h1

O nouă traducere a Cîntării Cîntărilor

Ianuarie 10, 2008

Nu îmi aparţine. Mi-a trimis-o cineva pentru că ştia că m-am ocupat de Cîntare împreună cu Oti Vereş.

Nu pot să spun că am sărit în sus de bucurie. Nici imaginea asta nu este cea mai potrivită….

lovebetterwine_2006-sursa-anat-art.jpg

Cu acordul intermediarului o pun on line. Puteţi să vă daţi cu părerea pentru a-l ajuta pe traducător.

Comentariul meu: prea multe neologisme pe cm2 de pagină, prea multe cuvinte lipsite de potenţial poetic.

Vedeţi AICI.

31 comentarii

  1. slabutz. o traducere de nivelul clasei a opta. „sala de petreceri”. ha!


  2. Simtul poeziei, pare-se, il ocoleste cu desavarsire pe talmaci.


  3. ‘sezonul cantecelor a venit’
    ma tem ca nu, din pacate 🙂


  4. @cni: lol


  5. In alt loc zice:
    „arata-mi toate aspectele frumusetii tale”, ceea ce ma duce cu gandul fie la o demonstratie logica, fie la o lectie de anatomie:)


  6. „el se reimprospateaza spiritual plimbandu-se printre crini.” parca ar fi o reclama la un deodorant.


  7. “arata-mi toate aspectele frumusetii tale”, – te duce gandu … ori la ceva lectie de geografie


  8. Aceste cuvinte ne doare, dar nu pot să nu fiu de acord cu voi, cam aşa sună şi o altă traducere publicată de curînd pentru întreaga biblie, ei, nu chiar aşa, dar pe aproape…

    da CNI, nu cred că are probleme cu limba sursă, cu limba ţintă sînt probleme..

    Îmi pare rău pentru traducător, dar sper să îi folosească observaţiile voastre, să criticăm constructiv!

    Aveţi şi sugestii de echivalare?


  9. „dealurile accidentate” – parca si vad gipanele de la road-safari-ul antic..


  10. hélas, cu limba tinta sint mai intotdeauna problemele celor (prea multi) care incearca sa fac pe traducatorii, in orice domeniu. sugestii de echivalare nu am. ma gindesc insa sa-i sugerez sa se apuce de tradus reclame 🙂 sau manuale de geografie. si sa lase literatura inalta in grija celor care se pricep.


  11. Marius, please check the (g)email.


  12. Am primit, PEty, raspund in seara asta…. serviciul, ştii tu… unii mai şi munceşte…

    eu sînt unul dintre păstorii care munceşte 🙂


  13. Marius,
    „suferim” la fel.

    Ciudata traducere la Cantarea Cantarilor.


  14. „Aveţi şi sugestii de echivalare?”
    Pauza totala …

    E buna intrebarea. Altceva de criticat ?
    Orice: carti, persoane, idei.

    Evident cu totii criticam doar constructiv !


  15. am uitat sa pun 😀 🙂 😉


  16. „eu am cules pentru acest eveniment mir si plante aromate” suna ca Jurnalul TVR
    „Mirosul din articolele de imbracaminte din tiniuta ta este la fel ca cel din Liban…” suna ca reclamele alea vechi, din almanahurile comuniste, la articolele de imbracaminte gasite in cooperativele de consum.
    Nu stiu care este limba sursa a traducerii. Banuiesc ca nu greaca. Ebraica?
    Nu strica sa consulte si Septuaginta sau Vulgata.
    „himation”/”vestimentum” se poate traduce mult mai bine si mai pe romaneste prin „haine/vesminte” ( nu prin sintagma aia kilometrica si foarte tehnica) urmat de un genitiv al apartenentei, la care nu stiu de ce s-a renuntat in favoarea unui acuzativ cu prepozitia „din” care nu suna defel mai romaneste.


  17. erata:
    „mireasma” trebuie urmat de un genitiv al apartenentei:
    „mireasma vesmintelor tale”…


  18. „iubitul meu are o fata RADIANTA si RUMENA”- alaturare nepotrivita de neologisme destul de neasimilate si vorbe neaose.


  19. „draguta ca luna, stralucitoare ca soarele”
    Epitetul ‘dragut’ in limba romana nu apartine stilului inalt, insemnand ceva mai putin un pic, decat frumos.
    Nici macar nu se potriveste cu epitetul urmator, atasat soartelui, care apartine unui registru mult mai inalt.
    Si LXX si Vulgata zic simplu: „kale hos selene”, respectiv „pulchra ut luna”.


  20. Cea mai frumoasa declaratie de dragoste !!!


  21. Dar cea mai tare cred ca-i asta:
    „Scoala iubitul meu, hai sa mergem in PROVINCIE…”
    Asta-i, intr-adevar, o izbanda a inculturatiei. Ai zice ca „Sulamita”-i o cucoana din Bucuresti, asemanatoare bunicii D-lui Goe, desi drumurile lor sint opuse: „La bulivar birjar, la bulivar… „


  22. „Nu va holbati la mine ca sunt neagra”
    :))


  23. criticam constructiv:

    prin bunavointa sa, trad(uc)atorul acestei opere ne-a dat un exemplu de cum sa nu traduci un text

    sa nu uitam ca Dumnezeu binecuvanteaza inceputurile slabe..mult succes pe mai departe


  24. imi pare rau ca n-am timp sa iau la redactat textul traducerii. am de redactat altele, care implica niste deadline-uri si oarece arginti. dar chiar mi-ar fi facut placere. in situatia data, am preferat sa tratez textul asa cum tratez textele primite in redactie: daca e ceva de capul lui, zabovesc mai mult. daca, nu, il pun deoparte si scriu NU pe coperta. next!
    idee spontana: traducerea cintarii cintarilor in limbaj de cartier! aaaaah, de ce n-am timp! pun pariu c-ar suna remarcabil de poetic fata de acest rateu.


