….cu chestii din astea: „Băi, a văzut ce-a scris ăla, ai văzut ce dezbatere e pe blogul ăluilalt, nu-i aşa că-i împotriva ta, e împotriva Emanuelului, e gaşcă….deci şi el a ocolit dosarul lui taică-tău că aţi fost prieteni, da? „.
Celor bolnavi de scenarită cronică şi altora le spun clar şi cu gura plină: am fost de acord să se publice dosarul tatălui meu, face parte din lupta pentru adevăr şi pentru recuperarea trecutului nostru…. aşa cum a fost el, trecutului nostru …. şi al meu, numai că Dănuţ a uitat acest folder prin computerele lui.
Aşa că vă rog, mergeţi la Dănuţ, vedeţi ce declară el AICI, totul este adevărat, spălaţi-vă bine ochii pentru că acest fel de lucruri cred că sînt gesturi de normalitate finalmente.
Îmi place neamul nostru cu toată pasiunea de care dăm dovadă…. dar nu gust deloc isteria…
Dacă mergeţi la Dănuţ mai aveţi un bonus: o poză foarte „rotundă” cu pătrăţosu 🙂
