h1

Un nazist numit Ruben şi un naţionalist român numit Istvan…

Ianuarie 6, 2008

Avertizare: Acest post este un post de Bobotează!!! 🙂 Vi-l puteţi imagina pe Nagy Istvan membru în Partidul România Tare? Vi-l puteţi imagina pe Ruben Rubinstein conducător de lagăr de exterminare pentru evrei?

Atunci la fel de este şi cu Evanghelia lui Ioan cap. 3. La fel se potriveşte şi „Nicodim” cu „fruntaş al iudeilor”!

Toată lumea citeşte textul înainte-pomenit la botezuri! Este unul dintre textele noastre preferate pentru că vorbeşte despre „naşterea din nou!” Părerea mea, şi lăsaţi-mă puţin să îmi dau cu presupusu, este că textul vorbeşte de cu totul altceva, dacă sîntem atenţi la detalii…

Bine spunea cineva: „Biblia este scrisă pentru oameni deştepţi şi care au simţul detaliului…”

Dialogul dintre învăţatul iudeu şi Isus este fascinant, dar prost înţeles din cauza presupoziţiilor încărcate asupra textului…

Nicodim este un personaj fermecător, exponent al intelectualului care se frămîntă cu întrebările esenţiale…. dar care, de asemenea, pricepe greu Împărăţia, mai greu ca Samariteanca. De fapt, acesta este unul dintre aspectele fascinante la Evanghelie, Teologul este tratat ca o prostituată şi prostituata ca un teolog. VEdeţi? Cu cine discută despre închinare? Cu Samariteanca! Pe cine îl ia Isus în tărbacă? Pe Nicodim!

nicodemus.jpg

Greu de înţeles de ce dialogul se desfăşoară aşa, dacă nu ţinem cont de cîteva detalii.

Iată cîteva precizări şi presupuneri (am încercat să fiu cît mai scurt în defavoarea argumentaţiei):

1. Nu cred că Ioan cap. 3 vorbeşte despre botez, nu aici este punctul de tensiune maximă al textului. (voi argumeta, dacă trebuie, dar nu este loc destul de argumentat într-un post de blog)

2. Nu cred că Ioan cap. 3 vorbeşte despre „naşterea din nou„… „naşterea de sus”- anothen poate fi interpretat în ambele sensuri. De fapt sensul naşterii din nou este schimbat complet în pasajul de care vorbim… Cu siguranţă o persoană nu mai înţelege nimic: Nicodim.

3. Naşterea din nou şi naşterea de sus nu este un concept inventat de Isus şi nici botezul un ritual creat de El şi ucenicii Lui. Se referă la un ritual (Mikvah) adaptat special pentru prozeliţii care trebuiau să intre în poporul Israel. Nu aveau cum intra altfel decît dacă se năşteau din nou. Erau adoptaţi într-o familie de evrei şi deveneau evrei cu părinţi în regulă. Cred că FAmenul Etiopian tocmai făcuse ceva de felul acesta. Cum vi se pare un evreu negru? Născut din nou şi tăiat împrejur.

4. Isus foloseşte naşterea din nou (de sus) ca o ironie muşcătoare la adresa lui Nicodim. De ce? Tocmai aici cred că este cheia textului. Isus foloseşte o întreagă tehnică de aluzii în cascadă pentru a deplasa sensurile unor cuvinte consacrate, aceeaşi semnificanţi, schimbă semnificatul. Aparent, pentru cele de jos, ISus vorbeşte în dodii cu Nicodim. La prima vedere îşi bate joc crunt de el.

5. Nicodim este unul dintre acele personaje care stau puţină vreme în preajma Domnului, dar face parte dintre cei numiţi de evanghelist spre deosebire de Samariteancă, slăbănog, orb…personaje la fel de colorate, dar anonime. Are rost această scoatere din anonimat. O să vedeţi!