  25. Se pare că toată lumea suferă, Pety.
    Cred că autorul a avut intenţii bune, dar un astfel de exerciţiu ori îl va ambiţiona şi se pune pe tradus serios, ori se lasă pentru totdeauna de traducere…

    Draga CNI, am făcut o traducere după LXX, nu cred că am drepturile de publicare încă, e făcută pentru Polirom, textul în greacă ese superbissim… m-am chinuit cîteva luni de zile cu 8 capitole….dar a meritat din plin.

    Ioan Alexandru are o traducere proprie, poate pun un fragment din ea mîine… şi o ediţie destul de interesant.

    De acord, unele neologisme sînt chiar picate „din tramvai” şi din „piaţă”.

    CNI, îl concurezi pe RAsvan, deja devii spumos… 🙂

    mi-a plăcut şi mie aia cu provincia, n-o văzusem la prima citire, de fapt, mărturisesc că m-am enervat după primele două capitole..

    Aia o văzusem, Irina… din textul acela i-am predicat soră-mii la nuntă… ea e bruneţică foc şi s-a căsătorit cu un blond cu ochii albaştrii.

    Da, Paul, nu ştiu cine este traducătorul, dar dacă citeşte ce aţi scris voi aici, sper să nu îşi piardă cu totul curajul.

    CNI, nu ştiu după ce este făcută traducerea, latină, greacă, ebraică…

    Păcat, Horia, că nu te „involvezi” în editare, dar lasă… că mai vin ocazii 🙂


  26. Deoarece traducerea implică o interpretare a conceptelor şi expresiilor, cel mai greu de tradus este poezia.
    Stilul poetic ar trebui să păstreze atât profunzimea ideilor, cât şi frumuseţea şi caracterul poeziei, cu atât mai mult, fiind vorba de un poem de dragoste (sunt adeptul interpretării literare), menit să impresioneze prin caracterul relaţiei.

    Se folosesc o avalanşă de pronume, fără rost, care fac ca fraza să aibă o notă fonetică supărătoare. De exemplu: „Spune-mi tu pe care eu te iubesc” (cred că era mai bine: „spune-mi iubito”; „Ce frumoase iti sunt picioarele tale”, ar fi trebuit „Ce frumoase iti sunt picioarele”, sau „Ce frumoase sunt picioarele tale”.

    E român autorul traducerii? Poate vrea să facă o traducere literară, un supliment pentru exegeză, pentru că POEZIE = PAUZĂ.

    Mă întreb ce ar crede Solomon, dacă ar fi vorbitor de lb. română, despre propriul poem. Ar mai îndrăzni să îl trimită iubitei? I-ar trimite un e-mail sau ar prefera mess-ul – tot fiind vorba de dialoguri :)) ?


  27. Poate nu a fost niciodată îndrăgostit…


  28. @patratzos: redactare si traducere de texte religioase? mi-am facut portia la timpul potrivit si mi-a fost de-ajuns. prin urmare, no thanks. critica de traduceri? cu placere, oricind o sa am timp.


  29. Ai dreptate, Maxian, traducerea presupune mai mult decît o echivlare a termenilor, altfel am da-o computerelor să o facă, că se pricep, trebuie, ca în muzică să simţi mood-ul, feeling-ul… la interpretare…

    un traducător bun nu este neapărat un poet sau un scriitor bun, dar are simţul limbii ţintă şi cunoaşte bine limba sursă…

    Am mai scris despre chestia asta în urmă cu ceva timp şi puneam acolo o traducere academică a Ps. 23, am văzut că a fost preluată de mai mulţi. Nu-mi aparţine nici aceea 🙂

    https://patratosu.wordpress.com/2007/06/04/saracirea-vocabularului-cu-ajutorul-neologismelor/

    Ah, nu cred, Ioa, cred că tragi prea repede concluzii, poate că pur si simplu s-a jucat cu chestia asta şi nu i-a ieşit…

    AM avut mai mulţi studenţi care s-au trezit traducători ai Bibliei peste noapte şi au făcut cîte o ispravă de genul ăsta…

    Vorba dlui Sluşanschi, ca să devii un bun traducător trebuie să MĂNÎNCI o gramadă de text, să ai experienţă.

    Îmi tot fac vînt să continui traducerea la De Trinitate şi m-am speriat atît de tare… şi totuşi am terminat un doctorat pe Augustina, dar una-i gara, alta-i primăria.. .

    Esti bine venit, Horia, oricînd, bănuiesc că pentru critica unei traduceri trebuie să ştii şi limba sursă 🙂


  30. Am citit postul: „Neologizarea, o metodă de … sărăcire a vocabularului…”.

    Ai dreptate, eliminarea arhaismelor nu face decât să sărăcească vocabularul şi să limiteze intervalul gândirii şi cunoaşterii. Este unul din motivele pentru care sunt foarte selectiv cu privire la folosirea noilor traduceri.

    Cât despre „traducerea academică” a Ps.23 … lol 🙂 🙂
    Nu aşi îndrăzni să predic aşa niciodată … orice exagerare pare a fi „deviantă” şi seacă, fără esenţă spirituală.


  31. Eu cred că seamănă un pic cu tracerea incriminată, nu? Aşa, un pic…

    Eu doresc să îmi învăţ copiii şi arhaisme şi neologisme, deopotrivă şi sînt de acord cu o nouă traducere, dacă rezolvă probleme pe care alte traduceri nu le-au rezolvat, dacă le lasă tot aşa… Ce rost are?



Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: