„Teologia minciunii”
decembrie 29, 2007Am văzut cum se face prin 1987. Acum am aflat cum se numeşte de la cineva care tocmai se întorsese din China.
Băieţii de acolo au apucat să perfecţioneze sistemul.
Despre ce este vorba?
Foarte simplu, dar e o problemă foarte complicată!
Dacă ai evrei în casă şi naziştii îi caută la uşă? Ce spui? Spui adevărul, că eşti creştin?
„Da, vă rog, intraţi, luaţi-i, prăjiţi-i!”
Nu! Îi minţi cu frică, dar îi minţi!
Dacă mergi în China şi trebuie să declari unde stai? Ce declari pe formular? Casa pastorului la care vei sta?
Nu! Îi minţi cu spor, dar îi minţi!
Dacă transporţi Biblii în rucsac (e pe vremea lui Ceauşescu) şi te întreabă miliţianul ce ai aşa de greu în rucsac?
Ce îi spui, adevărul?
Nu, îl minţi, dar cu entuziasm!
Dar…
Minciuna este un lucru rău!
Isus Cristos este Adevărul!
Satana mai poartă şi un alt nume: Tatăl Minciunii!
Atunci tăcerea?
Vă mărturisesc că am minţit cînd cu rucsacul!
Mă simt vinovat? Nu!
Ar trebui? Da!
Atunci???
Încă nu am găsit răspuns la asta… sau.. am unul, dar nu cred că merge în toate situaţiile.
PS.
încurcate-s căile wordpress-ului…
Subiectul ăsta „periculos” despre Tatăl minciunii are exact numărul 666
Bine că nu-s superstiţios!
La patratosu 
Nu toate intrebarile sint legitime si nu toti cei care pun intrebari au autoritatea sau interesul legitim sa le puna. Asa ca nu oricarei intrebari i se cuvine un raspuns adevarat.
Unii oameni cu mare usurinta sustin atitudinea de indreptatiti in aceasta teologie a minciunii. Altii sunt ferm impotriva minciunii de orice fel, si spun ca asemenea situatii se pot rezolva cu interventie divina sau cu jumatati de adevar, pe care Scriptura le-ar sustine. (Un exemplu concret pe care l-am primit in acest sens a fost ca daca ascundeai israeliti sub masa pe vremea nazismului, trebuia sa spui adevarul ofiterului care a venit in control, iar el foarte probabil te-ar fi luat in gluma, si nu ar fi verificat sub masa.. Cam riscanta atitudine).
Daca nu ma insel, chiar si Fr. Wurmbrand spunea intr-una din cartile sale ca unele actiuni ale misiunii pe care o conducea necesitau decizii grele, daca nu tocmai in astfel de situatii, in situatii similare. Dansul, si sper sa nu gresesc, vorbea impotriva celora care pentru a se feri de astfel de compromisuri prefereau sa nu faca nici o lucrare.
Eu personal nu am reusit sa ajung la o convingere clara intr-o directie sau alta.
Din două rele, alegi pe cel mai mic. Nu ai altă soluţie şi gata. Nu cred că ar trebui să te simţi vinovat într-un asemenea caz.
Adevărul în Domnul. Dacă se pierde o viaţă pentru că noi ţinem de principiu fără să ţinem cont de Dragostea faţă de aproapele nostru, atunci ceva nu e după voia Domnului.
Ajută la ceva că spun adevărul în situaţii ca acestea? E cineva zidit, îndreptat? Dacă e doar pierdere şi adevărul pe care îl spun nu face niciun bine nimănui, se ridică întrebări…
Dar e de discutat mult…
De acord, nu toate întrebările sînt legitime. Asta nu cred că face parte din categoria celor nelegitime.
Nu ştiu dvs. S-ar putea să nu vă simţiţi îndrituit să puneţi o astfel de întrebare. Nu ştiu cînd aţi plecat din ţară şi, dacă aţi fost supus vreunei anchete în perioada comunistă.
Eu da! Şi la vremea aceea am luat nişte decizii la care mă gîndesc acum. Cred că le-am luat bine, deşi instinctiv.
Acum, cînd mă gîndesc la trecut, la vrema aplecării spre îmbătrînire, trebuie să îmi explic mie însumi viaţa şi mai ales fiicei şi fiului meu.
Aveţi copii? Presupun că da şi presupun că faceţi educaţie cu ei.
Au copiii „autoritatea” să vă pună tot felul de întrebări nelalocul lor?
Oricum dvs. aţi fost consecvent. N-aţi dat nici un răspuns. Probabil, ca şi mine la ora asta, nu-l aveţi!
Nu-i nici o ruşine să recunoaştem asta!
Problema este, Camix, într-adevăr, foarte complexă. Este o problemă clasică de etică.
Etică circumstanţială versus etica principiilor imuabile?
Nu ştiu, nu mă pricep la etică filozofică. Eu ştiu ce spune Biblia. ştiu cine este tatăl minciunii, dar aşa de mult îmi place ce spune Steinhardt.
Dacă Diavolul spune un adevăr, spre exemplu, că Isus Cristos este Dumnezeu.
Nici atunci să nufii de acord cu el.
Niciodată să nu fii de acord cu mincinosul.
Minte mincinosul!
Cam asta era teoria lui.
adică – X – face plus?
La un curs de etica, pe vremea cand eram in scoala, un cunoscut teolog, despre care scria ca ar fi fost inlocuit dintr-o functie de conducere, a spus ca DA chiar si in aceasta situatie trebuie sa spunem adevarul. Adica el nu incurajeaza ETICA situationala.
In acelasi an, la aceeasi scoala teologica, un alt profesor, instruit de JDG Dunn, expert in NT, ne-a spus ca in astfel de cazuri ar cauta sa salveze viata oamenilor respectivi.
In acest moment stiu ce atitudine as lua fara ezitare.
PS si Wurmbrand cam tot asa ar gandi. 😉
Robert, fratele R.W. se pare că se referă tocmai la astfel de decizii.
Cei care lucrează în ţările musulmane sau în China ştiu ce înseamnă acest lucru.
Nu sînt surpins că CNI ne expediază aşa de simplu.
Ca neoprotestanţi avem viziunea misiunii în locuri periculoase, ca unii care am gustat comunismul din plin avem şi experienţe trecute greu de rememorat.
Ştiu că, dacă aş trece din nou prin:
„De unde ai bibliile verzi? Alea mici pe care le-ai dat la colegi?”
„Moştenire!”
Ce trebuia să spun?
„Au venit pe Dunăre. De la Dunăre au fost luate noaptea cu maşini. Ah, am uitat să vă spun. Au fost puse în butoaie de motorină, fiecare într-o pungă de plastic.
de acolo au ajuns la unchiul meu, care le ţine în grajd, sub placa de la vacă, într-o valiză maro!
Cam acolo le puteţi găsi! ”
„Şi cine ţi le-a dat?”
„Domnu Isus!” 🙂
Şi eu, teologeanule, aş lua ce-a de-a doua atitudine!
Cel puţin deocamdată!
CNI crede că îmi pun problema în mod fals pentru că oricum nu mai avem de-a face cu astfel de chestii!
Da? Şi cînd mergi în ţările musulmane, credeţi că studenţii mei merg acolo numai pentru turism?
Dar Schindler’s List? A mintit omul ala o lista lunga si minciunile lui au avut fii si fice si nepoti. Cand Dumnezeu salveaza, el era mana mincinoasa iar El era Adevarul.
… a cazut un i la fiice 🙂
Ieri am asistat oarecum pasiva ,la o situatie,
cam dificila,mergeam de ceva timp ,la o femeie de 82 de ani,fara pensie,avand o casa,dar cu un baiat alcoolic,acesteia i s-a facut rau de cateva zile,a venit doctorita adventista,acolo era sora ei,nepotul,toti adventisti.
Nu o putea interna,ca nu avea cupon de pensie,doctorita zice,nu e nimic,va internez pe numele sorei…nimanui ni i s-a parut ca e ceva gresit.
Cand mi-a spus sora ei sa ma duc si eu cu ea la spital,am zis ,nu pot,ca ma dau de gol,nu pot sa mint….
M-am gandit si acasa,nu a vrut sa manance sarmalele,pe care i le-am facut din carne de vita”ca daca s-a atins de carnea de porc in masina”dar toti au mintit f.senini,fara urma de remuscare.
Dar biata sora doctorita,daca bolnava cumva moare,ca parca avea un abdomen de ascita,ce se va face?isi poate pierde serviciul.Atunci nu e mai bine sa nu-l folosim pe tatal minciunii?
Eu am credinta ferma ca Dumnezeu,pentru a rezolva situatiile nu are nevoie de tatal minciunii NICIODATA.
fR.MARIUS NU STITI CE E CU BLOGUL FRATELUI DAN? L-A DESFIINTAT?
In situatia in care un raspuns adevarat al meu nu mi-ar face rau-pe nedrept- numai mie, ci si altor oameni, atunci fie rabd consecintele refuzului de a raspunde la intrebare (varianta cea mai buna), fie inventez o minciuna plauzibila, nu tocmai idealul, insa un rau mult mai mic decat tradarea.
vaai…si pe mine de multe ori ma ‘macina’ problema asta 😛 …si mai ales mi-a cazut ochii pe un text din VT: Exod 1:17-21 ..pe scurt, Faraon dase porunca moaselor sa omoare copii, dar moasele, pentru ca se temeau de Dumnezeu nu i-a omorat, iar lui Faraon i-au spus ce scrie in vers. 19..acuma nu stiu daca era sau nu minciuna, insa clar nu era tot adevarul..iar ca rezultat? ..versetul 21 „Pentru ca moasele se temusera de Dumnezeu, Dumnezeu le-a facut case.”
nu stiu…s-ar putea sa fiu gresita..insa cred ca daca e facuta in temere de Dumnezeu, minciuna isi pierde ‘atributul’ de minciuna…poate deveni chiar virtute
Deci moaşele au minţit, Mari, da ştiu textul ăla mi-a dat şi mie bătăi de cap.
un asemenea text nu este normatv, este descriptiv, trebuie să ţinem cont de asta. …
Interesnat ce spui tu despre minciuna ca virtute.
eu tot în dilemă sînt.
Dar uite că şi pentru CNI este un posibil răspuns 🙂
Elisa, bun sfat de la soră cu experienţă ca dvs.
Rasvan… lista cu pricina este o minciună de la un cap la altul…
mi-ai dat o idee..
ha, ştiţi ce-i interesant?
Că ăsta-i exact postul 666! 😦
LA fel ca la congresul de acum patru ani, al 666-lea era în plus, era fără delegaţie… a fost scos din sală, aşa că Congresul s-a desfăşurat cu 665 de delegaţi.
Probabil ca si Magii ii vor fi promis lui Irod niste informatii, insa, la sfarsit, l-au tras pe sfoara.
Corect!!!
Merita Irod păcălit? Merita!
CAMIX,E VORBA DE A TINE DE UN PRINCIPIU CRESTIN…ASTA INSEAMNA A TRAI DUPA VOIA LUI DUNMNEZEU,A MINTI PREMEDITAT E UN PACAT,DAR NU STIU DACA E ACELAS LUCRU,CAND SPERIAT DE O „MILITIE” SAU „O SECU”,NU SPUI ADEVARUL,CRED TOTUSI CA SI ATUNCI E „FRICA ” CARE NU E DE LA DOMNUL.
A AVEA CREDINTA CA INTRA IN VOIA LUI, CEEA CE NI SE INTAMPLA,INSEAMNA SA NE CONFORMAM ACESTEIA.
SPUI CA NU E DUPA VOIA DOMNULUI ,SA NU AVEM DRAGOSTE FATA DE APROAPELE ,DAR MINCIUNA E DUPA VOIA DOMNULUI?
DOMNUL VREA SA SCAPE PE APROAPELE NOSTRU,FOLOSINDU-L PE MICHIDUTA?NU CRED!
SAU DOMNUL NU ARE PUTEREA?
DE CE SA NU NE RUGAM MAI BINE DOMNULUI?
ASA FACEM NOI SI CU ALTE COMPROMISURI…LE FACEM SI APOI INCEPEM SA NE JUSTIFICAM.
N-AM VAZUT IN N.T.MINCIUNA LAOLALTA CU ADEVARUL!
[…] https://patratosu.wordpress.com/2007/12/29/teologia-minciunii/ […]
Nu ma executati va rog, este prima oara cand comentez, dar aveam si eu o intrebare in legatura cu acest subiect, poate chiar o solutie.
Poate tacerea sa fie un raspuns la intrebarea militianului care te intreaba ce ai in rucsac?
ce spuneti?
Atunci Rahav a păcătuit, salvându-i pe cei doi pe fereastră afară? Cum rămâne cu ea?
Problema nu e aşa simplă pe cât ne-ar plăcea. Noi avem aici două principii creştine între care trebuie să alegem: a spune adevărul şi a nu ucide. 2 porunci. Acestea sunt singurele opţiuni. Ce faci în acest caz?
Oricare alegi, cealaltă e încălcată!
Minciunea nu se innobileaza prin cauza nobila careia se presupune ca i-ar servi. Tot minciuna ramane. Cantarul pentru evaluarea minciuna/adevar este la Dumnezeu. In raport cu el se judeca totul. Daca imi scap pielea printr-o minciuna care-mi pare la indemana, e una; iar daca minti cu o motivatie nobila, lipsita total de egoism sau interes personal, e alta. Dar daca exista si o alta cale? Si eu nu am descoperit-o la timp? Minciunea cred tot minciuna ramane si trebuie sa-mi para rau ca am folosit-o. Cred ca Cel ce iti da o cauza nobila careia sa i te dedici, iti asigura si mijloace oneste de a o indeplini. Suna frumos, nu? Am auzit-o si eu la un frate mai mare si mi se pare demna de a fi nu doar retinuta, dar si traita.
Ati cam luat-o razna! Bine zicea, CNI, despre punerea întrebărilor, şi despre cuvenitele răspunsuri! Ăla cu biblii în rucsac trebuie amendat, că nu ştie la ce s-a înhămat!
pai nu eu ucid,
Domnul are pentru fiecare hotarata o zi anume,
pentru capatul vietii,de unde stiu eu cand El a hotarat,ca sa se termine viata cuiva?Cred ca m-as ruga in gand ca Domnul sa nu ma lase sa fiu nevoita sa folosesc minciuna,sa faca ce crede El.
din inima noastra unde nu mai locuieste minciuna,nu mai iese usor asa ceva.
Cred ca dupa venirea Domnului Isus nu am mai vazut ceva asemanator cu intamplarea cu Rahav.
In atotputernicia Lui nu cred ca EL are nevoie sa fie ajutat de cel rau,(asa cred eu)noi in slabiciunea noastra credem asta.
Aaaa!… Nici voi nu ştiţi! Vă spun eu: la distrugerea Neamului.Şi a Bisericii, Cea Una! Duceţi voi rucsacul mai departe…
Delavad, ca de obicei! Comic!
Nu, Liviu, tăcerea în astfel de cazuri nu este un răspuns!
Cubuletz, dar dacă scapi pielea altora, nu pe a ta?
E uşor să zici: „comic”! E greu să zici: ia-ţi rucsacul tău şi du-te în alta parte, că noi avem o treabă serioasă, cu Bunul nostru Dumnezeu!
Pe interventia divina nu ne mai bazam?
Cred ca curva Rahav nu a fost pusa acolo,
ca sa luam exemplu sa mintim!
Ea era necredincioasa,de aceea a mintit!altfel s-ar fi rugat,asa a stiut ea.Fiecare da ce poate,ce are,nu?
Evrei 11:31: „Prin credinţã n-a pierit curva Rahav împreunã cu cei rãzvrãtiţi, pentru cã gãzduise iscoadele cu bunãvoinţã.”
…..
Domnuţ cu capul pătrat
vezi ca iar m-ai enervat:
cum mercedesu’ tău îţi permiţi
să mă scoţi, acu, din minţi?
Nu mi te mai adresa ireverenţios
că mă semnez, şi io, acolo jos,
cu toate titlurile, luate serios,
nu ka la „e manual”!!! Frumos?…
si daca se mai spune si ca era o pacatoasa….asa a stiut ea.ca si credincios a cui exemplu urmez?
camix,daca asa iti place….sa vezi….
Pai tocmai asta am spus, patratosule, una e sa minti pentru tine si alta e sa minti pentru altul.
Avraam a fost intrebat de fi-su, Isaac, lemne avem, foc avem, dar unde-i mielul? Si taica-su i-a raspuns prompt: Domnul va purta de grija.
Intotdeauna Domnul poarta de grija, dar s-ar putea ca noi sa nu vedem de fiecare data berbecut cu coarnele incurcate in boscheti.
Da, asta cu „Domnul va purta de grijă” îmi place şi cu bercecuţul…
pînă la urmă Dumnezeu este suveran şi ne-a promis că ne va da chiar în ceasul acela ce trebuie să spunem nu?
crd că nu trebuie să îi condamnăm pe cei care, în anchete, sub presiuni, cu pistolul la cap, în chinuri groaznice, ca să scape au minţit…
Ce le-a spus Domnul chiar în ceasul acela…
Nu ştiu
Dar ce spuneţi de pasajul ăsta?
Fapte 23:3 Atunci Pavel i-a zis: „Te va bate Dumnezeu, perete văruit! Tu şezi să mă judeci după Lege, şi porunceşti să mă lovească, împotriva Legii!”
4 Cei ce stăteau lângă el, i-au zis: „Îţi baţi joc de marele preot al lui Dumnezeu?”
5 Şi Pavel a zis: „N-am ştiut, fraţilor, că este marele preot; căci este scris: „Pe mai marele norodului tău să nu-l grăieşti de rău.”
6 Pavel, ca unul care ştia că o parte din adunare erau Saduchei, iar alta Farisei, a strigat în plin Sobor: „Fraţilor, eu Sunt Fariseu, fiu de Fariseu; din pricina nădejdii în învierea morţilor Sunt dat în judecată.”
7 Când a zis vorbele acestea, s-a stîrnit o neînţelegere între Farisei şi Saduchei, şi adunarea s-a desbinat.
Dacă aici Pavel nu minte… atunci ce face?
Ironie!
Dacă nu este ironie…. atunci minte!
DAcă nici nu minte, nici nu îi ironizează, atunci bagă zîzania între ei, îi face să se certe…
greu pasaj!
Mă declar umilit de un asemenea pasaj şi ascund statul de funcţii în care sînt trecut ca „profesor de exegeză”…
Ajutaţi un nepriceput ca mine!
Un lucru stiu sigur: nu mint ca sa-mi scap pielea!
Dar din dragoste pt lucrare/frati, as face-o daca n-as avea de ales.
Gasim in Scripturi exemple in care neadevarurile rostite sau adevarurile nerostite facute spre binele altora, n-au fost pedepsite. Rahav si-a salvat familia. Anania si Safira au vrut sa-si salveze o parte din avere.
Interesant post! 😀
Delavad,
Ai incercat vreodata muzica „rap”. Ai fi un bun „rapper”. Le legi foarte bine, si din mers.
Musulmanii au inceput sa foloseasca rap-ul ca sa comunice invataturile esentiale in ISLAM.
Au chiar facut o doxologie „the five pillars of faith” care da roade. Era o emisiune in urma cu cateva zile la BBC.
Cine stie poate maine poimaine vei deveni faimos in Ortodoxie, daca nu te excomunica. Dar poate excomunicarea te poate lansa.
Doar o idee. Ai muza…
Delavad, ca de obicei! Incoerent!
Cornele, dacă ai ştii să foloseşti semnele Româneşti de punctuaţie, te-aş băga în seamă! Din păcate, 99,01% din cei ce scriu la Pătrăţos trădează Sfânta Limbă Românească! N-am ce povesti cu ei! Cu tine… mai nimic!
Delavad, scumpete, cu gramatica ta cu tot, dacă ai ŞTI că condiţionalul optativ se scrie cu un singur I… atunci nu ai mai „greşii”.
Să ştii că conjunctivul este cu doi de I şi optativul cu un I.
Acu eşti ŞTIUT!
Slujbă uşoară mîine că ai de stat în picioare!
Delavad zice:
cu toate titlurile, luate serios,
nu ka la “e manual”!!! Frumos?…
Ce inseamna „serios”?
Nu de alta, dar am facut studii postuniversitare la o facultate de teologie ortodoxa. Mi se parea interesant ca studentii copiau pe rupte la o materie foarte interesanta… „Formare duhovniceasca”.
Ce mi s-a parut si mai interesant era faptul ca un doctorand in anul III in Studiul Vechiului Testament nici nu stia sa citeasca in ebraica … pe litere.
Ok, dar nu despre asta e vorba. Incerc sa nu generalizez. Am avut si colegi si prieteni seriosi, preoti dedicati si oameni evlaviosi. Insa, din incoerenta si inconsistenta d-lui de la Vad imi pot da seama de „seriozitatea” cu care si-a luat „titlurile”.
ai direptate! să zic şi Io că era din graba tasturii?… Dacă-mi zici de unde vine „Io”, înaintea domnilor, mă culc, în pace…
Eu cred ca o jumatate de adevar este o minciuna intreaga !!
Acu’ nu numai Neamul e sfint dar si limba lui. Delavad, cred ca faci risipa de apa sfintita ca prea sunt toate sfinte in sfinta tara a sfintilor oameni care vorbesc sfinta limba romaneasca pe sfintele plaiuri acoperite de sfinta iarba care, bineinteles, cind trece granita nu mai e chiar asa de sfinta ci se transforma in iarba normalaca doar nu mai e romaneasca.
Slujbă uşoară mîine că ai de stat în picioare!
*********************
A dvs. banuiesc ca-i si mai usoara si muuuuult mai putin patristica si, implicit, apostolica.
Sau nu?
Scopul scuza mijloacele?????
Nu e de bine… etica (muncii, misionarismului, estului si vestului, apropiatului si indepartatului) a ajuns sa fie modelata de principiile pragmatismului filozofic.
Discutia e pe un drum gresit atat timp cat privim la rezultatele „benefice” ale minciunii. Se poate face mult „bine” si prin furt, minciuna, crima, cu toate astea nu se discuta….
Intrebarea e daca Dumnezeu le aproba. Si daca aproba minciuna in anumite circumstante, de ce nu ar accepta si curvia ( ca tot ii faci un bine amaratei aleia care voia sa-si curme viata in urma unei crize de identitate, ajutand-o sa se simta iar femeie), tot in anumite circumstante???
Isus este Adevarul – adevarul tine de ontologie
Prin Isus vine adevarul – adevarul tine de deontologie
Frate Marius,
Prin anul I am invatat o lectie de la dumneavoastra, sa duc pana la ultimele cosecinte orice speculatie teologica si apoi sa o supun regulii bunului simt. Asta incerc sa fac acum cu „teologia minciunii” si nu stiu de ce , dar nu trece testul constiintei. Cred ca nici al Bibliei, nici al teologiei.
Camix,
Curva Rahav nu a mintit prin credinta, ci „a gazduit iscoadele cu bunavointa”. Biblia lauda atitudinea ei vizavi de iscoade, nu fapta ei vizavi de cei din Ierihon.
Nu, spune că „prin credinţă nu a pierit, pentru că…”
Şi atunci acelaşi gest (de salvare a iscoadelor) e calificat în două feluri? Eu mă întreb de ce e axată redarea întâmplării pe atitudinea ei faţă de iscoade? de ce nu şi pe atitudinea ei vizavi de cei din Ierihon.
Despre iscoade, ni se spune că erau oameni trimişi de Iosua, deci oameni ai Domnului.
Se ridică întrebarea.
Ce zice porunca a 9-a din Decalog? Sa nu minti? Dar ce inseamna sa minti? Sa nu spui adevarul? Dar ce este adevarul?
Foarte important! Porunca a 9-a spune: „Sa nu marturisesti stramb impotriva apropelui tau.” Cred ca trebuie sa avem in vedere cuvantul „impotriva”.
Ii spuneam unui domn controlor al CFR foarte ravnos, care dorea sa amendeze o doamna pentru o greseala evident din partea doamnei de la ghiseul garii: „Domnule, legea este pentru oameni, nu impotriva lor.”
In fine, cred ca principiul suprem din spatele ultimelor porunci este iubirea aproapelui.
Pentru mine este intru totul clara problematica in cazul in care este in joc viata aproapelui meu. Legea a fost data pentru el, nu impotriva lui. Voi face orice, absolut orice, pentru a-i salva viata.
Tibi Pop
Imi aduc si eu aminte de o intamplare pe care as vrea sa v-o zic, imi pare rau numai ca nu-mi aduc aminte unde am auzit-o sau citit-o, oricum m-a impresionat si am tinut-o minte.
Tot de prin vremea securitatii si a Bibliilor in rucsac este. Personajul principal povestea cum in acele vremuri avea si el aceasta problema: ce face daca il prinde securitatea si incepe sa-i puna intrebari? Minte? Isi tradeaza fratii? Gandul asta il tot macina si nu avea nici un raspuns, a inceput s aintrebe pe cate unul altul.
Unul din raspunsurile primite si pe care mi-l aduc eu aminte a fost ca :”Domnul zice sa nu-mi mint fratii, securistii nu-s fratii mei asa ca o sa-i mint fara nici o jena”. Foarte fals dupa parerea mea.
Nici pe personajul principal nu l-a multumit raspunsul asta asa ca a inceput sa-L intrebe pe Domnul si sa se roage sa poata face voia Lui daca va aparea situatia.
Si la un moment dat a aparut. Iar personajul principal povestea cat de surprins si bucuros a fost cand la ancheta securistilor, asa le-a mai invaluit mintea Domnul, incat nu au reusit sa-i puna nici o intrebare care sa-l faca nevoit sa-si tradeze fratii in vreun fel.
Mie povestea asta mi-a raspuns la intrebarile de genul : mint pt Domnul? Daca eu am credinta destula in Domnul, ma rog Lui si-i cer sa ma ajute, sa-si arate El puterea, si nu incerc eu sa rezolv situatia prin minciuni sau alte siretlicuri care nu vin de la Domnul. El poate sa faca minuni mari numai sa ne incredem in EL. Ma rog sa am credinta asta in El mereu, orice ar veni.
rectific mai sus: nu impotriva fratilor sa nu minta ci impotriva aproapelui , iar securistul nu-i aproapele lui
Consider ca multi confunda principiile. Principiul nu este „sa nu minti”, principiul este „sa-ti iubesti aproapele ca pe tine insuti”. Nici macar porunca nu este „sa nu minti”, ci „sa nu marturisesti stramb impotriva aproapelui tau”.
Consider ca de aici trebuie pornita discutia.
Tibi Pop
Tibi, ce intelegi tu prin ” sa nu marturisesti stramb”? Si cand Domnul nostru spune : Eu sunt calea, adevarul si viata, ti se pare ca adevarul acesta include minciuna? Mie mi se pare ca adevarul si minciuna sunt antonime, cuvinte care exprima principii total opuse, iar noi alegem ce urmam: adevarul sau minciuna.
Eu le vad 2 cai cu directii si destinatii radical opuse. Modelul la care ar trebui sa ne uitam este Hristos, la El si la cum si-a dus viata pe pamant. Eu nu-mi aduc aminte sa fi citit ca ar fi mintit pe cineva.
Eram la o agentie de inchirieri ,pentru a face un contract cu chiriasul trebuia sa declar suma cu care inchiriam.
Cand au auzit cei de acolo ca vreau sa declar suma exacta,au spus ca nimeni nu face asa ceva in Romania,era acum vreo zece ani.Ma lamurea cel de la agentie ca e oprostie sa dau impozit pe toata suma,ma lamurea asa de tare,insista,ca nu-i convenea nici lui,
eu ma gandeam cum sa fac,ca sa nu pacatuiesc?
Atunci vine din partea chiriasului”as vrea sa puneti suma corecta ca am nevoie sa decontez!am scapat deodata de insistentele agentului de inchirieri.
Deci nu m-a lasat Domnul,daca nu am dorit sa mint>
cris ,frumos spus,da trebuie numai sa ne incredem in Domnul,care este ADEVARUL.Daca vad un individ ca-si agreseaza fiica,”il omor”? ca asa merita! atunci facem si crime si tot ce mai stie bietul om sa faca cu mintea omeneasca ,intr-o situatie sau alta.
De ce numai minciuna?cand sunt situatii extreme unde e nevoie sa-l anihilezi pe cineva>
erata”sa anihilezi”
Cris si Elisa, deja am trecut la modul de argumentare sofistic. Adica, spuneau sofistii, daca iti smulgi un fir de par din cap nu chelesti. Asadar, prin inductie matematica rezulta ca oricat de multe fire de par ti-ai scoate din cap nu chelesti.
Tipul vostru de argumentare este de tip sofist, anume ca daca gasim justificare pentru minciuna, putem gasi justificare si pentru crima.
Daca ati citit „Crestinismul redus la esente” al lui C.S. Lewis, veti vedea ca exista o diferenta intre, spune el, „a omori” si „a asasina”. Pai nu e ciudat ca dupa ce da Dumnezeu Decalogul avem porunci atat de stranii referitor la amaleciti, referitor la omul acela care strangea lemne in ziua sabatului si altele.
Deci, eu cand citesc porunca a 9-a citesc nu „sa nu marturisesti stramb”, ci „sa nu marturisesti stramb impotriva aproapelui tau”. Adica, porunca are un complement, un obiect. Pe mine asta ma intereseaza, obiectul, adica aproapele meu. De aici trebuie pornita discutia.
Sau, nicio porunca nu a fost data ca scop in sine, asa cum le interpretam de obicei intr-un context legalist. Fiecare porunca a fost data pentru implinirea unui scop. Asta ma intereseaza pe mine, scopul poruncii. Asta au facut si moasele evreilor, asta a facut si Rahav, asta face si Pavel cu tipul lui ciudat de retorica.
Sau, ca sa parafrazez un text biblic – imi pare rau, nu imi amintesc unde si cine l-a scris – „scopul poruncii este dragostea.”
intortochiate sunt caile Domnului. oricand le poti destortochia astfel incat sa duca unde vrei tu sa duca, asta e toata frumusetea religiei 🙂
Da, pentru asta este important principiul ce sta la baza poruncii. Asta a facut si Domnul Isus in Predica de pe Munte.
Daca urmezi principiul, sau „tinta poruncii”, nu ai cum sa te ratacesti pe „caile” Domnului.
Adica, de cele mai multe ori esecurile bisericii in decursul istoriei s-au datorat faptului ca nu a fost urmata aceasta „tinta”. A fost urmata „porunca”, adica „slova”, cu orice pret.
Haide-ţi să lăsăm puţin TEOLOGIA minciunii şi să ne ocupăm de TEHNOLOGIA minciunii:
Priviţi în veşnicie şi veţi vedea: Biserica – Trup al Lui Cristos – un Sistem complex de Mai Multe Madulare care trebuie sa funcţioneze perfect în ascultare de cel ce este Capul. Minciuna – o informaţie falsă considerată corectă de receptor (vezi căderea lui Adam). Dacă Mădularele nu sunt ’calificate’ în mânuirea adevărului pentru a putea transmite informaţii corecte, Sistemul ‚cade’ , Trupul nu poate funcţiona . Concluzia: CALIFICAŢII ÎN MINCIUNĂ N-AU CE CĂUTA ÎN TRUP ! –este scris: Dar cât despre fricoşi, necredincioşi, scârboşi, ucigaşi, curvari, vrăjitori, închinătorii la idoli, şi toţi(TOŢI) MINCINOŞII, partea lor este în iazul, care arde cu foc şi cu pucioasă, adică moartea a doua.”
e pur şi simplu o problemă tehnică!
Pacat de noul look
…iar delavad asta care „si-a pirdut” iq-ul si il cauta pe unde nu trebuie. De fapt nu stiu ce sens are sa caute ceva ce nu avea cum sa piarda, din moment ce nu exista in dotarea sa. Fiinta asta chiar nu e minim capabila de un dialog normal si inteligent vis a vis de un subiect? Si daca ar fi numai asta, dar de cate ori apare numai jigniri si nesimtire. in cazul lui, trebuie sa urmam sfatul inteleptului Solomon: raspunde nebunului dupa nebunia lui.
Mariuse, eu cred ca lu’ asta i-a cam venit vremea sa-l pui la spam. Cand un om „pierde” minimul simt al realitatii si al bunului simt… desi din nou, nu putea pierde ceva ce nu avea in the first place 🙂
Tibi, e o incantare sa citesc argumentatia ta.
Legat de afirmatia „scopul poruncii este dragostea” spusa in contextul discutiei de aici, imi amintesc de Wurmbrand care spunea cat de frumos este sa spui unei femei „Esti frumoasa”, chiar daca tu vezi cat de urata este, pentru ca atunci o faci fericita, o vezi inflorind. Tu nu-i spui „Esti frumoasa in cugetul tau” ci doar „Esti frumoasa!” Atat si nimic mai mult.
Ce sa mai spun despre Avraam cu care facuse legamant Dumnezeu, ai vazut cum s-a lepadat de Sara? 🙂
„Asta nu-i nevasta mea, e sora-mea!” Ca sa o salveze, dupa mintea lui, pentru ca o iubea. Evident ca a gresit, dar iubesc felul in care Dumnezeu ‘repara’ gresala lui, gresala noastra…
Postase Liviu mai sus ca si tacerea ar fi putut sa fie un raspuns dat militianului care te cauta de Biblii. Da, dar in fisa postului militianului scrie ca trebiue sa te traga de limba, mai ales cand ti-ai inghitit-o. 🙂
Nu cred ca Delavad ar trebui trecut la spam. Are dreptul sa zica ce vrea in limitele bunului simt, normal. Daca nu ar exista si uni ca el, experienta blogului ar fi necondimentata. Delavad da culoarea specifica locului, ceva de genul „albastru de Voronet”.
Subscriu la ce ai scris, Razvane, legat de ce spunea Wurmbrand.
Pentru mine raspunsul e clar si logiK. E ca si in cazul supunerii fata de autoritati. Ea cade atunci cand supunerea fata de autoritati inseamna nesupunere fata de Dumnezeu, sau acea autoritate lupta impotriva lui Dumnezeu, impotriva Imparatiei Lui si a fiilor ei.
Si uitati-va si la cazul lui Corrie ten Boom. Cate vieti a salvat ea „mintind” pe dusmanii poporului lui Dumnezeu.
Ar merita, in contextul asta, sa ne uitam si la versetul „Fiti intelepti ca serpii si fara rautate ca porumbeii”.
Mai zicea Wurmbrand intr-o predica de o situatie din inchisoare, nu-mi amintesc decat vag, cine isi aminteste mai exact intamplarea poate ne va povesti exact cum au stat lucrurile. Era ceva de genul ca o femeie, crestina parca, era amenintata sa fie violata de un militian/gardian, si nu stiu daca el (Wurmbrand) sau altcineva a facut sau zis ceva ca sa previna acest rau. Poate cineva isi aminteste exact cum a fost.
Dar oricum, problema care se ridica este daca sa iei atitudine si sa faci ceva „APARENT rau” pentru a preveni un rau imens mai mare. Si sigur ca vorbim de situatii extreme. Tibi are perfecta dreptate in argumentatia lui vis a vis de „tinta poruncii este dragostea”. Altfel, litera legii omoara pe cand spiritul legii aduce viata.
Si ar mai fi cateva versete la care merita meditat in acest context: Rom 13:8,10 – „Caci cine iubeste pe altii, a implinit Legea…dragostea deci este implinirea Legii” . Deci de aici trebuie pornita discutia, cum zicea Tibi.
Si inca unul: 1 Petru 4:8 „….dragostea acopere o sumedenie de pacate”. In opinia mea, daca e sa se aplice asta undeva, nicaieri nu se aplica mai bine decat la situatiile de care vorbim.
Draga Tibi, nu-l taxa aşa de tare pe Delavad… e foarte departe de alte personaje din aceeaşi zonă pe care le-am cunoscut deja.
Draga Delavad, ştiu chestia cu „vina tastaturii”. E drăguţ, dar nu ţine. „Ai făcut tema?” „Mi-am uitat caietu acasă, doamna”
Acidutu, pai cum a facut Avram? A spus că-i soră-sa.. şi avea dreptate pe jumătate.
Daniel Buda, în ţara asta se sfinţeşte orice, inclusiv berăriile. Nu te mai mira că se dă cu apă sfinţită peeste tot. Cînd se vor deschide bordelurile în România sigur careva preot o să vină să sfinţească şi incinta… pentru binele credincioşilor şi înflorirea bolilor venerice.
CNI, slujba noatră a fost din Geneza azi, aşa de sfîrşit de an. Mîine îţi voi spune despre ce şi cum a fost. Promit!
Nu, Nickname, scopul nu trebuie să scuze mijloacele, cred că deja s-au atins cîteva puncte importante. Nu „haiducia” o discutăm aici, ci situaţiile limită, situaţii în care unii dintre noi au fost, măcar o dată sau de două ori şi s-ar putea ca Domnul să îngăduie să mai fim.
Exact asta facem, încercăm să întoarcem problema pe toate feţele, ca la cursul de teologie, să ducem la ultimele consecinţe să vedem ce iese.
Fapta bună a RAhavei a fost făcută cu minciuna, Nickname!
Îmi vin în minte trei situaţii „ciudate ” legate de acest subiect.
RW spunea că într-una din zile în inchisoare a fost torturat groaznic de tot ca să spună numele persoanelor care făceau parte din Biserica subterană. În final a dat o listă întreagă de nume. Lista Lui RW! Când au mers securiştii să-i caute , i-au găsit. Erau în …. cimitir. Minciună? Adevar? Neadevăr? Să se pronunţe alţii, pentru că eu n-am fost în „pielea lui”.
În închisoare într-o dimineaţă foarte de vreme i-au adunat pe toţi deţinuţii pe platou şi miliţienii au spus” Toţi evreii un pas în faţă” RW era evreu aşa că a făcut un pas în faţă.Toţi au fost bătuţi.
A doua zi acelaşi loc. Aceeaşi actori, aceeaşi miliţieni. Se strigă ” Toţi creştini un pas in faţă”. RW era creştin a făcut un pas în faţă. Toţi creştinii au fost bătuţi.
A treia zi, etc, etc „Evreii un pas în faţă”. RW şi-a zis „Sunt creştin”.
A patra zi….. Creştinii un pas în faţă” RW”Sunt evreu” . No coment.
Nea` Ionel a lu` Leap, din Bircii,(Ştefan Ionel) era şoferul directorului de la Schela de extracţie a Petrolului Ciureşti, anii `70. Cu ştirea directorului uneori, de multe ori fără ştirea directorului, ducea cu maşina lui, un Moschvich 408,(nu ştiu cm se scrie din cauză că am avut întotdeauna o greaţă şi îngreţoşare la aproape tot ce a fost rusesc pe vreme aceea!!!!) pe credincioşii baptişti , dar mai ales pe pastorii ca să ajungă la Bisericile din zonă. Intr-un din zile l-a dus pe pastorul Geabău Pascu(unul din cei „Şapte magnifici” cum le zic eu) la Biserica Baptistă din Floru, Judeţul Olt. Pe drum l-a oprit miliţianul şi l-a întrebat de foaia de parcurs. În dreapta şedea pastorul, care purta un fâş albastru, tuns scurt, ochelari de soare, perciuni a la Ceauşescu, pantofi negri, pantaloni bleu-marin. Când nea Ionel dăduse în bâlbâială, Pastorul Geabău a dat jos geamul şi a zis pe un ton politicos dar ferm” Tovarăşu` miliţian vă rog să vă grăbiţi că eu sunt în misiune şi nu trebuie să întârzii” . Apoi a săltat la loc geamul.Miliţianul imediat a dat inapoi carnetul şoferului şi şi+a cerut iertare că nu a ştiut că „tovarăşul e în misiune”.
No coment!
Un lucru interesant din 1 Samuel 16.
Zice Samuel : Doamne daca va afla Saul ma va ucide.
Pai zice Domnul : spune-i ca mergi…si citi voi pasajul.
PS Sunt oameni rai care nu trebuie sa stie adevarul.sau tot adevarul?
Absolut Ihtys. Fara dar si poate.
Ihtys, tu spui… sînt oameni răi car enu trebuie să afle adevărul: s-a spus deja, Saul, Irod?
Da, Viorel, ştiu cele două întîmplări… situaţii extreme.
Problema pe care ar trebui s-o ridicăm ese cea de etica muncii la nea Ionel a lui Leap.
De ce folosea „bogăţiile nedrepte” ale ruşilor să ducă pastorii în misiune? Ha?
De ce? Asta nu înseamna „furt” din avutul statului? Cu ce benzină mergea? Nu mergea cu a lui Ceauşescu?
De ce chiulea de la servici ca să ducă pastori
Aia este adevărata problemă acolo.
Draga Tibi, pui, ca de obicei, o problemă foarte serioasă: semnificaţia poruncii a 9-a.
acolo contextul este clar juridic. O mărturisire împotriva aproapelui la un sfat care l-ar fi putut dezavantaja pe aproapele. Vezi cazul mărturiei mincionease împotriva lui Isus.
Asta este problema: pentru apropele sau împotriva aproapelui?
Se poate întoarce un principiu „pentru aproapele” împotriva aproapelui?
da, Cris, nu mă mulţumeşte răspunsul cu „minţitul nefîrtaţilor”, nu. Minciuna este tot minciună!
Minciuna în nici un context nu cred că devine virtute! Încep să cred asta… dacă s-a întîmplat să salvez pe cineva de puşcărie epntru că a cărat biblii cu o minciună, minciuna rămîne mincină. Am spus-o, dar tot trebuie să îmi cer iertare …
Elisa, recunosc, la îndemnul soţiei 🙂 am declarat exact cu cît am cumpărat apartartamentul la notar… a fost o fază funny. Notarul mi-a spus… „sînteţi o raritate”. Un singur om a mai făcut asta pe aici „Florin Negruţ”. 🙂
Oare cîţi dintre „fraţi” n-au mers la notar să declare că au cumpărat apartamentul cu o sumă mai mică, numai să nu mai dea banii la statu care şi aşa ne fraiereşte….
Draga Starceanu… numai de atîta e păcat? Eu cred că de mai multe!
Rasvan, frumos exemplul lui R.W., numai cine nu este căsătorit n-a învăţat să spună „Eşti frumoasă”, dimineaţa cînd soţia este ciufulită, seara cînd este încercănată, la prînz cînd părul îi miroase a sniţele… Cu taote astea „Eşti frumoasă” atunci şi atunci şi atunci este tot adevărul. Nu-i aşa?
Maioreasa care ne-a anchetat pe mine şi pe colegii mei la Liceul Eminescu nu a fost atît de superficială ca miliţianul. N-avea rost să taci în faţa ei.
Am ales să îi dau răspuns în doi peri şi să fiu obraznic, tupeist, ironic şi plin de umor… La primele trei aţi văzut că nu mi-e deloc greu, atunci eram şi mai puţin pocăit 🙂
Cornel. He’s blue!
Logik, deci spui să minţim ca şerpii (şarpele în cultura ebraică… oh, un subiect cu care putem trece anul spre 2009) dar cînd minţim ca şerpii să avem bunătatea porumbelului.
Isteţi, dar buni! Şmecheri, dar cu obiective nobile?
Marius, asa e, dar sotia chiar te crede, si a mea face la fel cand ii spun si sunt indreptatite sa creada deoarece nu mintim si-i multumim lui Dumnezeu pentru asta. Nu-i asa? 🙂
… am uitat ce e mai important: noi suntem niste urati! 🙂
… care le mancam snitelele. 🙂
Razvan, azi dimineaţă chiar era frumoasă! Aşa am văzut-o eu, deşi a slăbit foarte mult…
Cei care o ştiu vor întreba probabil…”de unde a mai avut să slăbească”
Dacă sîntem una, spune-mi tu, doctore, de ce nu poate ea slăbi de la mine?
De ce nu se poate cumva transfera durerea, ameţeala, răul? De ce nu putem lua poverile copiilor noştri?
de ce nu pot lua durerea de cap specifică adolescenţei fiicei mele?
De acord: urîţi, mai ales în dreptul meu!
Da, Marius, cred ca tu esti mai urat pentru ca tu esti mai frumos 🙂
Doi bătrîni s-au întîlnit pe o bancă, prieteni din copilări…
„Bre, Ghiţă, îţi aduci aminte ce tineri şi puternici eram ,ce frumoşi şi ce vînjoşi… mai ales eu…
uite acu ce-am ajuns, blegi, albi, urîţi şi senili… mai ales tu.. :)”
Nu se referă la noi doi, Rasvane, mi-a venit doar în minte… păcatele mele de minte plină de bancuri..:)
🙂
Patratosule,
Da’ de aia cu „sa nu ucizi”, ce spui?
Eu voi minti cu nerusinare de dragul fratelui meu. Numai ca si aici iti trebuie o intelepciune de sarpe.
Şi la „ucis” îţi trebuie înţelepciune, Don 🙂
Să nu ucizi ştia şi David cînd a luat pietrele de jos, le-a ales pe cele mai bune, avem dovada!
Cand a dat numele celor din cimitir..W>R nu a mintit,erau in subteran,
2Imprati6:18 Sirienii s-au pogorât la Elisei. El a făcut atunci următoarea rugăciune către Domnul: „Loveşte, rogu-Te, pe poporul acesta cu orbire.” Şi Domnul i-a lovit cu orbire, după cuvântul lui Elisei.
19 Elisei le-a zis: „Nu este aceasta calea, şi nu este aceasta cetatea; veniţi după mine, şi vă voi duce la omul pe care-l căutaţi.” Şi i-a dus la Samaria.
20 Când au intrat în Samaria, Elisei a zis: „Doamne, deschide ochii oamenilor acestora, să vadă!” Şi Domnul le-a deschis ochii, şi au văzut că erau în mijlocul Samariei. 🙂
comentarile vi le las voua, a mintit Elisei? nu a mintit? Dumnezeu spune lui Saul sa-i omoare pe „Amaleciţi” de la mic la mare si tot odata „Sa nu ucizi” „Sa nu marturisesti stramb”Eu cred ca ascultarea de el e adevarul ci nu cea ce ni se pare noua ca ar fi adevarul si atunci ascult de Isus care spune „Iubesteti aproapele ca pe tine insuti”.Iubestel netradandul!!
foarte interesant ce spui tu, Ian, totuşi what’s the point?
Ce vrei să spui? Nu ştiu dacă am priceput cu totul..
Daca Dumnezeu mi-ar spune sa mint eu as faceo pt ca el e adevarul ci nu ce cred eu ca ar fi adevarul, adevarul e un munte cu multe varfuri,eu cred ca noi in general ne batem in cap cu varfurile mici, cred ca RW a mintit pt ai scapa pe ai lui pt ca dincolo de minciunile care ar fi varfurile mici, trebuia sa prospere adevarul cel mai mare, adevarul evangheliei si nu ateismul. El face adevarul, chiar daca noua ni se pare minciuna… ascultarea de el e cea mai buna solutie chir daca iti cere sa minti sau daca iti cere sa ucizi asa cum ia poruncit lui Saul. Sry, daca nu ma exprim bine.. 😛
Da, Ian interesant punct de vedere: dacă Isus îţi spune să minţi, minţi… 🙂
vezi că Ciprian pe blogul lui a abordat o temă interesantă, ce este corect şi ce este moral şi care este difernţa dintre ele..
Jertfirea de sine, în lucrarea misionară, şi nu numai, este mai mult decât teologie.
Da, ar trebui să am curajul să accept situaţia, să spun adevărul şi, dacă trebuie, să plătesc pentru el.
Oare de ce am folosit numai persoana I singular?
Pentru că dacă eu creez situaţia, eu trebuie să plătesc; DAR, dacă această „plată” are repercusiuni şi asupra altor persoane, atunci nu plătesc doar eu, ci şi alţii pentru mine. Este asta corect??? Decideţi voi!
Alt caz: se referă la moaşele evreilor din Egipt şi la Rahav.
E de remarcat că Dumnezeu le răsplăteşte cu case, respectiv viaţă (protecţie). De ce? Pentru că au minţit? Nu, nu pentru că au minţit, ci pentru că au protejat viaţa, respectiv oamenii Domnului.
De unde stii ca Domnul ti-a spus sa minti?
a stiu,ti-a spus domnul…dar nu cel cu D,
ti-a spus domnul minciunii,ca uite asa rasucitelea,ne face sa mai mintim un pic,la impozite,ca si asa statul e cum e,
si la servici..ca si altii o fac..
si la scoala ,mai copiem…pai daca am un lapsus?
Sa nu mai inversam scriptura,ea se poate citi corect doar prin Duhul Sfant>AMIN!
Nu cred ca ni s-a dat ceva depre Rahav si moase,ca sa avem scuze..la mintit..si asa stia Domnul sa suntem slabi,
asta ar mai lipsi sa ne dea oarece exemple,de cum sa scoti pe altii,din ghearele satanei,cu minciuna,
acelea nu aveau duhul lui Dumnezeu,nu stiau decat atat cat au facut,
A venit Domnul Isus,cate minciuni ati vazut in N.T.?
totul depinde de credinta pe care o ai si de perceptia ta despre ADEVAR,care e unic,care nu se cere aparat de minciuna.
Daca am trai in vremea Vechiului Testament, poate ar fi mai usor sa mintim, dar cand Domnul Isus ne spune cine este tatal minciunii (Satana), sa fiu sincer nu ma mai ispiteste treaba. Nimeni nu minte ca sa scape pe altii, ci ca sa-si scape pielea chiar daca haina acestei proprii salvari ar fi salvarea aproapelui, la urma urmei, ce este viata asta pamanteasca sa credem ca inainte de ascultarea de Dumnezeu ar fi salvarea ei. Cum ar fi aratat cartea Daniel daca acesta ar fi mintit? Cand iubesti pe Dumnezeu si pe oameni, El o stie si iti va da si solutia potrivita in situatia limita prin care treci, solutie care o data cu coborarea Duhului Sfant nu se mai incadreaza in ceea ce gasim in perioada nedescoperiri lui Hristos prin jertfa(VT). deci maxian, la cat a avut Rahav, atat i s-a cerut, noua ni se cere dupa Duhul Sfant de la Hristos jertfit aratare. Prietene Ian, romaneste este aproape corect-nu te ingrijora, dar duhovniceste complet gresit.your romanian speaking-good enough,spiritually speaking-completely wrong.
Sa fim seriosi Ian, singura chestie adevarata cand minti (sa-ti „salvezi” aproapele) este ca te salvezi pe tine. Tacerea pana la moarte ti-e cunoscuta? Frumusetea crestina o intrece pe cea a samurailor, cui ii este dat Adevarul nu se mai scapa prin minciuna, in cel mai neplacuta situatie moare prin tacere. Crestinul nu este ambasador, actor, cameleon, este spargator de minciuna si compromis, nu semneaza tratate de pace: declara razboi, nu se opreste aici, nu i se ia viata…si-o da cu bucurie, pentru ca asteapta ceva mai bun: sa fie langa Dumnezeu.
Maxian, aşa-i cum spui, numaă că au făcut bine făcînd rău… minţind şi RAhav şi moaşele.
Aia-i problema.
Bună întrebarea Elisei, cum faci deosebirea duhurilor, a glasurilor?
Din cazurile excepţionale nu facem teologie, nu?
Şi dacă Domnul ne aşează în situaţii excepţionale, ne-a promis că ne va da chiar în ceasul acela ce trebuie să spunem..
Asta este un post foarte interesant Marius…..
Am venit eu mai tarziu dar incerc sa vad ce este pe aici 🙂
Sa nu deviez de la post totusi.
Am citit cu ceva timp in urma cartea fratelui R.W dar acum mi-a venit in minte intamplarea pe care o povestea el acolo. Am ramas mult timp pe ganduri si 80% ii dau dreptate, totusi o intrebare imi ramane in minte si anume :
Ce ar fi facut Domnul Isus intr-o astfel de situatie, sau in una din cele pe care le-ai prezentat mai sus? Nu am inca un raspuns dar ma gandesc mult la ce inseamna minciuna, si fratele R.W. dadea si o definitie acolo..
Ce spuneti, ce este minciuna?
Sau ce e adevarul? au mai intrebat si altii…
sent4you, care carte, tata, ca a scris mai multe?
Si daca tot ai amintit de zicerea fratelui RW, lumineaza-ne si pe noi, citeaza, te rugam. 🙂
Vezi, Sent, dacă te uiţi mai bine pe blogul meu că te mai îmblînzeşti?
Cipri, acela niic n-a stat să asculte….
aşa, sent, care carte, cum spune răsvan
minciuna este antonimul adevarului>
daca a citit mai de mult si mai multe,o fi uitat omul
Doamne, o carte ca aceea nu prea se poate uita „Cu Dumnezeu in Subterana”, dar nu ii nimic daca esti putin ironica Elisa ca se rezolva.
Este intamplarea cu streptomicina pentru cei ce au citit cartea :”….Atunci ce numesti dumneata minciuna? De ce trebuie sa imi ceri mie o definitie?Propria dumitale constiinta, daca este calauzita de Duhul Sfant iti va arata in orice imprejurare a vietii ce sa spui si ce sa lasi nerostit. Minciuna este un neadevar pe care-l spui cu intentia de a-ti insela sau leza semenii …. Nu crezi ca juramantul pe care i l-ai transmis lui Sultanic in privinta strptomicinei era o minciuna, nu-i asa? O nu a spus Iosif ….. Acela a fost un gest de iubire!”
asa e,Marius! nici n-a stat sa asculte; in mintea lui era o intrebare fara raspuns; o fi fost Pilat primul postmodern? 😉
Postmodernismul nu este o epocă cronologică sau un curent cultural apărut de cîteva zeci de ani, postmodernismul este o stare, o atitudine…
Nimic nou sub soare, Pilat a fost un postmodern avant la lettre… 🙂
[…] dubiu. De ce nu ni s-a spus clar, de exemplu, cum e cu minciuna spusă pentru salvarea unor vieţi, minciuna pentru o cauză bună. De ce trebuie să existe o serie de interpretări atât de diverse şi argumente şi de o parte […]