6. Nicodim nu vine la Isus noaptea de frică. Da, sînt doi ucenici care stau în spatele cortinei în Evanghelia după Ioan, unul este Nicodim, altul este Iosif din Arimateea. Acesta din urmă este ucenic în ascuns de frica iudeilor. Ioan 19:38

7. Nicodim nu vine singur la Isus. Vine cu întreaga lui şcoală de ucenici (de aceea umilinţa este şi mai mare). Este un dialog „noi” – „voi” tot timpul. De fapt, ceea ce presupun este că Nicodim vine la Isus noaptea pentru că atunci se întîlneau şcolile de teologie, rabinii cu uceniciilor, în grădini, pentru a discuta astfel de subiecte. Vin noaptea pentru că atunci e mai răcoare. Ziua este pustiu în Orient.

8. Limbajul dialogului este plin de calambururi, jocuri de cuvinte, (jocul pneuma-pneuma… apă-Duh… etc.), plin de aluzii şi de ironie acidă. De fapt Nicodim este desfiinţat pe toate planurile…. profesional (tu, învăţător al lui Israel… v.10), nu îl respectă ca bătrîn, îl umileşte din punct de vedere moral (Eu sînt Şarpele… tu, cel muşcat de şarpe, Eu sus, tu jos… Eu ştiu, voi nu ştiţi…), Tu eşti în întuneric…

9. Cel mai dur joc lexical al lui Isus este în jurul numelui acestui sărman bătrîn… Nakdimon (aducătorul de lumină). Nu vi se pare dur să îi spui unuia care se numeşte „Aducătorul de lumină”…

Ioan 3:18 Oricine crede în El, nu este judecat; dar cine nu crede, a şi fost judecat, pentru că n-a crezut în Numele singurului Fiu al lui Dumnezeu.
19 Şi judecata aceasta stă în faptul că, odată venită Lumina în lume, oamenii au iubit mai mult întunericul decât lumina, pentru că faptele lor erau rele.
20 Căci oricine face răul, urăşte lumina şi nu vine la lumină, ca să nu i se vădească faptele.
21 Dar cine lucrează după adevăr, vine la lumină, ca să i se arate faptele, fiindcă sunt făcute în Dumnezeu.”

10. Dar…. culmea culmilor este că numele personajului (şi presupun că tocmai de aceea este dezvăluit de Ioan) este de inventariat mai degrabă în dreptul numelor greceşti: Nikodemos aproape sinonim lui Nikolaos. Sînt sigur că toţi cititorii lui Ioan din primul şi al doilea secol au făcut ochii mari cînd au văzut NIKODEMOS???? un fruntaş al iudeilor???? Să fim serioşi!

Vă amintiţi? Ştefan cel Mare umblă prin ţară, prin Moldova, ajunge pe la Dorohoi şi întreabă pe un copilaş: Cum te cheamă pui de moldovean? Iţic, Măria Ta! Cam aşa este şi aici!

Ca să facem o istorie lungă scurtă (că nu sîntem la ora de exegeză!)

Ce caută un nume de grec în Sanhedrin?

Aici cred că este cheia întregului pasaj! Wrong name for a Jew! Istvan la România Mare! Ruben nazist?

Imaginaţi-vă, vă rog, următoarea biografie în dreptul lui Nicodim:

– născut într-o casă mixtă (unul dintre părinţi fiind grec), capătă numele un nume grecesc la naştere.

– se converteşte şi, dacă n-a fost tăiat împrejur, la convertire, se botează, adică săvîrşeşte „naşterea din nou”. Aşa cum fac călugării azi. Moare omul vechi, se naşte un alt om şi îşi schimbă numele…

– este coborît într-un bazin cu apă şi la ieşire este numit altfel, este înfiat într-o familie de iudei, i se curăţă tot dosarul…etc. Probabil devine Nakdimon ben Gorion? Istvan devine Ştefan. Ruben devine Rudolph!
– poate că vecinii răutăcioşi l-or mai fi strigat din cînd în cînd peste gard: Nikodemos, grecul!!!!

– devine EVREU cu acte în regulă şi devine… mai catolic decît Papa! Mai evreu decît evreii, mai ştiut decît învăţaţii lor, mai rîvnitor decît cei născuţi iudei de neam. Nu aceeaşi problemă o are şi apostolul Pavel, care nu este născut pe teritoriu evreiesc? Este Pavel din Tars. Căutaţi Tarsul pe harta Israelului.

– după ce devine evreu prin „naşterea din nou din apă” (apa simbolizînd fluidul amniotic) începe o carieră strălucită între evrei.

Nu-i aşa că înţelegem altfel acum modul în care Isus îl desfiinţează pe Nicodim, cu toată naşterea lui din nou, cu toată ştiinţa şi teologia lui?

Cine mai ţine minte trecutul? (Se pare că toate personajele de la începutul Evangheliei după Ioan au o problemă cu trecutul: Nicodim, SAmariteanca, Slăbănogul de 38 de ani, Orbul din naştere….)

Cine se mai întoarce să îi aducă aminte că taică-său i-a pus numele greşit?

Isus! Isus îi distruge tot trecutul, îi scoate toate dosarele ca să îi demonstreze că n-a făcut nimic bun din tema pe care i-a dat-o Dumnezeu pentru acasă!

Nicodim, evreul cu nume de grec, este ratatul perfect! De asta îmi place! Intelectualul din Evanghelii! Cel care şi-a dat seama că a stat la cărţi, că a scris o grămadă, că a şi citit (uneori după ce a scris! uuups, nu vi s-a întîmplat asta?) şi constată la sfîrşitul vieţii, că un rabin cu 30 de ani mai tînăr îi serveşte o lecţie de viaţă şi…moarte!

Ce-avem noi aici? Un om care se naşte din nou?

Nu!!! Un om care-şi făcuse naşterea din nou singur, din carne, şi Isus spune că nu i-a folosit la nimic?

Ce vrea Isus, să-l boteze pe Nicodim?

Nu!!! Că fusese scăldat în apă Nicodim şi tăiat împrejur, făcut evreu corect şi cu acte în regulă de la mama lui…. dar Isus spune că este tot în întuneric, ca într-un pîntec şi trebuie să se nască din Duh!

Mă opresc aici… în dreptul unui intelectual bătrîn confruntat cu propria lui ratare în faţa ucenicilor lui…

Vă imaginaţi cum a ajuns Nicodim acasă? Ce i-a spus soţiei lui?

Ce noapte…. dar … ce zi a trăit la învierea lui Isus!

Un Nicodim, bătrîn pe la 60-70 de ani, scos ca din pîntece, plin de zoaiele propriei ratări, dar fericit că a ieşit la lumină…

Asta este botezul!!!

Să te cufunzi în propria ratare şi să fii scos (nu la întîmplare am pus diateza pasivă) de Domnul ca dintr-un pîntec întunecos spre Adevărata Lumină!

22 comentarii

  1. Foarte ingenioasa exegeza/eisegesa, insa, tradititia patristica o cam contrazice in mod unanim, intrucat toti vad in acel loc al Evangheliei Sf. Ioan o referire la botezul crestin, in numele Sfintei Treimi.


  2. aceiaşi semnificanţi? aceeaşi semnificanţi?
    exegeză, eisegeză, periegeză?(pentru CNI)


  3. Patratica, ma dezamagesti in continuare.

    Asta:

    „Vi-l puteţi imagina pe Ruben Rubinstein conducător de lagăr de exterminare pentru evrei?

    E ca si cum l-ai compara pe Mailat cu Stefan cel Mare. M-ai dezamagit din nou.


  4. Nespus de frumos si de indraznet! Multumim!


  5. Buna !
    Numele meu este Lucaci Florin Corneliu si reprezint echipa „Isus Te Iubeste” de pe blogul http://isusteiubeste.blogspot.com si as dorii daca puteti sa ne adaugati in lista voastra de prieteni, asteptam sa ne confirmati daca sunteti de acord cu acest schimb de linkuri. Daca sunteti de acord, scriti-ne un e-mail la adresa cococatfish@yahoo.com cu adresa siteului si numele sub care sa fie trecut in lista noastra de prieteni.
    Multumim !
    Echipa: Isus Te Iubeste

    P.S. Asteptam un raspuns sau o confirmare.


  6. Draga CNI, mulţumesc de aprecieri, nu sînt prea original :), da, tocmai ăsta este spiritul protestant. Interpretarea părinţilor este doar un ghid hermenutic. Pentru noi reprezintă un corpus de istorie exegetică şi atît.
    Fiecare dintre creştini este chemat să caute interpretarea Bibliei (să o caute, nu să interpreteze, atenţie, precum creştinii din Berea… ), pentru interpretare sînt dăruiţi Bisericii învăţătorii.

    Eu îmi fac doar datoria de a-mi pune în negoş talantul. Cam atît.
    Dar mai discutăm, că avem de ce, referitor la tensiunea dintre interpretarea personală-interpretarea patristică.

    Mulţtumesc că ai avut răbdare să citeşti!

    E periegeză – CNI 🙂

    Balaurule, eşti sigur că ştii despre ce este vorba? Eşti sigur că ai înţeles încotro bat? Mai încearcă o dată 🙂

    Debora, sînt de acord cu … „îndrăzneţ”, asta spunea şi CNI 🙂

    Ştim, Florine că Domnul ne iubeşte, am văzut că ai scris pe toate blogurile acest comentariu… sper să nu fie prea iritant pentru unii.


  7. […] Un nazist numit Ruben şi un naţionalist român numit Istvan… Avertizare: Acest post este un post de Bobotează!!! [image] Vi-l puteţi imagina pe Nagy Istvan membru în Partidul […] […]


  8. Faina interpretarea Marius. Tocmai am predicat (partial din acest text duminica). Pacat ca nu am reusit sa citesc textul asta inainte…Si totusi…se pare ca Nicodemus a fost un nume Grecesc care nu a fost prea rar intre IUDEI…Si Nicodim nu face legatura intre ‘nasterea din nou’ si vreun BOTEZ (ci se intreba daca poate intra din nou in pantecele mamei lui)…

    CNI – nu contestez interpretarile patristice. TOTUSI – e IMPOSIBIL ca Domnul Isus sa se fi referit la botez in acest pasaj (mai ales botezul crestin). NICODIM nu ar fi inteles absolut nimic atunci pt ca botezul in Numele Sfintei Treimi nu a fost inca inaugurat etc. In acest context – trebuie interpretat paragraful cu Vechiul Testament in minte la care Nicodim a avut acces (Ezechiel 36:23-25 etc).

    O intrebare sincera pt CNI si ceilalti ortodocsi. Daca botezul NASTE DIN NOU…ce efecte are acest botez? Se comporta copilasii botezati mai bine/frumos decat cei nebotezati? Nu cred. Se pare ca nu exista nici o diferenta…nu exista nici o schimbare INTERIOARA…nici o nastere din DUHUL SFANT…Cum se explica asta? As vrea sa stiu. Multumesc.
    Ce rezolva botezul copiilor mici daca nu e nici o schimbare?? Daca e o spalare a pacatelor (cum presupun ca veti zice), ce sa intampla cu cele (pacatele) care urmeaza – inca din primele zile si acestia si cei nebotezati pacatuiesc…


  9. CNI – nu contestez interpretarile patristice. TOTUSI – e IMPOSIBIL ca Domnul Isus sa se fi referit la botez in acest pasaj (mai ales botezul crestin). NICODIM nu ar fi inteles absolut nimic atunci pt ca botezul in Numele Sfintei Treimi nu a fost inca inaugurat etc. In acest context – trebuie interpretat paragraful cu Vechiul Testament in minte la care Nicodim a avut acces (Ezechiel 36:23-25 etc).
    ******************
    Asta se intampla deoarece va concentrati prea mult asupra unei intentii auctoriale imediate pe care, pana la urma, tot nu o puteti afla cu precizie.
    In schimb, ar trebui tinut cont ca relatariule evanghelice nu au fost reportaje de la fata locului/transmisiuni in direct, ci istorii selectate dintr-un corpus de fapte foarte mare, tocmai pentru intelesul si importanta pe care o aveau pentru viata bisericeasca a comunitatilor crestine; ele reflecta deja teologia si practica sacramentala a comunitatilor crestine carora le-au fost adresate, si felul in care comunitatea crestina le-a inteles este infinit mai important decat ce a inteles sau nu Nicodim din discutia relatata.
    Si traditia hermeneutica patristica, inca din epoca imediat postapostolica atribuie semnificatii baptismale textului respectiv.


  10. Inteleg si sunt (in mare) de acord cu tine CNI. Adica – pt mine conteaza mult (cred ca la fel ca si pt Marius) interpretarea patristica. Problema e (poate nu in acest caz, dar in multe altele) ca de f multe ori parintii bisericii nu agreeaza intre ei. Cel putin in acest context e necesara intoarcerea serioasa si meticuloasa la Sfintele Scripturi sa cautam ce a vrut Domnul Isus sau apostolul Pavel sa spuna…
    Dar nu mi-ai raspuns la intrebarea cu privire la semnificatia botezului. Chiar as vrea sa cunosc perspectiva ortodoxa. Multumesc.


  11. Botezul produce efecte vizibile mai ales atunci cand este asumat. La fel precum casatoria: actul casatoriei in sine este foarte real, insa, casatoria nu se rezuma la aspectul initial, ci cere asumarea acelui act initial in fiecare zi a vietii.
    Problema si nedumerirea dvs. mi se pare ca vine din faptul ca ignorati aspectul dinamic al tainelor, oprindu-va exclusiv asupra celui static/punctual/initial.


  12. da, Evedule, de acord, Nicodemus era o variantă grecizată, pentru acte, pentru lumea vorbitoare de greacă a lui Nakdimon.

    La fel au fost folosite nume elenizate sau latinizate si pentru alte nume evreieşti…

    Onomastica este un întreg capitol din studiile bilingismului, domentiu de care m-am ocupat vreun an de zile.

    ESte foarte interesant fenomenul, felul în care sînt traduse sau calchiate toponimele sau numele de persoane…

    Dacă observi bine, tot textul este bazat pe ambiguitat, este o ambiguitate voită la Ioan. O foloseşte şi în epistolele lui,

    Ioan este un maestru al ambiguităţilor voite. Pneuma are două sensuri, anothen are două sensuri, naşterea are două sensuri, Sus-ul are două sensuri, lumina are două sensuri… etc.

    Cristos îi demolează mintea lui Nicodim, îl face praf ca învăţător al legii, ca persoană morală, respectabilă… mă mir cum bietul om nu a cedat fizic la tot acest asalt.

    Cred că şi în dreptul numelui textul acesta ambiguu are ceva de spus… nu la întîmplare este dat numele grecizat…

    Sînt nume păstrate foarte aproape de numele original, dar sînt şi nume modificate din pricina consoanelor greu de pronunţat pentru greci… la Nikodemos (biruitor al poporului – mare boier al evreilor – cum traduce NT de la 1857…) aducătorul de lumină, care trăieşte în întuneric… , dacă o iei pe evreieşte…

    Mulţumesc pentru input!

    Draga CNI, da, se pare că Isus fusese deja botezat cînd stă de vorbă cu Nicodim, neprotestanţilor le convine cel mai mult acest text cu conotaţii baptismale, credeţi-mă.
    Eu tai craca de sub propriile noastre picioare, dacă resping conotaţiile baptismale şi ideea naşterii din nou, dar nu cred că acedstea sînt puncte focale în text, punctele principale de tensiune sînt altele după părerea mea şi acestea pot fi găsite dacă ne uităm la retorica textului.

    Vorba lui Eved, dacă părinţii au păreri diferite şi se contrazic? Cine arbitrează? Ah, ştiu: NOI 🙂


  13. Deci initial nu are nici un efect?
    Botezul nu are NICI O VALOARE daca acel copilas nu mai merge in viata lui la biserica, devine comunist/ateu etc? Banuiesc ca nu (?).

    Cum se asuma botezul?

    P.S. Nu ai raspuns in cazul in care parintii bisericii nu sunt de acord asupra unui pasaj (si sunt multe)!


  14. draga CNI, e clar aici sîntem pe poziţii diferite, tu spui că actul produce schimbarea lăuntrică, noi spunem că schimbarea lăuntrică este produsă de Dumnezeu şi actul este semnul vizibil al acestei schimbări.

    Actul botezului în sine, din perspectivă baptistă, nu are putere fără să se întîmple ceva în noi!


  15. Uite ,
    La chestiunea cu evreii comandanti de lagar as rapunde cu o intrebare.
    Stiti cine i-a cumparat lui Hitler din 1942 pina la sfirsitul razboiului ligourile de aur in care erau prefacute bijuteriile mcici ale evreilor exterminati in lagarele de concentrare ?


  16. Stimulant. Întrebări continue se nasc şi rămân oarecum în aşteptare referitor la acest Nicodim, un simbol al înţelepciunii, al inteligenţei, făcut praf; referitor la cultura vastă şi inteligenţa recunoscută redusă la zero de credinţă; credinţa în lucruri pe care lumea nu le poate încape cu mintea, care nu se pot toate explica pe înţeles, care nu se pot pune sub lupă şi să căpătăm un rezultat exact; vorbesc aici despre paradoxurile şi minunile grele din punct de vedere raţional a fi crezute.

    Am văzut liste întregi de atei şi agnostici. Erau cei mai mari inventatori, oameni de ştiinţă din istorie. Ar fi o discuţie incitantă relaţia dintre inteligenţă – credinţă. Pe mine mă vizitează de multă vreme subiectul…


  17. Nu ştiu, GEomarz, dar am o bănuiala…

    CAmix… scrie! Nu te lăsa doar vizitată… devino gazdă pentru acele gînduri… opreşte-le la tine acasă…


  18. Unde, zici tu, Marius? 🙂

    Mă gândeam că vă provoc pe voi la dialog astfel. Era o „dinamită” pentru voi.

    Se întâmplă că, în vizitarea şi „clocitul” ideilor, am atitudini oscilatorii. După exemple ca Nicodim, trag confuziile că inteligenţa, informaţia, cultura nu reprezintă decât un fir de praf în faţa Lui şi în faţa descoperirii credinţei. Şi că nu cu cât eşti mai dotat intelectual şi citit eşti şi mai câştigat spiritual. Că nu neapărat în găseşte aşa pe Dumnezeu. Poate chiar reversul…

    Apoi, când dau de exemple ne-nicodimice, trag confuziile că omul are nevoie să ştie ce se întâmplă în lumea în care trăieşte, ca s-o înţeleagă şi să aibă reacţia potrivită vis-a-vis de ea. Că inteligenţa cultivată şi culturalizată e ca apa sau ca aerul pentru om şi că, fără ele, e greu un impact, un semn în urma noastră prin viaţă.


  19. draga CAmix,

    Care-i dinamita, să ştim să ne aşezăm pe ea! 🙂

    da, ai dreptate, cultura şi inteligenţa nu folosesc nimănui fără credinţă.

    Aici are dreptate Tutea, in iad va fi plin de genii, in rai plin cu babe inculte, dar cu o credinta tare.

    de aceea prefer de 1000 de ori bisericile mici, de tara.

    Lumea m-a intrebat de ce stau intr-o biserica asa de „simpla”, de ţara, ca Alesdul. Asta este raspunsul.

    Sint satul de nicodimita cronica pe care o port eu, prefer un pic de samaritanism acut, pe care il gasesc stind la masa cu cei care nu merg pe la conferinte si simpozioane stiintifice.

    Am mai multe bucurii sufletesti la Alesd pe o duminica decit intr-un an de seminarii de cercetare.

    Ba, se pot lasa semne si daca eşti idiot, se pot lăsa semne frumoase în urmă…

    Îl voi evoca zilele astea pe vărul meu, Cristi, bolnav cu sindromul Down.

    este un om minunat.


  20. 🙂

    Dinamită doar pentru a vă da voi drumul. Ca lansarea unei rachete. 😀


  21. Bancile din Elvetia.
    Parca pe acolo nu sunt bancheri romani. Fac parte dintr-o etnie care incepe cu e…
    Asa ca…


  22. Să vedem dacă se explodează bomba ta, CAmix!

    aveam eu o bănuială, Geomarz, pînă la urma evreii tot s-au ales cu ceva după războiul ăsta…

    şi după celelalte…



Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: