meu de profesor … ştiu că voi, medicii, staţi mai bine cu salariile 🙂

    Da, ne-calcedonienii, CNI şi cum se împacă atunci cu Cristologia calcedoniană care este esenţială dialogului?

    Pînă şi baptiştii sînt calcedonieni!


  27. Vedeti Dvs. eu as zice ca totusi ne-calcedonienii sint mai calcedonieni ca baptistii. Pentru ca dogma unirii ipostatice este, ca toata triadologia si hristologias, sint importante in masura in care ne influenteaza si ne modeleaza rugaciunea. Acum ne-calcedonienii, vor fi respingand ei, formal, Soborul de la Calcedon si Tomos-ul sf. Leon, insa au liturghii ortodoxe care proclama in esenta dogma calcedoniana, deoarece, in mare, preced cu mult anul 451.
    Pentru baptistio in schimb, precum si pentru alte biserioci aliturgice, dogma calcedoniana sau niceeana, chiar daca oficial acceptata, ramane, in general, ‘pe hartie”, nefacandu-si loc in rugaciunea/liturghia respectivelor biserici.
    Deci, dogmele sint importante intrucat randuiala rugaciunii defineste randuiala credintei. Daca insa liturghia noastra nu este trinitara si „divino-umana” ca dogma de la Calcedon, atunci acceptarea respectivelor dogme devine aproape nesemnificativa, intrucat ele nu influenteaza cu adevarat viata liturgica a respectivei comunitati.


  28. Exista si situatii in care credinciosii ne-calcedonieni sint impartasiti intr-o biserica ortodoxa calcedoniana si invers. Aceasta se intampla mai ales in Patriarhia Antiohiei.


  29. Probabil vorbesc despre vreme si isi fac elogii pt lucrarile editate!

    cand spuneam de dialog si efectul acestuia, evolutia, ma refeream la discrepanta vadita dintre BO si BR-C -vezi deschiderea acesteia exprimata prin Conciliul Vatican II.

    as putea sa intreb „pe cand?”, dar nu crd ca poate cineva sa-mi dea un raspuns; eu cred totusi ca daca ar fi ajuns patriarh Bartolemeu Anania, ar fi fost mai usor….e doar un scenariu SF. 😀


  30. Draga CNI, putem continua despre CAlcedon anul viitor? Nu este mult pînă atunci?

    Deocamdata mă ocup cu agenda! 🙂

    ar fi interesantă o discutţie despre unitate pe o credinţă discutabilă.

    Să aveţi un an buuuun!


  31. Cipri, am gasit ceva ‘ieftin’ cu tipul ala, Gilson, de zici tu si Marius 🙂
    http://www.c-cultural.ro/biblioteca%20virtuala/cultura.php


  32. Multumesc frumos, Razvane si sa ne traiesti fericit!!!
    😀


  33. Biserici aliturgice, CNI? Care sînt alea? Noi avem un obiect la şcoală care se numeşte liturgică! Dacă este vorba de bisericile baptiste, aţi greşit!

    Rugăciunea noastră este Biblică în primul rînd, trinitară, Constantinopolitană şi Calcedoniană. Rugăciunea, predicarea, cîntarea! Adică toată liturghia.

    Apreciez încercarea de „artificiu” cu „nu mărturisesc ei teologic şi teoretic, dar spun vrînd-nevrînd în liturghie…. ”

    Excelent link, Razvan, îmi place!
    Mulţumesc pentru SMS-ul de an nou, mi-a mers la inimă. Chiar aveam nevoie! N-am mai luat Nebilet după aia! 🙂

    Ciprian, ce părere ai de „fericitul Răsvan!”
    Aşa să intre în calendar! 🙂 Eu o să intru
    Prea-fericitul (pentru cîte a făcut 🙂 ) Marius Blogoslovitul 🙂


  34. Fericitul Razvanel sa ne fie bucurel! 😀 😉

    dar tu,Prea-Fericitule Marius Blog(g)oslovitule, in ce Calendar ai dori sa intri?
    …si sa-si puna nanele numele la prunci dupa al tau:Patraciosu’/cioasa, Patranel/a, Patracut/a, etc ?


  35. Daca ar fi sa trag o linie intre bisericile „liturgice” si cele pe care le numesc-poate un pic impropriu-„aliturgice”, baptistii s-ar afla de aceeasi parte a liniei cu adventistii, martoriii lui Iehova, penticostalii, puritanii, „megachurches”, reformatii etc. e cealalta parte se vor afla catolicii, anglicanii, ne-calcedonienii, ortodocsii, nestorienii etc.
    Asta nu inseamna ca primii nu au pastrat urme si resturi care pot fi clasificate drept „liturgice”, insa intr-o maniera fie intamplatoare, fie voit minimalista.
    As vrea sa vad, daca se poaate, ce fel de liturghie savarsiti in biserica/parohia dvs?
    Pastrati randuiala universala a Bisericii vechi, in care cele sapte laude (ceasurile) stau ca o constelatie imprejurul Sfintei Jertfe euharistice?
    Se parcurge Psaltirea saptamanal sau macar lunar in biserica dvs?
    Adevarul este ca si atunci cand bisericile de traditie anabaptita sau calvinista vor sa apara „liturgice” randuiala pe care si-o aseaza nu are prea multe elemente comune cu ceea ce in mod traditional a fost calificat drept „liturghie”.
    Obiectiile dvs. mi se par ca incercarile acelor tesatori, din povestea „Hainele noi ale imparatului”, de a-l convinge pe imparat si pe privitori cat de bogate sint hainele acestuia.
    Spuneti ca liturghia dvs. este trinitara si calcedoniana, in vreme ce in bisericile neoprotestante nu s-a cunoscut nici macar doxologia mica „Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin”, doxologie ale carei origini coboara pana in sec. III-IV, cel putin.
    Sau trisaghionul sau Doxologia Mare sau… sau…
    Nu zic, se poate ca dvs. personal, datorita interesului dvs pentru patristica sa fi introdus unele din aceste lucruri in biserica dvs., insa aceste lucruri sint total necunoscute baptistilor in general. Si daca vor fi intrebati cum le suna aceste rugaciuni, stiu, din experienta, ca vor zice-romanii, cel putin, „ortodox”.


  36. Ha, Ciprian, n-ai văzut sfinţi în calendar care au nume imposibile, nimeni nu pune numele acelea..

    Draga CNI, mulţumesc pentru răspuns.
    faci un amestec inadmisibil în enumerrea de la începutul mesajului. megachurches alături de penticostali, Martorii lui Iehova amestecaţi cu bisericile trinitariene… imposibil.
    N-are rost să aprofundăm subiectul cu o asemenea taxonomie.

    În bisericile noastre săvîrşim liturghia biblică…

    „Fapte 2:42 Şi era aşteptând întru învăţătura Apostolilor, şi întru împărtăşirea, şi întru frângerea pâinii, şi întru rugăciune.”

    Săvîrşim Euharistia, da, se parcurge psaltirea, se parcurge Sfînta Scriptură în fiecare an. Toată.

    Da, una este ce înţelegeţi dvs. prin Liturghie, o creaţie post-canonică şi alta este ce înţelegem noi prin liturghie. Judecaţi dintr-un punct de vedere care este înţesat de multe prejudecăţi şi după definţii pe care nu le acceptăm şi unii şi alţii.

    Greşiţi, una dintre cîntările de început ale bisericiii baptiste este „Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfîntuli Duh, acum şi în vecii vecilor. Amin!”
    MAjoritatea bisericilor baptiste din vremea copilăriei mele începeau cu această cîntare.

    Nu am introdus eu această cîntare, aşa am găsit-o.


  37. creaţie post-canonică şi alta este ce înţelegem noi prin liturghie. Judecaţi dintr-un punct de vedere care este înţesat de multe prejudecăţi şi după definţii pe care nu le acceptăm şi unii şi alţii.
    *****************
    Tocmai. In uzajul normal al adjectivului ‘liturgic”, acesta nu este folosit pentru a descrie cultul public al confesiunilor si denominatiilor de traditie puritana sau anabaptista. Numai in cazul in care dam semnificatii foarte noi si personale termenilor ‘liturghie”, „liturgic”. Atunci da, probabil ca si bisericile de tradoitie anabaptista pot fi numite „liturgice”, situatie in care, adjectiviul „liturgic” isi pierde specificitatea si capacitatea de descriere.
    PS
    Randuiala liturghiei si a laudelor, in mod demonstrabil precede constituirea definitiva a canonului NT.


  38. Semnificaţii noi şi personale?
    Hm, vă rog să mai citiţi încă o dată textul indicat de mine din Sfintele Scripturi!


  39. Şi acest text este precedat de Liturghia Sf. Ioan Gură de Aur?


  40. As fi interesat sa citesc intreaga liturghie din Biserica Ortodoxa Romana. La fel as vrea sa citesc despre Liturghia St. Ioan Gura de Aur si Vasile cel Mare. Cine ma poate ajuta poate sa-mi e-mail la ‘ermit9@yahoo.com (pot citi franceza si engleza) Multumesc frumos!


  41. Sorry! Adresa e ermit9@hotmail.com nu @yahoo.com



Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: