Lectie de retorică… încearcă cineva o traducere?
ianuarie 17, 2008În toată seria asta cu „Who’s Jesus…” cineva, cred că Aurel Mateescu, a trimis acestă chestie superbă.
Este o lecţie de retorică…
Poate cineva să facă o traducere prin care să încerce să atingă nivelul de intensitate al originalului?
Camix, Gîndurarul? Cristi Lucaci? Se oferă cineva?
Facem un concurs? 🙂
Cu ce premiu?…
Iată versiunea în limba engleză…
My King was born King.
The Bible says He’s a Seven Way King.
He’s the King of the Jews – that’s a racial King.
He’s the King of Israel – that’s a National King.
He’s the King of righteousness.
He’s the King of the ages.
He’s the King of Heaven.
He’s the King of glory.
He’s the King of kings and He is the Lord of lords.
Now that’s my King. Well I wonder if you know Him. Do you know Him?
Don’t try to mislead me. Do you know my King?
David said the Heavens declare the glory of God, and the firmament show His handiwork.
My King is the only one whom there are no means of measure can define His limitless love.
No far seeing telescope can bring into visibility the coastline of His shore of supplies.
No barriers can hinder Him from pouring out His blessing.
Well, well,
He’s enduringly strong.
He’s entirely sincere.
He’s eternally steadfast.
He’s immortally graceful.
He’s imperially powerful.
He’s impartially merciful.
That’s my King.
He’s God’s Son.
He’s the sinner’s saviour.
He’s the centrepiece of civilization.
He stands alone in Himself.
He’s august.
He’s unique.
He’s unparalleled.
He’s unprecedented.
He’s supreme.
He’s pre-eminent.
Well,
He’s the loftiest idea in literature.
He’s the highest personality in philosophy.
He’s the supreme problem in high criticism.
He’s the fundamental doctrine of proved theology.
He’s the carnal necessity of spiritual religion.
That’s my King.
He’s the miracle of the age.
He’s the superlative of everything good that you choose to call Him.
Well,
He’s the only one able to supply all of our needs simultaneously.
He supplies strength for the weak.
He’s available for the tempted and the tried.
He sympathizes and He saves.
He’s strong God and He guides.
He heals the sick.
He cleanses the lepers.
He forgives sinners.
He discharged debtors.
He delivers the captives.
He defends the feeble.
He blesses the young.
He serves the unfortunate.
He regards the aged.
He rewards the diligent and He beautifies the meek.
Do you know Him?
Well,
my King is the key of knowledge.
He’s the wellspring of wisdom.
He’s the doorway of deliverance.
He’s the pathway of peace.
He’s the roadway of righteousness.
He’s the highway of holiness.
He’s the gateway of glory.
He’s the master of the mighty.
He’s the captain of the conquerors.
He’s the head of the heroes.
He’s the leader of the legislatures.
He’s the overseer of the overcomers.
He’s the governor of governors.
He’s the prince of princes.
He’s the King of kings and He’s the Lord of lords.
That’s my King. Yeah. Yeah.
That’s my King.
My King, yeah.
His office is manifold.
His promise is sure.
His light is matchless.
His goodness is limitless.
His mercy is everlasting.
His love never changes.
His Word is enough.
His grace is sufficient.
His reign is righteous.
His yoke is easy and
His burden is light.
Well.
I wish I could describe Him to you, but
He’s indescribable.
He’s indescribable.
Yes.
He’s incomprehensible.
He’s invincible.
He’s irresistible.
I’m coming to tell you, the heavens of heavens cannot contain Him, let alone a man explaining Him.
You can’t get Him out of your mind.
You can’t get Him off of your hands.
You can’t outlive Him and you can’t live without Him.
Well, Pharisees couldn’t stand Him, but they found out they couldn’t stop Him.
Pilot couldn’t find any fault in Him.
The witnesses couldn’t get their testimonies to agree.
Herod couldn’t kill Him.
Death couldn’t handle Him and the grave couldn’t hold Him.
That’s my King.
Yeah.
He always has been and
He always will be.
I’m talking about He had no predecessor and He’ll have no successor.
There was nobody before Him and there’ll be nobody after Him.
You can’t impeach Him and He’s not going to resign.
That’s my King!
That’s my King!
Thine is the kingdom and the power and the glory.
Well, all the power belongs to my King.
We’re around here talking about black power and white power and green power, but it’s God’s power.
Thine is the power. Yeah. And the glory.
We try to get prestige and honour and glory for ourselves, but the glory is all His.
Yes.
Thine is the Kingdom and the power and glory, forever and ever and ever and ever.
How long is that?
And ever and ever and ever and ever.
And when you get through with all of the evers, then,
Amen.
sursa http://blog.theiowaharvest.com/?p=000030
Iată acum şi ceva echivalent în limba română. Ceva ce îmi place foarte mult.
CONDACELE SI ICOASELE ACATISTULUI MANTUITORULUI
Condacul 1
Aparatorul cel mai mare si Doamne, Biruitorul iadului, ca cei ce ne-am izbavit de moartea cea vesnica, cele de lauda aducem Tie noi, robii Tai si zidirea Ta. Ci, ca Cel ce ai indurari nenumarate, izbaveste – ne pe noi din toate nevoile, care-Ti strigam Tie ! Isuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma!
Icosul 1
Facatorul ingerilor si Doamne al puterilor, deshide-mi mie, nepriceputului, mintea si limba, spre lauda preacuratului Tau nume, precum ai deschis auzul si limba celui surd si gangav de demult, ca sa graiesc si eu acestea:
Isuse, preaminunate, mirarea ingerilor;
Isuse, preaputernice, izbavirea stramosilor;
Isuse, preadulce, slava patriarhilor;
Isuse, preaslavite, taria ocarmuitorilor;
Isuse, preaiubite, plinirea proorocilor;
Isuse, preaminunate, intarirea mucenicilor;
Isuse, prealine, bucuria calugarilor;
Isuse, preamilostive, dulceata preotilor;
Isuse, preaindurate, infranarea pustnicilor;
Isuse, preadulce, bucuria preacuviosilor;
Isuse, preacurate, mintea cea intreaga a celor curati cu fecioria; Isuse, Cel mai inainte de veci, mantuirea pacatosilor;
Isuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma!
Condacul 2
Vazand, Doamne, pe vaduva care plangea foarte si, precum atunci, milostivindu-Te, ai inviat pe fiul ei, pe care il ducea sa-l ingroape, asa inviaza si sufletul meu cel omorat cu pacatele, Iubitorule de oameni, si Te milostiveste spre mine, care-Ti cant Tie : Aliluia!
Icosul 2
Intelegerea cea neinteleasa cautand Filip sa o inteleaga, graia : Doamne, arata noua pe Tatal. Iar Tu ai zis catre dansul : Atata vreme fiind cu Mine, au n-ai cunoscut ca Tatal este intru Mine si Eu intru Tatal ? De aceea, Tie, Celui ce esti necuprins, cu frica Iti graim:
Isuse, Dumnezeule cel mai inainte de veci;
Isuse, Imparatule cel prea-puternic;
Isuse, Stapane cel indelung-rabdator;
Isuse, Mantuitorule cel preamilostiv;
Isuse, pazitorul meu cel preabun;
Isuse, curateste pacatele mele;
Isuse, ridica faradelegile mele;
Isuse, iarta nedreptatile mele;
Isuse, nadejdea mea, nu ma lasa pe mine;
Isuse, ajutorul meu, nu ma lepada pe mine;
Isuse, Ziditorul meu, nu ma uita pe mine;
Isuse, Pastorul meu, nu ma pierde pe mine;
Isuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma!
Condacul 3
Isuse, Care ai imbracat cu putere de sus pe Apostolii Tai care sedeau in Ierusalim, imbraca-ma si pe mine, cel golit de toate faptele cele bune, cu caldura Duhului Tau celui Sfant, si-mi da mie sa cant Tie cu dragoste : Aliluia!
Icosul 3
Isuse, Cel ce ai multime de indurari, Care ai chemat pe vamesi, pe pacatosi si pe cei necredinciosi, nu ma trece cu vederea acum pe mine, cel asemenea lor; ci, ca niste mir de mult pret, primeste cantarea aceasta:
Isuse, puterea cea nebiruita;
Isuse, mila cea fara de sfarsit;
Isuse, frumusetea cea prealuminata;
Isuse, dragostea cea nebiruita;
Isuse, Fiul lui Dumnezeu celui viu;
Isuse, miluieste-ma pe mine pacatosul;
Isuse, auzi-ma pe mine cel zamislit in faradelegi;
Isuse, curateste-ma pe mine, cel nascut in pacate;
Isuse, invata-ma pe mine, netrebnicul;
Isuse, lumineaza-ma pe mine, intunecatul;
Isuse, curateste-ma pe mine, intinatul;
Isuse, scoate-ma pe mine, desfranatul;
Isuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma!
Condacul 4
Vifor de ganduri indoielnice avand inlauntru, Petru se afunda; iar vazandu-Te pe Tine, Isuse, fiind cu trup si umbland pe apa, Te-a cunoscut pe Tine Dumnezeu adevarat, si, primind mana Ta cea mantuitoare, a zis : Aliluia!
Icosul 4
Auzit-a orbul, Doamne, ca Tu treci pe cale si a strigat : Isuse, Fiul lui David, miluieste-ma; si chemandu-l i-ai deschis ochii lui. Lumineaza cu mila Ta si ochii cei cugetatori ai inimii mele, ai celui ce strig si graiesc:
Isuse, ziditorul celor de sus;
Isuse, rascumparatorul celor de jos;
Isuse, pierzatorul celor de dedesubt;
Isuse, infrumusetatorul fapturilor;
Isuse, mangaierea sufletului meu;
Isuse, luminatorul mintii mele;
Isuse, veselia inimii mele;
Isuse, sanatatea trupului meu;
Isuse, Mantuitorul meu, mantuieste-ma;
Isuse, luminatorul meu, lumineaza-ma;
Isuse, izbaveste-ma de tot chinul;
Isuse, mantuieste-ma pe mine, nevrednicul;
Isuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma!
Condacul 5
Precum ne-ai rascumparat pe noi de demult din blestemul legii cu sangele cel izbavitor din Dumnezeu, Isuse, asa ne scoate pe noi din lanturile cu care sarpele ne-a impiedicat, prin patimile cele trupesti, prin indemnurile spre desfranare si prin trandavirea cea rea, pe noi, cei ce-Ti cantam Tie: Aliluia!
Icosul 5
Vazand pruncii evreilor in chip omenesc pe Cel ce a zidit pe om cu mainile si cunoscandu-L pe El a fi Stapanul, s-au nevoit cu stalpari a-I placea Lui, strigand : Osana ! Iar noi aducem Tie cantare, graind:
Isuse, Dumnezeul cel adevarat;
Isuse, Fiul lui David;
Isuse, Imparatul cel preaslavit;
Isuse, Mielul cel nevinovat;
Isuse, Pastorul cel prealuminat;
Isuse, pazitorul prunciei mele;
Isuse, indreptatorul tineretilor mele;
Isuse, lauda batranetilor mele;
Isuse, nadejdea cea de la moartea mea;
Isuse, viata mea de dupa moarte;
Isuse, linistea mea la judecata Ta;
Isuse, dorirea mea, nu ma rusina atuncea;
Isuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma!
Condacul 6
Vestirea si graiurile propovaduitorilor celor de Dumnezeu purtatori plinind-o, Isuse, pe pamant Te-ai aratat si cu oamenii ai vietuit, Cel ce esti neajuns, si durerile noastre le-ai ridicat, de unde cu ranile Tale noi tamaduindu-ne, ne-am deprins a canta: Aliluia!
Icosul 6
Rasarit-a in lume luminarea adevarului Tau si s-a izgonit inselaciunea cea diavoleasca, Mantuitorul nostru, ca idolii nerabdand taria Ta au cazut, iar noi, dobandind mantuire, multumire Iti aducem, cantand asa:
Isuse, adevarul cel ce izgonesti inselaciunea;
Isuse, lumina cea mai presus de toate luminile;
Isuse, Imparate, intaritorul tuturor tariilor;
Isuse, Dumnezeule, Cel ce petrci intru mila;
Isuse, painea vietii, satura-ma pe mine cel flamand;
Isuse, izvorul intelepciunii, adapa-ma pe mine cel insetat;
Isuse, vestmantul cel de veselie, imbraca-ma pe mine cel intinat;
Isuse, acoperamantul cel de bucurie, acopera-ma pe mine nevrednicul;
Isuse, datatorul celor ce cer, da-mi sa plang pentru pacatele mele;
Isuse, Cel ce afli pe cei ce Te cauta, afla si sufletul meu;
Isuse, deshizatorul celor ce bat, deschide inima mea cea ticaloasa;
Isuse, rascumparatorul pacatosilor, curateste faradelegile mele;
Isuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma!
Condacul 7
Vrand sa descoperi taina cea ascunsa din veac, ca un miel spre junghiere Te-ai adus, Isuse, si ca o oaie fara de glas inaintea celor ce o tund, si ca un Dumnezeu din morti ai inviat si cu slava la ceruri Te-ai inaltat si ne-ai ridicat pe noi, care-ti cantam Tie: Aliluia!
Icosul 7
Aratat-a faptura minunata, aratandu-Se noua, Facatorul : ca din Fecioara, mai presus de fire S-a intrupat si din mormant a inviat, nestricand pecetile, si la Apostoli prin usile incuiate a intrat cu trupul. Drept aceea, minunandu-ne, cu credinta graim acestea:
Isuse, Cuvantul cel necuprins;
Isuse, Cuvantul cel nevazut;
Isuse, puterea cea neajunsa;
Isuse, intelepciunea cea mai presus de cuget;
Isuse, Dumnezeirea cea de necuprins in scris;
Isuse, domnia cea nenumarata cu anii;
Isuse, imparatia cea nebiruita;
Isuse, stapanirea cea fara de sfarsit;
Isuse, taria cea preainalta;
Isuse, puterea cea vesnica;
Isuse, Facatorul meu, miluieste-ma;
Isuse, Mantuitorul meu, mantuieste-ma;
Isuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma!
Condacul 8
Vazand straina intruparea lui Dumnezeu, sa ne instrainam din lumea cea desarta si mintea spre cele dumnezeiesti sa o suim, ca pentru aceasta Dumnezeu pe pamant S-a pogorat, ca sa ne ridice la ceruri pe noi, cei ce-I cantam Lui: Aliluia!
Icosul 8
Cu totul era intre cei de jos, si dintre cei de sus nicicum nu S-a despartit Cel negrait, cand de voie pentru noi a patimit, si cu moartea Sa moartea noastra a omorat-o, si cu Invierea Sa a daruit viata celor ce-I canta:
Isuse, bucuria inimii;
Isuse, taria trupului;
Isuse, lumina sufletului;
Isuse, repejunea mintii;
Isuse, bucuria cunostintei;
Isuse, nadejdea cea aleasa;
Isuse, pomenirea cea preavesnica;
Isuse, lauda cea mai presus de ceruri;
Isuse, slava mea cea preainalta;
Isuse, dorirea mea, nu ma lepada pe mine;
Isuse, Pastorul meu, cauta-ma pe mine;
Isuse, Mantuitorul meu, mantuieste-ma;
Isuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma!
Condacul 9
Toata firea ingereasca, Isuse, fara de incetare slaveste preasfant numele Tau in ceruri, strigand : Sfant, Sfant, Sfant! iar noi pacatosii pe pamant, cu buzele de tina, cantam: Aliluia!
Icosul 9
Pe ritorii cei mult graitori ii vedem tacand ca niste pesti fara de glas despre Tine, Isuse, Mantuitorul meu; ca nu se pricep sa spuna cum Dumnezeu cel neschimbat petreci si om deplin. Iar noi, minunandu-ne de o taina ca aceasta, cu credinta graim acestea:
Isuse, Dumnezeul cel preavesnic;
Isuse, Imparatul imparatilor;
Isuse, Stapanul stapanilor;
Isuse, Judecatorul celor vii si a celor morti;
Isuse, nadejdea celor fara de nadejde;
Isuse, mangaierea celor ce plang;
Isuse, slava saracilor;
Isuse, nu ma judeca pe mine dupa faptele mele;
Isuse, curateste-ma dupa mare mila Ta;
Isuse, izgoneste de la mine trandavirea;
Isuse, lumineaza-mi gandul cel tainic al inimii;
Isuse, da-mi aducere aminte de moarte;
Isuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma!
Condacul 10
Vrand sa mantuiesti lumea, Rasaritule al rasariturilor, venind catre apus, la firea noastra cea intunecata, Te-ai smerit pana la moarte; drept aceea s-a preainaltat numele Tau mai mult decat tot numele si de la toate fapturile ceresti si pamantesti auzi: Aliluia!
Icosul 10
Imparate cel preavesnic, Mangaietorule cel adevarat, Hristoase, curateste-ne pe noi de toata intinaciunea, precum ai curatit pe cei zece leprosi, si ne tamaduieste pe noi, precum ai tamaduit sufletul cel iubitor de argint al lui Zaheu vamesul, ca sa cantam Tie cu umilinta acestea:
Isuse, vistierul cel nestricat;
Isuse, bogatia cea neimputinata;
Isuse, hrana cea tare;
Isuse, bautura cea nesecata;
Isuse, imbracamintea saracilor;
Isuse, folositorul vaduvelor;
Isuse, aparatorul celor lipsiti;
Isuse, ajutatorul celor osteniti;
Isuse, indreptatorul celor straini;
Isuse, carmaciul celor ce inoata pe mare;
Isuse, linistea celor invaluiti;
Isuse, Dumnezeule, ridica-ma pe mine, cel cazut;
Isuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma!
Condacul 11
Cantarea cu totul de umilinta aduc Tie, eu, nevrednicul, si strig Tie ca si cananeeanca : Isuse, miluieste-ma, ca nu am fiica, ci trup, care cumplit este stapanit de diavolul si cu patimi si cu urgie este aprins, si-mi da tamaduire mie celui ce-Ti cant: Aliluia!
Icosul 11
Luminatorul cel primitor de lumina al celor din intunericul necunostintei, Pavel, care mai inainte Te izgonea pe Tine, socotind puterea glasului celui de Dumnezeu inteleptitor s-a limpezit pornirea cea rea a sufletului. Asa si mie, lumineaza-mi luminile cele intunecate ale sufletului, ale celui ce graiesc Tie:
Isuse, Imparatul meu cel preatare;
Isuse, Dumnezeul meu cel preaputernic;
Isuse, Domnul meu cel fara de moarte;
Isuse, Ziditorul meu cel preaslavit;
Isuse, Indreptatorul meu cel preabun;
Isuse, Pastorul meu cel preaindurat;
Isuse, Stapanul meu cel preamilostiv;
Isuse, Mantuitorul meu cel preamilosard;
Isuse, lumineaza-mi mintea cea intunecata cu patimile;
Isuse, tamaduieste-mi trupul cel ranit cu pacatele;
Isuse, curateste-mi mintea de gandurile cele desarte;
Isuse, pazeste-mi inima de gandurile cele viclene;
Isuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma!
Condacul 12
Daruieste-mi har, Dezlegatorule al tuturor datoriilor, Isuse, si ma primeste pe mine, cel ce ma pocaiesc, precum ai primit pe Petru, care s-a lepadat de Tine, si ma cheama pe mine trandavul, precum de demult pe Pavel, care Te prigonea pe Tine, si ma auzi pe mine, cel ce-Ti cant Tie: Aliluia!
Icosul 12
Slavind invierea Ta, Te laudam toti si credem cu Toma ca Domn si Dumnezeu esti, Cel ce sezi de-a dreapta Tatalui si va sa vii sa judeci viii si mortii. Atunci adica ma invredniceste sederii de-a dreapta pe mine, cel ce zic:
Isuse, Imparatul cel mai inainte de veci, mantuieste-ma;
Isuse, floarea cea cu bun miros, bine inmiresmeaza-ma;
Isuse, caldura cea iubita, incalzeste-ma;
Isuse, acoperamantul cel mai inainte de veci, acopera-ma;
Isuse, vestmantul cel luminat, infrumuseteaza-ma;
Isuse, margaritarul cel cinstit, lumineaza-ma;
Isuse, piatra cea scumpa, straluceste peste mine;
Isuse, soarele dreptatii, lumineaza-ma;
Isuse, lumina cea sfanta, straluceste peste mine;
Isuse, de durerile cele sufletesti si trupesti izbaveste-ma;
Isuse, scoate-ma din mana potrivnicului;
Isuse, izbaveste-ma de focul cel nestins si de alte chinuri vesnice;
Isuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma!
Condacul 13
O, preadulce si intru tot indurate Isuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, primeste acum aceasta putina rugaciune a noastra, precum ai primit cei doi bani ai vaduvei si pazeste mostenirea Ta de vrajmasii cei vazuti si cei nevazuti, de venirea altor neamuri asupra noastra, de neputinte si de foamete, de toate scarbele si ranile cele aducatoare de moarte, si din chinurile cele viitoare scoate-ne pe noi, care cantam Tie: Aliluia!
Poate ajută la traducere…
Este o parte din Acatistul Mîntuitorului Isus Cristos.
La patratosu 
Dom’le ce provocare ne lansezi… 🙂 Dragă Marius, e un text care stimulează; e şi haios, dar şi consistent. Consistent şi în lungime. 😛
Păi… parcă aş mai putea refuza acum. 🙂 🙂 Încercăm. Parcă văd ce şezătoare pătrată o să încingeţi la final ca să analizaţi produsele finite. Aiaiai! 🙂
Deci încep.
Frate Cruceru astept de o luna raspunsul duneavoastra la scrisoarea si intrebarea mea, desigur trebuie sa aveti o explicatie.(fg)
Frumos Dumnezeu! Nu sunt prea multe de spus cand ni se amintesc toate acestea. As vrea sa-mi aduc aminte toate astea cand inima-mi scarnava se grabeste a pacatui, a se indoi, a se ratoi etc.
http://blog.theiowaharvest.com/?p=000030 aici este textul desi prin traducere se pierde ceva din frumusete,,,chestia „coranica”
draga CAmix, nu stiu ce este „haios” 🙂
Draga Florian, daca este pe adresa davidnata atunci acea adresa nu este consultata de multa vreme pentru ca aceea adresa a fost cea prin care am fost conectat la forumurile de pe care am iesit in luna decembrie…
va rog sa imi scrieti pe celellate doua adrese,
ma voi uita sa vad ce este pe adresa cu pricina…
multumim pentru text, este mai usor sa ai textul in fata decit sa il auzi, Vlad..
Ahh… nu. Mi-era teamă că…
Aceea era o reacţie spontană, însă nu vis-a-vis de mesaj şi atmosfera lui, ci doar vis-a-vis de jocurile lui de limbaj. Acelea le-am urmărit în special. Nu mi-am dat seama că ar arunca o notă de neseriozitate asupra textului. Nu asta era intenţia… 😕
îţi scrisesem într-un mail ceva.
vezi că textul pus de vlad nu este identic cu cel din video, este aceeaşi predică, dar rostită altă dată, cred..
Da, am observat; sunt diferenţe de formulare. Am vrut să scriu, dar eram prea prinsă în limbi… omeneşti. Era mai uşor aşa, dar e ok. Am mers înainte cu videoul.
Acum veni varianta scrisă? 🙂 Acum e gata şi al meu, numai finisările… Unde le trimit? Privat sau aici?
unde doreşti, Camix, să vedem cum va fi primită 🙂
Iar ne intersectam gandurile …
Si eu am postat acelasi filmulet dar din alta sursa. Pe cand eram inca sub puternica impresie lasata de interactiunea cu El.
Se pare ca astazi ne-am hotarat sa-I dedicam gandurile si mai mult decat de obicei.
La mai multa Glorie Lui!
Cat despre comentariile altora … iti spun eu unul:
„nu imi place vocea” – de la o „doamna” careia i l-a trimis sotia mea.
Cred ca si tradus va suna la fel de bine rostit din inima si cu aceeasi pasiune.
Regele regilor
Biblia spune că…
El e Regele evreilor
El e Regele lui Israel
El e Regele dreptăţii
El e Regele vremurilor
El e Regele Cerului
El e Regele gloriei
El e Regele Regilor
şi El e Domnul Domnilor
Acesta e Regele meu!
David spune…
că Cerurile vorbesc despre slava lui Dumnezeu
şi întinderea lui vesteşte lucrarea mâinilor Lui
nicio măsură nu poate cuprinde dragostea Lui fără margini
Niciun telescop nu poate aduce în faţa ochilor marginea fără de ţărm a dărniciei Lui
nicio barieră nu-L poate îngrădi ca să nu-Şi mai reverse binecuvântarea peste noi
El e puternic până la capătul veşniciei
El e sincer dincolo de desăvârşire
El e credincios până la marginea eternităţii
El e îndurător până dincolo de nemurire
El e tare până dincolo de stăpâniri
El e milostiv fără părtinire
Acesta e Regele meu!
El e Fiul lui Dumnezeu
El e Mântuitorul păcătoşilor
El este stâlpul civilizaţiei
El îşi este suficient
E maiestuos
E unic
E neegalat
E fără precedent
E suprem
E preeminent
E cea mai măreaţă idee din literatură
E cea mai mare personalitate din filosofie
E subiectul suprem în critică
E doctrina fundamentală a teologiei adevărate
E necesitatea esenţială a religiei spirituale
Acesta e Regele meu!
E minunea timpurilor
E superlativul oricărui lucru pe care îl numim bun
E singurul în stare să împlinească toate nevoile noastre simultan
El dă putere celor slabi
El e gata pentru cei ispitiţi şi încercaţi
El empatizează şi salvează
El păzeşte şi îndrumă
El vindecă bolnavii
El curăţă leproşii
El iartă păcătoşii
El despovărează datornicii
El eliberează captivii
El apără neputincioşii
El binecuvântează tinerii
El slujeşte nefericiţii
El priveşte cu grijă bătrânii
El răsplăteşte sârguincioşii
Regele meu e secretul întregii cunoaşteri
E fântâna înţelepciunii
E poarta către mântuire
E cărăruia către pace
E drumul către îndreptăţire
E calea către sfinţenie
E deschiderea spre glorie
E stăpânul stăpânilor
E căpitanul cuceritorilor
E conducătorul eroilor
E comandantul legiuitorilor
E supraveghetorul învingătorilor
E guvernatorul guvernatorilor
E prinţul prinţilor
E regele regilor
E domnul domnilor
Acesta e regele meu!
Lucrarea Lui e felurită
Promisiunea Lui e sigură
Lumina Lui e neîntrecută
Bunătatea Lui e nelimitată
Mila Lui e nemuritoare
Dragostea Lui e neschimbătoare
Cuvântul Lui e îndeajuns
Harul Lui e suficient
Domnia Lui e dreaptă
Jugul Lui e uşor
Şi povara Lui nu e grea
Aş vrea să vi-L pot descrie…
E de nedescris
E de neînţeles
E de neînvins
E irezistibil
Încerc să vă spun că
Cerurile nu îl pot cuprinde
Dacă omul ar vrea să îl înţeleagă de unul singur
Nu îţi poţi îndepărta gândul de la El
Nu te poţi desprinde de El
Nu poţi trăi mai mult decât El
Şi nu poţi trăi fără El
Fariseii nu L-au putut suferi
Când au văzut că nu Îl pot opri
Pilat nu a găsit nicio vină în El
Martorii nu au putut cădea de acord asupra întâmplărilor
Irod nu l-a putut omorî
Moartea nu l-a putut controla
Iar mormântul nu l-a putut păstra
Acesta e regele meu!
El a fost dintotdeauna
Şi va fi întotdeauna
Nu a avut predecesor
Nu va avea nici succesor
Nu a fost nimeni înainte de El
Nu va fi nimeni nici după El
Nu Îl poţi pune sub acuzare
Iar El nu îşi va da demisia
Acesta e regele meu!
A Ta e împărăţia
Şi puterea
Şi slava
Toată slava e a lui!
A ta e împărăţia
Şi puterea
Şi slava
În veci
De veci
De veci
Şi după ce se termină toate veciile
E doar Amin!
Mulţumim, Camix!
rectificare: „şi întinderea LOR vesteşte lucrarea mâinilor Lui”
da multumim Cami
eu cred ca ti-a iesit mai putin ultima parte .
„Dupa toti acesti „de veci” urmeaza Amin”
Dar sa isi dea si altii cu parerea…
ca altfel oricum isi da cu parerea parintelu Dorinelu
Ne-a demonstrat ca pe langa greaca, latina, ebraica, copta, aramaica, bucuresteneasca vulgata :), „limba ortodoxa a Duhului”, stie si engleza…
Mai tineti minte textele jenibile pe care le-a scris in engleza?
Poate ca asa stie si greaca…Patratosu sa ne spuna! 🙂
draga Visitor,
lasă-l în plata Domnului că la fiecare post tot aminteşte ratingul, numai asta îl interesează…
de ştiut…mă scuzaţi m-am plictisit de texte pline de „noi”, „noastră”, „nostru” etc. şi o retorică de doi bani…
eu unul sînt convins…şi de spiritul lui de dialog şi de ştiinţă şi de altele… nu le mai enumăr că îmi fac păcate degeaba..
Să îşi scrie teza şi apoi mai vedem şi despre ştiinţă.
Un blog nu-i „capodoperă” pentru nimeni… mai ales cu cut and paste-uri
Nici măcar pentru mine 🙂
„He is imperially powerful”? I say: what kinda English is that? Spunea bine ce spunea profesorul Higgins: „There even are places where English completely disappears; in America they haven’t used it for years.”
La acest concurs nu ma bag, astept altul 🙂
[…] « 4,3,2,Mungiu se alege cu O Scar Traducere. Ai ce citi! 18 ianuarie 2008 Pătrăţosu mi-a gâdilat timpul şi s-a gândit că ar fi bine să dea un exerciţiu de traducere, aşa ca […]
Draga Marius, gasesti traducerea pe blogul meu! Simte-te liber si foloseste-o, daca vrei. Multumesc de ocazie. Mi-am strecurat sufletul. Parca nu mai sunt asa apos. 🙂
vaisiamar… să înţeleg că eşti un adept înrăit al englezei britanice…
Limba este o realitate dinamică, nu există o limbă română standard, nici una engleză standard, fiecare dintre noi vorbim O LIMBĂ română, în care pot să îmi permit creaţii, licenţe etc.
Ok, Trăiască Shakespeare, mie mi se pare chestia asta un fel de legionarism lingvistic, un purism izvorît dintr-un complex al unei culturi care nu se mai bucură de avantajul imperiului, complex economic şi, se pare, în ultimul timp, şi cultural…
prea multe se întîmplă în America,
pe de altă parte, oraşul în care se învîrt cei mai mulţi bani din lume este Londra şi America de ieri încoace este în recesiune declarată…
aşa că au şi insularii o pricină de bucurie 🙂
draga Cristi, am văzut traducerea, mulţumesc, am să o preiau de pe blogul tău..
Iată pentru comparaţie şi traducerea lui Cristi Lucaci
Împăratul Împăraţilor
Biblia spune:
… El e Împăratul iudeilor
… El e Împăratul lui Israel
… El e Împăratul dreptăţii
… El e Împăratul veacurilor
… El e Împăratul cerului
… El e Împăratul slavei
… El e Împăratul Împăraţilor
… şi Domnul Domnilor…
Acesta e Împăratul meu!
David spune:
Cerurile mărturisesc slava lui Dumnezeu
Şi înaltul lor trădează lucrarea mâinilor lui.
Nici o măsură nu poate cuprinde dragostea-I de necuprins
Nici un telescop nu poate întrezări ţărmul nemărginit al providenţei Sale
Nici un obstacol nu-L poate împiedica Să-şi dezlănţuie binecuvântările
Mai mult,
… E de-a pururi puternic
… E pe deplin adevărat
… E veşnic neclintit
… E neabătut de graţios
… E împărătesc de aprig
… E nepărtinitor de milostiv
Acesta e Împăratul meu!
E Fiul lui Dumnezeu
E mântuitorul celor păcătoşi
E piatra de hotar a lumii
El stă prin Sine Însuşi
E maiestuos
E ca nimeni altul
E fără seamăn
E cum nu s-a mai văzut
E cel mai…
E strălucitor!
E cea mai nobilă idee a literaturii
E cea mai mare personalitate a filosofiei
E dilema fundamentală a elitei criticii
E doctrina de bază a adevăratei teologii
E necesitatea primară a spiritualităţii
Acesta e Împăratul meu!
E minunea veacului
E superlativul oricărui nume pe care l-ai alege să i-L dai
E singurul care poate împlini toate nevoile noastre
El dă putere celor slabi
El e-aproape de cei ispitiţi şi încercaţi
El se îndură şi El mântuie
El păzeşte şi El călăuzeşte
El tămăduieşte bolnavii
El vindecă leproşii
El iartă păcătoşii
El achită datornicii
El eliberează robii
El apără pe cei slabi
El binecuvântă pe cei tineri
El ajută pe cei nenorociţi
El caută pe cei bătrâni
El răsplăteşte pe cei ce se ostenesc
Şi El îi fericeşte pe cei smeriţi
Îl cunoşti?
Ei bine,
Împăratul meu este cheia cunoaşterii
E izvorul înţelepciunii
E uşa spre eliberare
E cărarea spre pace
E calea spre neprihănire
E drumul spre sfinţenie
E poarta spre glorie
E stăpânitorul celor puternici
E căpetenia învingătorilor
E mai-marele eroilor
E povăţuitorul legiuitorilor
E stăpânul biruitorilor
E voievodul voievozilor
E prinţul prinţilor
E Împăratul Împăraţilor
Şi e Domnul Domnilor
Acesta e Împăratul meu!
Darurile Lui sunt nemaipomenite
Făgăduinţele Lui sunt absolute
Viaţa Lui este neasemuită
Bunătatea Lui este nemărginită
Îndurarea Lui este veşnică
Dragostea Lui nu se schimbă niciodată
Cuvântul Lui este îndestulător
Harul Lui este îndeajuns
Domnia Lui este dreaptă
Jugul Lui este bun
Şi povara Lui este uşoară.
Aş vrea să pot să vi-L descriu…
E de nedescris…
E de negrăit…
E de nepătruns…
E invincibil…
E irezistibil…
Încerc să vă spun…
Cerurile cerurilor nu-L pot cuprinde…
Darmite un om să Îl explice…
Nu poţi să-L scoţi din mintea ta
De El nu poţi scăpa
În ani nu poţi să-L întreci
Şi fără El nu poţi să trăieşti
Fariseii nu L-au răbdat
Când au văzut că nu-L pot opri
Pilat nu a găsit nici o vină în El
Martorii nu au reşuşit să-şi potriveacă mărturiile
Irod n-a putut să Îl omoare
Moartea nu I-a făcut faţă
Şi mormântul să-L ţină n-a fost în stare
Acesta e Împăratul meu!
El dintodeauna este…
…şi întodeauna va fi.
Vreau să spun că…
Nu a avut nici un înaintaş
Şi nu va avea nici un urmaş
Nu a fost nimeni înainte de El
Şi nu va fi nimeni după El
Nu poţi să Îl pui sub acuzare
Şi El niciodată nu va abdica
Acesta e Împăratul meu!
Slăvit fie Domnul!
Acesta e Împăratul meu!
A Ta este Împărăţia
Şi puterea…
Şi slava…
Şi slava este toată a Lui!
A Ta este Împărăţia
Şi puterea…
Şi slava…
… în vecii vecilor.
Şi când ajungeţi la sfârşitul vecilor, spuneţi:
Amin!
Iubesc Acatistul Domnului nostru Iisus Hristos, scris de Sf. Teolipt, mitropolitul Filadelfiei (sec. XIII, parca) si il citesc uneori inainte de a primi Sf. Cuminecatura.
Acasa, in Romania, in fiecare vineri a Postului Mare sau a Postului Craciunului, se canta Acatistul in biserica. Si oamenii stiau pe dinafara unele condace, asa ca le canta intreaga biserica.
da, CNI, l-am citit, recitit şi recitat întotdeauna cu plăcere…
Are Tolstoi in „Invierea” o scena in care descrie slujba Acatistului Mantuitorului in biserica unei inchisori. Se pare insa, ca pe el nu prea l-a miscat.
Vaisiamar, subtilitatea unei limbi o poate simti un ganditor al acelei limbi, noi ceilalti ne bucuram de cate o mica subtilitate agatata pe ici pe colo. In plus omul nostru are ceva radacini afro deci engleza este cea deja de dupa invazii, macar pt asta merita trecut cu vederea, ca sa nu spun ca ma indoiesc ca ai prins fondul lasandu-te asa repede agatat de vreo forma. In plus in arta, aste este deja arta sa vorbesti despre Isus in 6 minute la modul asta, se accepta micile imperfectiuni desi nu cred ca este cazul. Incearca sa spui atat si totusi nimic in 6 minute, in limba aleasa de tine si cu respect iti vom spune parerea noastra despre capacitatile tale lingvistice. Cunosti vorba: E usor a scrie versuri cand nimic nu ai a spune- parca „Shakespirescu”.
Nu ştiu dacă vaisiamar ar trebui judecat aşa aspru… Poate acolo se vedea ochiul „traducătorului” din el; ştia ce spune vis-a-vis de acea expresie… 🙂
În rest, textul este de o frumuseţe profundă! Dacă e citit şi ascultat doar pentru mesaj, nu ne punem aşa multe probleme cu privire la echivalentul în română. De câte ori nu stăm fermecaţi de ceea ce înţelegem fără a avea nevoie de cuvinte în limba noastră..?! 🙂
Camix, aproape ca m-ai convins dar daca esti atenta „vaisiamar” are probleme cu engleza nu cu romana(traducerea) iar etalonul sau ultim este”Shakespirescu”, deci nu este vina ta. Putin te-ai grabit dar apreciem efortul. Mai este o problema: atunci cand auzi un lucru, il intelegi mai bine cand sti despre ce vorbeste interlocutorul, cand pt tine nu este decat aaaaaabbbbcccccccc te uiti la abc si pierzi savoarea, trebuie sa fi gustat ceva ca sa-ti faci o parere cat de cat. Daca miere se scrie cu k din X nu ma mai intereseaza atat timp cat savurez aroma, dupa, mai vedem ordinea literelor.
[…] 18 ianuarie, 2008 Posted by natanm in Uncategorized. trackback Răspunsul la o provocare Pătrăţoasă; şansa unei profesiuni de […]
Pătrăţosule, fiindcă postul ăsta e şi aşa destul de lung, prefer să dau linkul spre traducerea mea postată pe Gandurar: http://gandurar.wordpress.com/2008/01/18/iata-regele-meu/
Aştept feedback şi festivitatea de premiere ;)!
Draga Natan, pun totuşi aici şi textul tău ca să avem comparaţia…
să se esprimeze citirorii: „Clientul nostru, victima noastră” 🙂
Iată Regele meu!
That’s my King!
traducere de Natan Mladin
Biblia spune că…
El este Regele evreilor,
El este Regele lui Israel,
Regele Neprihănirii,
Regele veacurilor,
Regele cerurilor,
Regele slavei,
El este Regele Regilor
Şi Domnul Domnilor.
Iată Regele Meu!
David scrie…
Că cerurile spun slava lui Dumnezeu
Şi întinderea lor vesteşte lucrarea mâinilor Lui
Nu se găseşte mijloc de măsură a dragostei Sale nemăsurate
Niciun telescop nu-I poate apropia spre vedere ţărmul bunătăţii Sale neţărmurite
Nici un stăvilar nu poate opri revărsarea nestăvilitului Său har
E tare în veci,
E Adevărul întreg,
E veşnic credincios,
E nesfârşit în har,
E necuprins de puternic,
E nepărtinitor în milă!
Iată Regele meu!
E Fiul lui Dumnezeu!
E Mântuitorul păcătoşilor,
E axul civilizaţiei,
Fiinţează în Sine
E august,
E fără seamăn,
E fără egal,
E nemaivăzut,
E suprem
E-nainte de toţi
E cea mai aleasă idee din literatură
E cel mai de seamă nume în filozofie
El e suprema problemă a criticii superioare
El e doctrina de căpătâi a dreptei teologii
El e necesitatea ultimă a spiritualităţii.
Iată Regele meu!
El e minunea veacului,
E superlativul absout a tot ce ai putea spune despre El,
E singurul care ne poate împlini toate nevoile deodată,
El dă putere celui slăbănog,
E adăpstul celui ispitit şi încercat,
Se milostiveşte şi mântuieşte,
Îndrumă şi-ocroteşte,
Vindecă bolnavii,
Tămăduit-a leproşii,
Iartă păcătoşii,
Acoperă datoriile datornicilor,
Dă libertate întemniţaţilor,
Apără pe cel slab,
Binecuvântă pe cel tânăr şi tare,
Slujeşte celui nenorocit,
Nu-l uită pe cel vârstnic,
Răsplăteşte pe cel sârguincios
Îl împodobeşte pe cel smerit.
Tu îl cunoşti?
Regele meu e cheia cunoaşterii.
E izvorul înţelepciunii.
E intrarea spre izbăvire
Cărarea spre pace
Drumul spre neprihănire
Calea sfinţeniei
Poarta slavei.
El e cel mai tare dintre cei tari
El e căpetenia cuceritorilor
El e eroul eroilor
El e legiuitorul legiuitorilor
El e veghetor peste cei ce veghează
El e stăpânitor peste stăpânitori
El e Prinţul Prinţilor
El e Regele Regilor
Tot El e Domn al Domnilor!
Iată Regele meu!
Lucrările sale sunt multe şi felurite
Făgăduinţele-I sunt înveşnicite
Viaţa-I e neasemuită
Bunătatea-I e nesfârşită
Îndurarea-I eternă
Iubirea-I nicicând nu păleşte
Cuvântul Lui te hrăneşte
Harul Său e-ndeajuns
Domnia Sa e dreaptă
Jugul Său bun e, iar povara-i uşoară
Nu-L poţi descrie
Nu-L poţi pricepe
Nu-L poţi învinge
Nu-L poţi respinge
Cerul cerurilor nu-L pot încape
Cu atât mai puţin cuvintele-omeneşti
Nu ţi-L poţi scoate din minte
Nu poţi scăpa de El
Nu-I poţi supravieţui şi
Nu poţi supravieţui fără El
Fariseii nu L-au putut suferi
Când au aflat că nu Îl pot opri.
Pilat L-a găsit fără de vină
Martorii s-au împotmolit în mărturisirile lor mincinoase
Irod nu I-a putut lua viaţa
Moartea nu L-a putut cuprinde
Iar mormântul nu l-a putut ţine
Iată Regele meu!
A fost din totdeauna,
Va fi în veci de veci!
Nu a fost nimeni să-l preceadă,
Nu se va găsi nimeni să-L succeadă.
N-a fost nimeni înainte de El,
Şi nimeni nu va urma după El.
E de neînvinuit
E de neînlăturat.
Iată Regele meu!
A Ta este Împărăţia, şi puterea şi slava!
Slava este numai a Lui
Pe veci, în veci şi-n veci de veci!
Şi când s-a terminat numărătoarea veciilor…
AMIN
mai încearcă cineva?
Vlad are dreptatea lui, vaisiamar, noi sintem in cel mai fericit caz, second language users, tipul care predică aşa vorbeşte de la mama lui, adică e limba sa maternă, în traducere liberă… da?
Cred că trebuie să fim mai temperaţi în critică, mai ales în faţa unui text de o stilistică impresionantă, cum este cel de faţă… e clar că tipul n-avea capul gol cînd spunea chestiile de mai sus.. Ecoul este din cauza sălii, nu din cauza capului 🙂
Pun si eu textul aici. Poate primesc si eu macar fursecurile de la festivitatea de decernare a premiilor. :))
Împăratul Împăraţilor
Biblia spune:
… El e Împăratul iudeilor
… El e Împăratul lui Israel
… El e Împăratul dreptăţii
… El e Împăratul veacurilor
… El e Împăratul cerului
… El e Împăratul slavei
… El e Împăratul Împăraţilor
… şi Domnul Domnilor…
Acesta e Împăratul meu!
David spune:
Cerurile mărturisesc slava lui Dumnezeu
Şi înaltul lor trădează lucrarea mâinilor lui.
Nici o măsură nu poate cuprinde dragostea-I de necuprins
Nici un telescop nu poate întrezări ţărmul nemărginit al providenţei Sale
Nici un obstacol nu-L poate împiedica Să-şi dezlănţuie binecuvântările
Mai mult,
… E de-a pururi puternic
… E pe deplin adevărat
… E veşnic neclintit
… E neabătut de graţios
… E împărătesc de aprig
… E nepărtinitor de milostiv
Acesta e Împăratul meu!
E Fiul lui Dumnezeu
E mântuitorul celor păcătoşi
E piatra de hotar a lumii
El stă prin Sine Însuşi
E maiestuos
E ca nimeni altul
E fără seamăn
E cum nu s-a mai văzut
E cel mai…
E strălucitor!
E cea mai nobilă idee a literaturii
E cea mai mare personalitate a filosofiei
E dilema fundamentală a elitei criticii
E doctrina de bază a adevăratei teologii
E necesitatea primară a spiritualităţii
Acesta e Împăratul meu!
E minunea veacului
E superlativul oricărui nume pe care l-ai alege să i-L dai
E singurul care poate împlini toate nevoile noastre
El dă putere celor slabi
El e-aproape de cei ispitiţi şi încercaţi
El se îndură şi El mântuie
El păzeşte şi El călăuzeşte
El tămăduieşte bolnavii
El vindecă leproşii
El iartă păcătoşii
El achită datornicii
El eliberează robii
El apără pe cei slabi
El binecuvântă pe cei tineri
El ajută pe cei nenorociţi
El caută pe cei bătrâni
El răsplăteşte pe cei ce se ostenesc
Şi El îi fericeşte pe cei smeriţi
Îl cunoşti?
Ei bine,
Împăratul meu este cheia cunoaşterii
E izvorul înţelepciunii
E uşa spre eliberare
E cărarea spre pace
E calea spre neprihănire
E drumul spre sfinţenie
E poarta spre glorie
E stăpânitorul celor puternici
E căpetenia învingătorilor
E mai-marele eroilor
E povăţuitorul legiuitorilor
E stăpânul biruitorilor
E voievodul voievozilor
E prinţul prinţilor
E Împăratul Împăraţilor
Şi e Domnul Domnilor
Acesta e Împăratul meu!
Darurile Lui sunt nemaipomenite
Făgăduinţele Lui sunt absolute
Viaţa Lui este neasemuită
Bunătatea Lui este nemărginită
Îndurarea Lui este veşnică
Dragostea Lui nu se schimbă niciodată
Cuvântul Lui este îndestulător
Harul Lui este îndeajuns
Domnia Lui este dreaptă
Jugul Lui este bun
Şi povara Lui este uşoară.
Aş vrea să pot să vi-L descriu…
E de nedescris…
E de negrăit…
E de nepătruns…
E invincibil…
E irezistibil…
Încerc să vă spun…
Cerurile cerurilor nu-L pot cuprinde…
Darmite un om să Îl explice…
Nu poţi să-L scoţi din mintea ta
De El nu poţi scăpa
În ani nu poţi să-L întreci
Şi fără El nu poţi să trăieşti
Fariseii nu L-au răbdat
Când au văzut că nu-L pot opri
Pilat nu a găsit nici o vină în El
Martorii nu au reşuşit să-şi potriveacă mărturiile
Irod n-a putut să Îl omoare
Moartea nu I-a făcut faţă
Şi mormântul să-L ţină n-a fost în stare
Acesta e Împăratul meu!
El dintodeauna este…
…şi întodeauna va fi.
Vreau să spun că…
Nu a avut nici un înaintaş
Şi nu va avea nici un urmaş
Nu a fost nimeni înainte de El
Şi nu va fi nimeni după El
Nu poţi să Îl pui sub acuzare
Şi El niciodată nu va abdica
Acesta e Împăratul meu!
Slăvit fie Domnul!
Acesta e Împăratul meu!
A Ta este Împărăţia
Şi puterea…
Şi slava…
Şi slava este toată a Lui!
A Ta este Împărăţia
Şi puterea…
Şi slava…
… în vecii vecilor.
Şi când ajungeţi la sfârşitul vecilor, spuneţi:
Amin!
Ce indeletinicire buna aici pe strada lui Patratosul! 🙂
detest concursurile
ma gandesc ca nu merita sa ating niveluri sau nu de intensitate a tensiunilor ce se nasc din astfel de discutii
daca tot trec pe aici
si ma abtin adesea sa comentez
dintr-un singur motiv
adesea din altul
am sa spun doar atat:
un rege
la acest nivel
nu are nevoie
de atatea cuvinte!
.
…ca mine; o zi buna!
mado, prietene, nu are nevoie de cuvinte, El este cel ce este. noi incercam sa-ti povestim ceea ce vedem, tu cauta de vezi ce-i adevarat, e prea comod sa dai buna ziua si s-o stergi.
amin!
Cristi, mulţumim pentru text..
Da, aşa-i pe strada asta, însorit aproape tot timpul..
Numai cînd bocim este înnegurat..
Mado, şi eu detest concursurile, era o glumă, cărţile le dăruiesc aşa, degeaba şi pentru că vreau eu nu pentru că s-ar putea răsplăti munca cuiva aşa ..
Un rege de asemenea nivel, Mado este ÎNSUŞI CUVÎNTUL…
dar Îi plac aşa de mult cuvintele noastre… n-ai idee, de asta ne îndemnă să ne rugăm şi spune Biblia că El locuieşte în mijlocul laudelor Lui,
Adică, dacă vrei să îi faci un cuib lui Dumnezeu, îţi dai drumul la laudă… O rugăciune a lui Efrem Sirul,dacă nu mă înşel, tocmai asta spune… dezleagă-ne gura la laudă..
Marius, sa nu te superi, am primit acest mesaj si cum cunosc familia, cu rusine ma simt obligat sa ma folosesc de acest mijloc prin care oamenii pot aduce impreuna cu laudele si cererile lor la Cel ce stapaneste peste toate. Stiu ca nu este asta practica dar ma gandesc la starea de nenorocire a fratelui.E oribil. O rugaciune face mult.
*******
Va rog fierbinte in Numele Domnului Iisus Hristos sa aduceti la cunostinta fratilor de pretutindeni sa se alature in rugaciune pentru o tanara de numai 20 de ani care in urma unui accident se zbate intre viata si moarte, aceasta fiind tinuta in viata cu ajutorul aparatelor de respiratie artificiala. in momentul de fata ea se afla internata intr-un spital din Piatra Neamt din Romania. Numele ei este Delia si este sora mea. Dati va rog frumos o mana de ajutor in sensul acesta si Dumnezeu sa va binecuvinteze pentru aceasta! Va multumesc! Catalin Prisacariu – Caransebes
******
Am afişat pe pagina bisericii anunţul,
http://bb3alesd.wordpress.com/
Multumesc Marius si scuze.
desfid au nu desfiintez concursurile
nu era un repros ci doar un gand,
o simtire… daca vrei
cat vor/vom fi oameni, le facem si concursuri
.
…sa vezi „de/la ce nivel” este un alt rege
GĂNDUL
.
o zi buna!
O data, la un post de telviziune s-a publicat un concurs pentru ocuparea functiei de crainic.
S-a prezentat un bilbiit.
– Dar, domnule, a fost intrebat, de ce v-ati prezentat ? Trebuie sa veti dictie perfecta!
– Am venit, a spus bilbiitul ca sa va anunt : Pe mine sa nu contati!
Deci, va rog, pe mine sa nu contati !
Dumnezeu este mult mai mult decat putem gandi noi si cuvintele noastre, voit foarte potrivite,cu intonatie si dictie fara cusur sunt doar un strop intr-un ocean.
Sa-mi fie iertata indrazneala de a critica expresia „imperially powerful”. Vad ca toata lumea s-a otarat, asa ca ma vad nevoit sa bat in retragere. Aveti dreptate, nu sunt un vorbitor nativ al limbii engleze (de expresie afro-americana?) pe care o utilizeaza vorbitorul, deci nu-i pot aprecia subtilitatile.
In apararea mea nu pot spune decat ca recent m-am luptat cu engleza lui C.S. Lewis intr-o traducere care va aparea curand in romana. Citind „lectia de retorica”, m-am pomenit intrebandu-ma ce-ar spune Lewis daca ar auzi-o. Si mi-am permis impertinenta de a comenta in numele lui o expresie.
Cat despre performanta de a epuiza Cuvantul vorbind despre el in numai 6 minute, ma declar invins. N-as putea cu niciun chip asa ceva…
Nu sunt un „supus” al maiestatii sale, engleza britanica, desi recunosc ca imi plac mult filmele de epoca, mai ales daca in ele se intampla sa joace o Judy Dench sau un Peter O’Toole.
P.S. Pentru acribie, numele folosit de mine este „vaisamar” (fara un i).
Recepţionat, vaisamar, da, una este C.S. Lewis şi alta este engleza „neagră”… sînt două limbi diferite, dragul meu.
„În apărarea mea” spun că m-am ocupat o vreme de bilingvism şi biculturalism, o chestie fascinantă, s-au scris biblioteci întregi pe chestia asta. CAzul negrilor din America este extraordinar…
Realmente Lockridge este un maestru al retoricii… aliteraţii, paronomaze, tautologie controlată, tot ce vre… şi numai în 6 minute… se pare că este un text scris pe care improvizează, pentru că sînt mai multe variante. ..
Scuze pentru stîlcirea numelui, îţi dăm un miel 🙂
Retorica e impresionanta, intr-adevar. Totusi, ori sunt eu prea grosier pentru anumite fineturi, ori distinctia dintre urmatoarele doua declaratii este infinitezimala, indiferent care este limba in care vorbeste retorul:
He’s the King of the Jews – that’s a racial King.
He’s the King of Israel – that’s a National King.
Probabil insa ca destinatarii afro-americani ai discursului sunt mai priceputi la dibuirea unor asemenea diferente subtile.
P.S. Strict vorbind, ma intreb cat de just este sa-i atribuim lui Isus un titlu (regele iudeilor) care este de fapt o acuzatie menita sa-l prezinte in ochii autoritatilor ca pe un element subversiv. Ori poate retorica adversarilor Lui ne-a contaminat intre timp si pe noi, incat nu mai percepem lucid lucrurile…
draga VAisamar, ai fost vreodată într-o biserică de negri?
E un adevărat eveniment…
pentru un negru este a key word… racial… versus national..
Să îl prezinţi pe Isus ca un rege şi să pui acolo cuvîntul cheie, un semnal mental, racial este o chestie genialisimă,
face parte din captatio benevolentiae..
Şi nu este simplă retorică, nu-i o retorică a pervertirii, ci este adevărul..
Da, Isus a fost deopotrivă regele iudeilor, regele lui Israel, regele de dincolo de această lume, Regele REgilor..
Dacă înţelegi cultura neagră, înţelegi ce face Lockridge aici..
Completare: cu excepţia întrebării magilor (Unde este împăratul născut al iudeilor?) din Mat. 2:2, nicăieri în NT nu se spune că Isus este împratul iudeilor. Dimpotrivă, Isus răspunde enigmatic la această întrebare cu un „su legeis”, pe care Cornilescu îl traduce cu un „Da, sunt” hotărît. Traduttore, traditore. Aici şi (din pacate ptr. Cornilescu si cititorii sai) in inca 101 situatii…
Am fost intr-o biserica de negri, dar in Bucuresti, deci e ca si cum n-as fi fost. Totusi, a spune ca „iudeu” ii corespunde lui „negru”, iar ca Israelul corespunde „natiunii” (adica Americii?) e cam mult „by any stretch”.
Cat despre Isus ca rege al iudeilor, am rezerve.
Deduc in final ca retorica are limitele ei culturale pentru a fi digerata cum trebuie. One man’s meat…
draga Vaisamar, îţi recomand următoarea lectură despre traducerea Cornilescu…
Deocamdată… cea mai bună pe piaţă…
Dă clic pentru a accesa cornilescu-si-alte-traduceri-din-spatiul-evanghelic-romanesc.pdf
Mai ales introducerea este bună 🙂
Isus a fost împăratul spiritual al iudeilor… altfel ce rost ar fi avut să se chinuie Dumnezeu să îl plaseze în spiţă împărătească şi să intre pe măgar în Ierusalim…
Isus nu-i răspunde la mai multe întrebări lui Pilat, asta nu înseamnă că răspunsul lnu este afirmativ..
Nu la iudeu mă refeream eu, ci la cuvîntul cheie „racial”, care face click în mintea unui negru..
Da, deducţia ta din final este o evidenţă demult acceptată de orice hermeneut… orice text are limitele sale culturale…
Inclusiv propoziţia „Ana are mere…” 🙂
Este Isus regele iudeilor? Astia erau grupul acela de nesuferiti intre vecini. Chestia atingatoare de rasa, deci este regele oricarei rase. Curaj apartinatori ai oricarei rase!
Este Isus regele lui Israel? Este Israel o natiune? Atunci Isus regele unei natiuni, oricare ar fi natia El este si regele natiei respectiva. Chestia cu rasa si nationalitatea.
Limbajul este un mijloc de comunicare, eu romanul stau si ma bucur daca pot prinde ceva din comunicarea oricarui popor, pot critica din alte puncte de vedere, lingvistic insa raman un outsider intr-o masura mai mare sau mai mica, ceea ce impune o limita destul de vizibila criticii mele. cu tot respectul, tu il traduci pe CS Lewis, daca vei face retroversiunea s-ar putea un englez sa-ti dea 1 euro pe „opera” ta, aia asa din compasiune.(:
Citesc in engleza si spaniola, dar bogatia gasita la cornilescu poate fi depasita doar de original pt mine. Este frumoasa Biblia si in englea si spaniola dar per ansamblu pot spune ca bogatia in traducerea Cornilescu ma izbeste destul de des. Are deficiente si nu surprinde mereu subtiliatea dar este frumoasa. Vocabularul este mai amplu, sinonimele jucand un rol cheie in demecanizarea textului. Sunt mult mai rigide celelalte traduceri si daca nu ar fi chestia cel putin de vocabular as crede ca sunt subiectiv si pierd tocmai ce ai pierdut tu din vedere-spiritul a ceea ce spune de fapt.ok ma opresc
Articolul mi-era cunoscut de ceva vreme. A aparut in suplimentul teologic al revistei Crestinul azi, nu-i asa?
Concluziile sunt oarecum previzibile. Cred ca toata lumea este de-acord ca versiunea Cornilescu domneste netulburata in mediul evanghelic romanesc (si o va face in continuare multa vreme). Cat despre “clonele” ei, se vede cu ochiul liber ca n-au rezistat.
Ma si duc cu gandul la o ironie fina a istoriei. In Anglia, celebra KJV a ajuns sa disloce Biblia de la Geneva si sa se impuna in constiinta englezilor numai dupa un abil joc economic practicat de autoritati. Acestea care au blocat sistematic importarea editiei geneveze (mai ieftina, mai bine legata si infinit mai populara), iar astazi in anumite cercuri (in America, e drept), nu poti sa mai disloci cu niciun chip editia KJV.
Ma intreb (ceteris paribus) daca articolul dvs. ar fi aratat la fel si in cazul in care Galaction ar fi fost cel convertit, iar traducerea sa ar fi fost cea sprijinita de BFBS.
Dati-mi voie sa afirm ca, pana la verificarea din scoarta in scoarta a traducerii Cornilescu (ori a NT macar) si identificarea si clasificarea erorilor de traducere, orice aprecieri despre Cornilescu raman gratuitati retorice, izvorate dintr-un atasament (firesc si previzibil, in definitiv) fata de textul biblic al copilariei noastre.
Sunt si eu un pic de traducator si opinia mea este ca o traducere e buna nu in masura in care suna placut ca produs final (cazul Cornilescu), ci in masura in care tradeaza originalul in cat mai putine privinte. Or, impresia mea (si nu am reusit sa-mi sistematizez descoperirile deocamdata) este ca tradarile din Conilescu sunt prea numeroase pentru ca sa putem vorbi de o traducere buna. Este o traducere frumoasa, curgatoare, duhovniceasca si inzestrata cu alte calitati, dar nu o traducere buna.
P.S. Spuneti: „Isus a fost împăratul SPIRITUAL (s.n.) al iudeilor… altfel ce rost ar fi avut să se chinuie Dumnezeu să îl plaseze în spiţă împărătească şi să intre pe măgar în Ierusalim…”
Argumentul „cuts both ways”, pentru ca daca ar fi fost un imparat spiritual, Dumnezeu n-ar fi trebuit „sa se chinuie” sa il plaseze in spita imparateasca şi sa faca în aşa fel încât să intre pe măgar în Ierusalim (consideraţi măgarul un semn al regalităţii, dacă am înţeles bine). Mai degraba ceea ce spuneti sugereaza ca Hristos nu este un imparat spiritual, daca intra in cetate efectiv ca un rege politic.
Cat despre dialogul dintre Isus si Pilat, va reamintesc ca in Ioan Isus ii spune explicit lui Pilat (la intrebarea „Esti tu imparatul iudeilor?”): „Imparatia mea nu este din lumea aceasta” Deduc de aici că Isus refuza titlul de rege al iudeilor „kata sarka”. De altfel, in a patra evanghelie Isus este declarat „regele Israelului” (Ioan 1:49), ceea ce are sens, fiindca e vorba de Noul Israel, nu de Israelul dupa neam.
Asta inseamna ca afirmatia „He’s the King of Israel – that’s a National King” este una nebiblica. Este poate usor ideologizata de distinctia pe care cultura neagra o face intre „race” si „nation”.
Ca sa duc un pic deconstructia mai departe, „racial” (as opposed to „national”) in acceptiunea retorului afro-american se refera la „rasa” ca „grup de oameni cu anumite trasaturi anatomice, care cuprinde multe culturi si multe etnii”. Dar nu poti spune „He’s the King of the Jews – that’s a racial King” (si sa induci apoi opoziţia „racial-national”) decat daca vrei cu tot dinadinsul sa comiti un sofism, pentru ca, luat in acceptiunea lui naturala, termenul „racial” trimite aici la „etnie”, nu la „rasa” (transnationala si transetnica). (Etniile din cadrul rasei negre sunt foarte multe).
Concluzia: distincţia „racial-national” o fi relevanta pentru afro-americani, dar este de fapt anacronica si nebiblica, pentru ca „race” si „nation” sunt unul si acelasi lucru in cazul Israelului din primul veac, iar Isus nu este un rege al unei etnii sau al unei natiuni. Altminteri, nu vad de ce nu l-am numi pe Isus si „presedintele presedintilor”, daca tot vorbim despre el in termeni moderni.
Pt. Vlad. Spuneti: „tu il traduci pe CS Lewis, daca vei face retroversiunea s-ar putea un englez sa-ti dea 1 euro pe “opera” ta, aia asa din compasiune.(: ”
Dupa atatea discutii despre retorica este posibil ca puterile logice sa ma paraseasca, dar efectiv nu pricep care este rostul argumentului de mai sus. Spuneti prin asta ca o traducere trebuie judecata dupa retroversiunea care ar iesi dupa aceea? Sau cum? Ce-ar fi sa aplicati acelasi criteriu si traducerii Cornilescu, fiindca tot discutaram atata de ea?
draga VAisamar,
1. de acord, Corneliscu încă nu este epuizată..
2. Clonele ei… nu mai discutăm
3. traducerile noi… am scris depsre asta..
4. Ştiu mai bine decît alţii „hibele” lui Cornilescu,cel puţin pentru NT, pentru că am citit de trei ori la rînd NT în Greacă cu Cornilescu în mînă… îţi pot da zeci de cazuri… totuşi… am expus în articol motivele epntru care încă apăr aceastră traducere.
5. Ştiu şi traducerea GAlaction… are probleme serioase de traducere, mult mai serioase decît Cornilescu, dar nue ste timpul aici şi nici spaţiul..
În studenţie am analizat-o cu dr. Marian Ciucă, unul dintre traducătorii lui Platon.
6. despre definiţia „traducerii bune” este de discutat o grămăzime… prefer să mutăm discuţia spre un alt post … cu exemple.. nu vrei? dar putem încerca de aici să vedem ce înseamnă o traducere bună. Tocmai ai enumerat cîteva chestii care fac din Cornilescu o traducere „bună”. „Exactitatea” faţă de limba sursă este doar unul dintre criterii…
Acum despre Isus..
Draga Vai…, nu mă mai lua cu „dumneavoastră” că iar îţi stîlcesc şi eu numele.. eu am vorbit frumos cu tine 🙂
Tocmai ai continuat demonstraţia mea, VAisamar, că Isus, la fel ca în Preoţie, a luat ceva din ceea ce era preoţia veterotestamentară şi a deplasat aria de semnificare (vezi postul meu de bobotează… ) exact acelaşi lucru face şi cu REgenţa sa şi cu statutul de Profet..
cu alte cuvinte „este şi nu este, dar este… ”
dialogul cu Pilat este foarte ironic, ca şi cel cu Nicodim, ca şi cele cu fariseii…
În această cheie trebuie înţeles răspunsul Său pentru Pilat..
FAptul că nu îi răspunde nu înseamnă că neagă ..
Că textul este ideologizat şi ideologizant, de acord… ăsta-i şpilul, vorbeşte un negru..
Aici îţi dau dreptate.
Why not, Preşedintele preşedinţilor? Why not?
vaisamar, traducerea unui text pierde din esenta mesajului indiferent cat efort se face, iar capacitatea ta de a captura esenta pana la critica lingvistica, cred ca este imposibila.
doua intrebari:
1. au fost si sunt evrei o rasa?
2. au fost si sunt o natiune? nu ma refer legal la anul infiintari.
Legat de retroversiune am vrut sa intelegi ca oricat de bine stapanesti o limba si chiar cu opera in fata ca idee, inspiratie, nu o poti repune in ceea ce a fost ea inainte de traducere, iar cititorul nativ va simti devalorizarea operei pana la 1 euro.
Nu am crescut cu Biblia Cornilescu in brate, eram pagan, plin de pacate, dar avand sansa compararii cu NIV, ASB, etc, vad o destul de mare apropiere de firul rosu in fiecare traducere, totusi vocabularul imi pare mai bogat cel putin prin folosirea sinonimelor-imi vine in minte , ceea ce duce la o demecanizare frumoasa a textului si la un pic de zbor lingvistic.
Am un text frumos in Evanghelia dupa Ioan si sper cat de curand sa ti-l pot prezenta in versiunea personala, care nu o regasesc in nici o versiune-totusi le respect pe cele existente si nu indraznesc sa ma uit la ele de sus, textul este destul de greu de limitat la o traducere anume indiferent care.
Deci, sa ne batem pe chestiuni care sa fie mai de folos decat interpretarea textului, care pana la urma este o chestie publica pana la un punct dupa care vine personalul.
*evreii
mai…nu e nevoie d traducere!
dk ar vedea un necrestin asta, sigur s’ar speria. si pana la urma nici makr nu e vb d ei, e vb d Domnul: trebuie sa strigam la El? yo cre k nu. v’ati gandit vreodata qm o fi sa’l lauzi p Dumnezeu in tacere? sau qm o fi s strigi la El fara cuvinte?
El e mare, da, El e the best. merita un asemenea clip, numa k p min m’a km durut kpu knd l’am auzit. vocea asta…era km agasanta. sunt sigura k vocea lui Isus nu era asa: da, nu era El pantera roz(dspr kr am vazut un articol tot p blogul asta), dar nu era nici fiara kr cred unii k era. El era si leu si miel in acelasi timp.
v’ati gandit vreodata q adevarat qm o fi asta? vocea unui miel kr este leu? nush! da sigur nu suna k vocea kr s aude in clipul d aici.
asqltam intr’o predica de’a lui Washer qm suntem noi…pana si in rugaciune, gura ne’o ya inaintea genunchilor…o fi bn asa? nu stim s asqltam, vrem doar s vorbim, s tzipam, s urlam, dk am putea am vorbi numa noi…
mdea…e omenesc…suntem oameni si…s pare k nu prea putem s n depasim conditia.
m gandesc la David…hm…super exemplu d om kr s „dezlantzuia” in Numele Domnului si stiu k o facea q o inima curata, doar ca…stiti qm suna psalmii lui in original cantati? nu prea sunt asa qm n imaginam noi muzica evreiasca de azi…chiar si cele kr Ii aduc lauda Domnului, suna k niste cantece d jale.
mdea…e omenesc…suntem oameni si…s pare k nu prea putem s n depasim conditia.
Ajutaţi-mă, nu mă pot decide care e varianta cea mai bună, Camix, Gîndurarul sau Cristi? 🙂
să dăm premii 🙂
că tot e moda premiilor..
Aoleu, Marisol, greu de citit ce scrii tu acolo… parcă e sms, traduce cineva? 🙂
Patratosule, ma ofer eu sa te ajut , nu sa te hotarasti, ci sa-ti amintesti ce ai hotarat deja de acu trei zile.Sau te-ai razgandit?
Mi se parea totusi mai firesc sa o faci in spatiul concursului, adica aici…
„patratosu – 18 ianuarie, 2008
Mulţumesc, Gîndurarule, cred că se învredniceşte de cea mai stilizată traducere…”
http://gandurar.wordpress.com/2008/01/18/iata-regele-meu/
In ce ma priveste, sunt cu totul de acord cu aprecierea.
Am totusi cateva obiectii in ce priveste modul de orrganizare si desfasurare a concursului: era mult mai fair play daca se trimiteau traducerile pe privat, se fixa eventual un termen limita, si se postau apoi toate deodata. Asa se evita „inspirarea”. unora de la altii, cel mai dezavantajat fiind evident, cel ce posteaza primul, ceilalti pot veni doar cu imbunatatiri, greul e deja facut…
Oricum, felicitari pentru idee si pentru materialul de exceptie !(cu „exceptia” vocii, care imi aminteste, oare numai mie??, de cea a unuia.. Hitler parca ii zicea…)
Da, Patratosule, ai putea crea un post separat în care să finalizezi concursul şi să dai seamă de caracterul lui mai puţin organizat şi de şchiopătările lui semnalate de mai susul cititor prea atent. Eu unul declar că nu am recurs la “inspirare” pentru traducerea mea. Toate cele trei traduceri sunt vizibil diferite, au ton distinct si merg fiecare pe alta paletă stilistică.
Mie nu-mi place numarul de la pantof al celui ce vorbeste prea aduce a barbat care stie ce spune, o voce mai feminina ceva gen behheeeee. Fiti seriosi mai oameni buni, omul a trait in alta parte de lume unde mai pui ca era greu sa adormi pe asa o voce. Luati partea frumoasa, este din belsug, nu mai fiti asa chitibusari.
Ptr. Patratosu: Ceea ce declara Isus despre imparatia Lui (ca nu este din lumea aceasta etc.) nu mi se pare deloc ironic, si nici nu este. Cred ca Hristos se angajeaza intr-o discutie onesta cu Pilat, iar luciditatea „inculpatului” il sperie. Nu comentez mai mult.
Accept ca Mantuitorul este ironic adesea, dar sa nu-L transformam totusi intr-un Socrate care ia in raspar pe toata lumea.
Despre traduceri, bune si rele, vom mai auzi candva…
Presedintele presedintilor? NU! De ce nu? Pentru ca un presedinte este, prin definitie, ales de „bobor”. Or Hristos este Unsul, nu Votatul (campionul surasurilor fermecatoare si al discursurilor politicianiste).
Tot ptr. Patratosu: folosesc „dvs” din doua motive: (1) sunteti mai in varsta si, daca ne-am intalni, ar trebui sa trecem oricum pe registrul formal (asa ca n-am sa ma prevalez de pseudonim ca sa ma trag de bretele cu toata lumea); (2) pentru ca incerc un mic experiment: Oare folosirea pronumelui de politete cu interlocutorii ii va face sa adopte si ei acelasi registru de curtoazie, sau vor continua imperturbabil cu registrul lui „per tu”?
De incercat experimentul! Mai ales in magazine cu vanzatoare care sunt un pic mai in varsta decat clientii si care, deci, ii pot tutui fara probleme.
Ptr. Vlad L,
Observ ca insistati asupra ideii referitoare la retroversiune. Nu este limpede ca o traducere buna se masoara doar in raport cu originalul? Si ca retroversiunea inseamna o NOUA traducere (iar daca e buna sau nu, asta nu are nimic de-a face cu prima traducere)? In orice caz, argumentele mele se epuizeaza aici.
Cu referire la intrebari.
1. au fost si sunt evrei o rasa?
Conform sensului „rasa” din limba romana, evreii nu sunt o rasa. De altfel, conceptul de „rasa” aplica oamenilor a si devenit desuet si nu se mai foloseste.
In limba engleza, termenul „race” are o gama mai ampla de sensuri si este folosit pentru „etnie” (A tribe, nation, or people, regarded as of common stock.) Asadar, Jews are a race, daca ar fi sa gandim in engleza.
2. au fost si sunt o natiune? nu ma refer legal la anul infiintari.
Conceptul de natiune este unul modern. Poate ati citit „Doua secole de mitologie nationala” de L. Boia. Daca nu, v-o recomand; este o carte edificatoare, despre inventarea „natiunii”. Evreii sunt deci o „natiune” (in sensul modern) abia de cand s-a infiintat statul evreu.
Daca luam termenul „natiune” in acceptiunea lui din engleza, atunci cred ca putem vorbi de evrei ca au fost o „natiune”. Totusi, m-as feri sa vb. despre evreii de dupa Exod (sau despre cei din vremea Regatului) ca despre o „natiune”. Sunt mai degraba un „popor”.
vaisamar, doar explicand „race” si ai adus termeni destul incarcati sau descarcati semantic, sunt convins ca daca un trib este tot una cu o natiune mi-ai fi replicat altceva dar cum ai folosit tu insuti si sper vezi ceva diferenta-predica are ceva ani si nu este atat de desueta treaba mai ales pt unii care o simteau pe viu. conceptul din romana despre rasa total diferit de cel englez se va multiplica ca povara si incapacitate lingvistica si peste restul traducerilor tale sau ale oricui, indiferent de capacitate si bunavointa.
Natiunea ca si notiune filozofica nu poate fi abordata in acest caz, pt ca intram in sfera speculatiei filozofice si nu asta era scopul nostru.
Prin chestia cu retroversiunea am vrut sa-ti spun ca avand deja ideea operei X , propria traducere, va iesi totusi o opera jenanta in comparatie cu originalul. Desi disectia operei incluzand si disectia lingvistica a facut-o acelasi autor exista incapacitatea transpunerii spiritului acelei opere precum si neputinta de a transmite prin intermediul subtilitatii limbajului folosit a bogatiei interpretative a textului. Ne oprim aici.
Ma scuzi ca ti-am spus tu (prin anologie la ceea ce i-ai spus lui Marius), dar daca lui Dumnezeu pe care Il iubesc si de care ma tem ii spun tu, tie iti spun tu tot cu respect si dragoste, iar daca cumva respectul sau dragostea-mi pt tine scade pe undeva sa ma ierti ca unul care si tu ma iubesti.
Ptr. Vlad: Nu predica este desueta, ci folosirea termenului „rasa” cu sensul de „grup transetnic si translingvistic”. Nu se mai folosesc sintagmele „rasa neagra”, „rasa galbena”, „rasa alba” etc ptr. ca nu vorbim despre oameni ca despre pisici (birmaneze, siameze, de Angora etc).
Ca traducator, pot spune ca am citit suficiente traduceri care nu au fost „jenante”, ci „foarte bune”. Chiar vreti sa ma faceti sa cred ca n-ati citit la viata dvs. nicio traducere buna?
Traduceri „jenante” exista, desigur, mai multe decat cele bune.
Argumentul despre „tutuirea” lui Dumnezeu mi se pare nul. Termenul „dvs” nu-l folosesc in functie de „marimea rangului” sau pentru a ma adresa unei fiinte care imi este superioara (social, ontologic si cum mai vreti), ci pentru a marca o distanta intre mine si interlocutor (faptul ca nu ne cunoastem, deci nu putem fi in relatii familiare).
A spune: „Eu vorbesc cu Dumnezeu (fiinta superioara) la per tu, deci cu atat mai mult tie (care nu esti Dumnezeu)” nu are nicio valoare.
Lui Dumnezeu ii spun „tu” pentru că Îl simt aproape, sunt într-o relaţie foarte strânsă.
După logica argumentului dvs., ar trebui să-i spuneţi „tu” şi preşedintelui Traian Băsescu, şi regelui Spaniei (eventual şi un „give me five”).
draga Cititor, aceea nu este o hotărîre, cea mai stilizată traducere nu înseamnă cea mai fidelă, unele pasaje sînt mai reuşite într-o traducere, altele, în alta.
Poate să îmi placă mie de Natan, am folosit traducerea lui aseară la Timişoara, dar receptarea unei traduceri este o chestiune subiectivă.
Am apelat la ajutorul vostru pentru a mă obiectiva.
Aşa că nu „am hotărît”, ci „mi-am dat cu părerea”, ceea ce este cu totul altceva, citeşte aceste două expresii şi în contextul Dosariadei, vei vedea ce diferenţă mare este 🙂
Al doilea lucru: ideea cu concursul a pornit de la o glumă, mai bine zis de la o ironie împotriva altor „instituţii” care face „concurse”. Eu nu mă prea îndeletnicesc cu chestiunea…
DAcă ar fi după mine, le-aş da lui Camix, Natan şi Cristi cîte o carte fiecăruia, la alegere, cătotţi au muncit şi realmente, traducerea perfectă mi s-ar părea o combinaţie dintre cele trei, fiecare a avut găselniţe excelente pe pasaje diferite…
vocea este excelenta pentru această lectură, aşa mi se pare mie.. 🙂
NAtan, dacă vrei, pot crea un post separat cu traducerile… sigur..
Daca Dumnezeu iti este aproape atunci si oamenii iti sunt aproape, inclusiv eu, chiar daca nu ma cunosti, acum ma descoperi. Totusi distantarea de care vorbesti este teoretica, nu poti fi aproape de Dumnezeu si „politely pushy” cu mine sau altcineva.
Predica se caracterizeaza prin compozitie si noi incercam sa trecem mai lejer peste partea contextuala pe care nu o simtim atat de bine.
Despre traduceri, sunt si bune si jenante, dar toate raman traduceri iar epitetele se aplica in functie de apropierea de mesajul original si nu cred ca vreuna ar ajunge de prea aproape originalul.
Sir, aveti o noua conceptie decat cea larg raspandita conform caruia limbajul respectiv reflecta de regula politetea si mai putin distantierea voita, fortata, ma intreb daca cel ce va traduce ceva din ceea ce poate ati scris sau veti scrie, va prinde in traducerea sa aceasta subtilitate. Personal nu cred si chiar daca anumite subtilitati pot fi surprinse prin interpretarea caracterului cuiva totusi acestea raman destul de subiective si in plus multe aproape toate vor fi straine celui ce nu le foloseste in mod nativ.
Cu presedintele Basescu pe un blog s-ar putea sa-i spun „tu” pentru ca poate fi chiar „vaisiamar”, la birou insa ma pot adresa cu „tovarasu” sau daca cred ca pot chiar merge mai departe il sarut pe frunte ii spun cat il iubesc si-i arat respectul din dragostea ce i-o port. Cu regele Spaniei, as pierde partea cu sarutul, „tu-ul” si toata apropierea. Cat despre „give me five” nu sunt ministru sa o fac :(( si ca intre noi fie vorba este un pic de diferenta de la presedinte pana la monarh si una si mai lunga pana la d-voastra Sir. Deci sa nu confundam merele cu suruburile si nici pe noi de rang umil cu oameni care au dat totusi societatii ceva mai mult decat noi: CS Lewis, englezstalcitorul si negru Lockeridge etc.
In rest numai de bine si pt ca te respect si imi esti drag eu te „tu” ca pe un familiar, imi sunt dragi oamenii chiar daca uneori ii mai pisc un pic. Deci mie poti sa-mi spui cum ma simti, eu iti spun cum te simt, deci daca tu pe Dumnezeu iL simti aproape imi esti familie. Ramai cu Dumnezeu si nu uita nici de aproapele.
In ultima instanta, cred ca vorbindu-le celorlalti cu „dvs” nu fac decat sa urmez preceptul: „Ceea ce voiti sa va faca voua oamenilor, faceti-le voi lor”.
Probabil ca si dvs. il aplicati in egala masura cand vreti sa fiti tutuit. Deci, nicio grija. Nu ma supar eu dintr-atata pe aproapele meu de departe. 🙂
Nu pot spune ca va cunosc (nu stiu cine este dincolo de „persona” de pe blog). Singurele informatii despre dvs. se reduc la un nume incomplet (Vlad L), de aceea se impune sa ma adresez conform distantei care exista intre noi.
Nu ma cunosti asa de mult ca prin cele scrise-bune, rele, incepi a ma cunoaste, chiar ai numele meu ceea ce este mai mult decat si mai putinul pe care mi-l oferi „tu”. Numele este totusi complet, Vlad, chiar daca eu ramane sa ma definesc.:(
Distanta se reduce direct proportional cu deschiderea si hotararea de a iubi aproapele, ramane ca tu sa hotarasti unde vrei sa plasezi limita, cat ma priveste pe mine eu te-am „invadat” in sensul asta, mi-am mutat limita in ograda ta.
draga Vaisamar, ironia stă în „sînt liber, n-am fost dat ţie, Pilat, ci m-am dăruit… sînt stăpîn pe destinul meu, chiar dacă tu crezi că eşti stăpîn… etc.”.
cam acesta-i mesajul pe care îl transmite Isus,
Isus nu cred că a intenţionat să-l „evanghelizeze” pe Pilat… pntru că îi cunoştea inima…Cînd Pilat a întrebat Ce este adevărul, n-a mai aşteptat răspunsul, s-a întors şi a plecat.
DA, Mîntuitorul nu este socrate, bun înţeles, dar este mult mai ironic şi mai acid decît L-am imaginat pînă acum, cred, prin efectul de pendul, că trebuie să ne recuperăm Cristosul şi Evanghelia din prea multa îndulcire…
Am glumit amar cu Preşedintele preşedinţilor împotriva traducerilor contextualizate, genul The Message, Ly(v)ing Bible, New International Pervertion şi altele ca ele cum ar fi Noul Testament pe înţelesul „proştilor”.
Bine, Vaisamar, dacă tu aşa vrei, cu dvs. dar atunci, aşa cum spui tu, asta mă obligă şi pe mine la dvs.
Dacă doriţi să faceţi un experiment cu mine cu pluralul de politeţe, acesta este efectul! 🙂
draga Vlad, singurul englez de care am auzit că şi-ar fi putut evalua traducerea din engleză în româneşte a fost Lordul Chadwick,… am să povestesc o data despre chestia asta.
Scenariul pe care îl propui tu este imposibil… cine poate citi limba noastră dulce şi frumoasă ca să evalueze o traducere şi să o desconsidere?
despre pronumele de politeţe, cred că Vlad are dreptate, una este raportarea unii la alţii într-un asemenea spaţiu şi alta este relaţionarea faţă către faţă…
Dacă Băsescu şi-ar lua o poreclă să comenteze pe un blog, sigur l-aş lua la appelle tu…
dar am înţeleş, draga Vaişamar, voi vorbi cu dvs. în lumina versetului din MAtei…
Sunt de-acord, exista ironie, dar una situaţională, nu verbală. Nimic din ce spune Isus nu are măcar vag iz de antifrază.
Inteleg ca respingeti The Message, NLT şi NIV. Poate pe drept cuvânt, pentru că nu vă înscrieţi în „publicul-ţintă” carora li se adresează.
Citesc uneori cu sora-mea in engleză din NLT, apoi comentăm textul (ea citeşte şi eu comentez). Mereu exclamă: „Vai ce clar sună textul. Din Cornilescu nu prea înţeleg ce vrea să spună”.
La Sir John Chadwick va referiţi (frate cu Henry şi Owen, celebrii istorici ai Bisericii)?
Puteţi să mă tutuiţi fără probleme. Eu ştiu cine sunteţi şi deci pron. de politete „comes naturally”
Cat despre politete, chiar in relatiile de stransa colaborare, pot invoca precedentul Perelman-Olbrechts-Tyteca.
Deşi prieteni devotaţi, cei doi cercetători (coautori ai tratatului La Nouvelle Rhetorique (1958) îşi spuneau, şi după 36 de ani de colaborare, tot „Madame Olbrechts” şi „Monsieur Perelman”.
Dar erau belgieni, nu meridionali.
Tu ai putea spune unui”vaisamar” d-voastra? :(((( sa ne mai descretim fruntile.
Deci folosesti mijloace moderne care se dezic de un limbaj formal, dar vrei sa beneficiezi de putina caldura comunitara ce o aduc?
Americanii nu sunt meridionali si dincolo de neajunsuri totusi sunt o natie care desi destul de amestecata totusi compacta, prea mult respect lingvistic ar fi participat poate la o mai mare divizare, relational vorbind. Neamtul, englezul, africanul, rusul au inteles ca respectul nu sta in mod special in limbaj, acolo unde exista, ci in atitudine, dar au trebuit sa treaca oceanul ca sa inteleaga chestia.
Daca citeste sora si tu comentezi, atunci nu traducerea este saraca ci „predica” ta bogata, deci sa nu confundam lucrurile.:(
Mijloacele moderne „nu se dezic” de limbajul formal. Ele exista pur şi simplu. Noi le utilizăm într-un fel sau altul şi impunem un limbaj formal sau informal.
Sora mea înţelege textul înainte de „predica” mea. Comentariul tine doar de „aplicatie” sau de detalii de context istoric.
Am indoieli in privinta ideii ca pronumele de politete pot diviza o natiune. Am vaga impresie ca Razboiul de secesiune s-a produs din alte motive decat cele privind utilizarea formalitatilor in comunicare. Si ca nu s-a incheiat cand nordistii si sudistii au hotarat brusc: „Ok, if you insist, we’ll be on first-name terms.”
draga Vaisamar, cred că trebuie să vă largiţi puţin definiţia pentru ironie. Ironia nue ste doar o inversiune verbala sau de logică…
Dacă aveţi un pic răbdare, scriu tocmia pe chestia asta un articol pentru volumul şcolii de vară.
De asemenea, înţeleg ce spune sora dvs. Este o discuţie lungă.
Una este o traducere a unui text obscur, care terbuie să rămînă obscur pentru că asta este intenţia autorului şi alta este un text obscur care este „clarificat” de traducător, traducătorul devenind în felul acesta mai mult decît o lentilă înceţoşată prin care se întrevede intenţia originală… devine mai mutl decît un „tradutore-tradittore” fără intenţie, devine coautor..
Claritatea unei expresii în limba ţintă nu este criteriul final de analiză a unei traduceri.
Da, este vorba de cei doi fraţi… cu Sir Henry C. m-am întîlnit în Oxford în 1999.
da, înţeleg ideea, nici noi nu sîntem belgieni…
dar putem fi mai „reci”, ca nordicii, dacă trebuie.
Între belgian şi meridional prefer respectul japonezului.
Totusi, cei cu „Sir” au pierdut!
Sa fie si cazul tau?
Pana la urma, ei cei de acolo au putut trai in pace iar legaturile dupa razboi au devenit in loc de „Sir” ,”you” so, my friend.
Sa fie si cazul nostru?
Fiindcă cineva m-a întrebat de ce nu produc şi eu o versiune (în loc să fac doar critică), am încropit şi eu o versiune (la spartul concursului). Judecând originalul cu viscerele (adică strict subiectiv), originalul nu prea mă prinde. L-am luat însă ca pe o „provocare”.
Regele meu s-a născut Rege
De şapte ori rege, conform Bibliei
Regele iudeilor – rege al unui neam
Regele lui Israel – regele unei naţiuni
Regele neprihănirii
Regele veacurilor
Rege în ceruri
Regele slavei
Regele Regilor şi Domnul domnilor.
Acesta este Regele meu. Mă întreb: Îl cunoşti? Chiar Îl cunoşti?
Nu căuta să minţi. Chiar Îl cunoşti pe Regele meu?
David spune că cerurile proclamă slava lui Dumnezeu şi întinderea lor vesteşte lucrarea mâinilor Lui
Regele meu este singurul pentru care nu s-a găsit măsură care să cuprindă iubirea Lui fără margini.
Telescoapele aţintite în depărtări nu pot dezvălui ţărmurile bunătăţilor Sale.
Şi stavilă în calea binecuvântărilor Sale revărsate nimic nu poate sta.
Să ştii că
Este puternic de veacuri
Sincer în toate lucrurile
Statornic din veşnicie
Nemuritor în bunătate
Puternic cât n-aş putea spune
Milostiv în nepărtinire
Aşa este Regele Meu
Fiul lui Dumnezeu
Mântuitorul celui păcătos
Cheia de boltă a civilizaţiei
Cel ce există prin Sine Însuşi
El este preaslăvit
Unic
Inegalabil
Nemaiîntâlnit
Deasupra tuturor
Şi înainte de toate
Ba încă,
Ideea sublimă în literatură
Personalitatea supremă în filozofie
Problema de căpătâi a criticii superioare
Şi doctrina de temelie a teologiei mântuitoare.
El este necesitatea întrupată a spiritualităţii
Acesta este Regele Meu.
Minunea tuturor veacurilor.
Nespus mai mult decât oricum ai vrea să-L numeşti.
Mai mult,
Doar El poate împlini toate nevoile noastre deodată.
El dă tărie celui slab.
Vine în ajutor celor ispitiţi şi încercaţi.
Dovedeşte afecţiune şi dăruieşte mântuire
Este Dumnezeu tare şi călăuză.
Vindecă pe cei bolnavi
Curăţeşte pe cei leproşi
Iartă pe cei păcătoşi
Slobozeşte pe datornici
Eliberează prinşii de război
Sare în apărarea celor nevolnici
Şi dă binecuvântare celor tineri.
Se apleacă asupra celor sărmani.
Şi se îngrijeşte de cei vârstnici.
Răsplăteşte pe cei strădalnici şi împodobeşte pe cei blânzi.
Îl cunoşti oare?
Ei bine,
Regele meu este cheia cunoaşterii
Izvorul înţelepciunii
Uşa izbăvirii
Calea păcii
Drumul neprihănirii
Poteca sfinţeniei
Poarta slavei
El este stăpânul celor puternici
Căpetenia cuceritorilor
Eroul eroilor
Liderul legiuitorilor
Veghetor peste învingători
Guvernatorul guvernatorilor.
Prinţul prinţilor.
El este Regele regilor şi Domnul domnilor.
Acesta este Regele meu. Da. Da.
Acesta este Regele meu.
Regele meu, cu adevărat.
Slujirea Lui este felurită
Şi neclintite Îi sunt promisiunile
Lumina Lui n-are seamăn
Şi fără margini este bunătatea Sa
În veac ţine îndurarea Lui
Iar dragostea-I nicicând nu se schimbă.
Cuvânt Lui este suficient
Iar harul Lui este îndeajuns
Domnia Lui e dreaptă
Lesnicios jugul
şi sarcina ca fulgul.
Ei bine,
Aş vrea să ţi-l pot descrie, dar
Nu poate fi descris
Nu poate fi descris.
Da!
Este incomprehensibil
Invincibil
Irezistibil
Dar dacă cerurile cerurilor nu-L pot cuprinde, cu atât mai puţin mintea omului nu-L poate descrie.
Nu poţi să nu te gândeşti la El.
Nu poţi să te sustragi prezenţei Lui.
Nu poţi trăi mai mult decât El şi nu poţi trăi fără El.
Ei bine, fariseii nu l-au avut la inimă, dar şi-au dat seama că nu-L pot opri.
Pilat nu I-a găsit nicio vină.
Martorii nu s-au putut pune de-acord între ei.
Irod n-a putut să-l omoare.
Moartea nu l-a putut frânge, iar mormântul nu l-a putut ţine.
Acesta este Regele meu.
Da.
A existat dintotdeauna
Şi va exista mereu.
Prin aceasta vreau să spun că este fără predecesor şi fără succesor.
Nu este nimeni înainte de El şi nimeni după El.
Nu-l poţi înlătura de la domnie, iar El unul nu va abdica.
Acesta este Regele meu!
Acesta este Regele meu!
A Ta este împărăţia şi puterea şi slava.
Toată puterea aparţine Regelui meu.
Vorbim mereu de puterea negrilor, puterea albilor şi puterea verzilor, dar puterea este a lui Dumnezeu.
A Ta este puterea. Cu adevărat. Şi slava.
Căutăm să sporim în prestigiu, onoare şi slavă, dar toată slava este a Lui.
Da.
A Ta este împărăţia şi puterea şi slava, în veac, pe vecie şi de-a pururi.
Cât de mult înseamnă asta?
Şi încă în vecii vecilor, în veci de veci şi pururi pe vecie,
Iar când vei fi isprăvit şirul vecilor, atunci
Amin.
De ce am impresia ca celelalte traduceri au mai ciuntit din original? Hm…
textul
don’t try to milead me
varianta mea
nu incerca sa ma pacalesti/ „duci cu presul”-asteapta reactia ascultatorului
varianta ta
Nu căuta să minţi.-rece si departat de text
textul
No far seeing telescope can bring into visibility the coastline of His shore of supplies.
varianta mea
-nici un telescop de putere nu poate face vizibila (macar)linia de coasta a tarmului purtarii sale de grija
varianta ta:
Telescoapele aţintite în depărtări nu pot dezvălui ţărmurile bunătăţilor Sale.
pierzi din valoarea ideii-telescoape de putere, lina de coasta a tarmului care se vede mai usor decat tarmul
te indepartezi de text : bunatate si purtare de grija
textul
How long is that?
varianta mea
Cat (timp)dureaza asta?
varianta ta
Cât de mult înseamnă asta?
departare de text si dificulteaza legatura cu finalul
Varianta mea se apropie si de final cred un pic mai bine
In vecii, vecilor mai degraba decat „si inca in”
Cat de mult dureaza asta? In vecii..
textul
He’s immortally graceful.
varianata mea
Este vesnic milos-cred ca surprinde mai bine insemnatatea textului.
varianta ta
Nemuritor in bunatate.-intelesul este putin stalcit
poate ar fi mers cel mult: De o bunatate fara nemurire.
Ceea ce vreau sa spun desi mai sunt inca in text probleme de genul acesta, respectandu-ti munca, totusi te abati destul de mult si privezi prin aceasta cititorul de suflu originalului.
Cu asta vreau sa concluzionez ca este dificil sa prinzi in totalitate si definitiv prin traducere insemnatatea textului si daca chiar probleme de limba romana apar-ca la noi toti de altfel- atunci ti-as recomanda daca nu din incapacitate ta dovedita-si normala- cel putin din modestie sa fii mai retinut cu afirmatii de genul: engleza pe cale de disparitie la acesta-indirect si sa pastrezi valoarea muncii lui Cornilescu cu respect si sa te ajuti de celelalte traduceri, tot cu respect, pt o intelegere cat mai buna a textului biblic. Cu respect si drag al tau prieten invadator.
pt vaisamar, care nu ciunteste!!! 🙂
Va mulţumesc de observaţii. Evident, traducerea mea este perfectibilă.
Afirmaţia cu engleza care dispare în America era, evident, ironică. Nu-mi aparţinea mie, ci prof. Higgins din My Fair Lady. O spunea el ca lingvist, nu eu ca traducător.
Aveţi dreptate, engleza din America nu dispare. Se metamorfozează în „americănească”. Ceea ce nu e rău. Să aibă şi americanii propria lor limbă.
Ptr. Cornilescu, tot respectul. A slujit, ca David, oamenilor din vremea lui. Au trecut însă aproape 3 generaţii de când şi-a publicat traducerea. Ptr. oamenii din generaţia noastră trebuie ceva pe măsură.
cu placere si nu uita ce greu este cu tradusul, daca la un text asa de scurt sunt probleme de interpretare, la o limba mult mai accesibila decat cele folosite in Scripturi, eu aproape ca n-as indrazni, desi niciodata nu se stie pentru unii miza este mare. Uneori intre jenant si slabut diferenta este prea mica ca sa merite efortul. Ramai in grija lui Dumnezeu si o sa incerc cat de curand sa citim cateva versete impreuna si atunci poate imi dai o mana de ajutor, din Ioan cap 21. cu drag al tau invadator.
eu as folosi corectabila in loc de perfectibil -ca sa stam cat „mai aproape” de text.
Calitatea unei traduceri vine si din motivatia pe care a avut-o traducatorul in abordarea textului. N-am facut un secret din faptul ca textul acesta nu-mi place. Prin urmare, nu sunt dispus sa pritocesc o expresie pana cand simt ca mai bine nu se poate.
Am avut insa intr-o carte un citat scurt din Shakespeare la care am stat cateva ore si nu l-am lasat pana cand nu i-am dat de cap.
Traducerea de mai sus este corectabila, desfiintabila, execrabila etc. N-am niciun fel de vanitati de traducator in privinta ei. Am luat-o ca pe un joc.
Daca ma voi pricepe sa va dau vreo sugestie cu referire la Ioan 21, cu placere. Mailul meu este vaisamar@yahoo.com
Cat despre pacatele mele de traducator, am sa-mi mai rascumpar din ele anuntandu-va cand va aparea pe piata „Surprins de bucurie”. Peste vreo luna sau doua, cred.
ok, dar nu uita ca este important ca traducator sa inveti sa accepti critica fara sa te scuzi, ai avut cateva zile, cateva interpretari deci muzica trabuia sa fie buna altfel intram la subiectivismul traducatorului si deturnarea mesajului prin comfortul sau discomfortul produs traducatorului. muzica trebuie simtita, deci fa tot posibilul in traducere fara apropierea de prafrazare-se preteaza la comentarii mai degraba. ne auzim curand cu voia Domnului. deci scuzele nu se accepta. 🙂
Ramai cu Domnul, cu drag al tau invadator.
PS.Uneori trebuie sa fac lucruri care nu-mi plac deloc dar, sunt obligat sa le fac bine, altfel curge si se scurge. Incearca sa redai muzica altfel te paste plagiatul. 😦
Nu am citit celelalte texte. Doar din textul Gandurarului am retinut vreo cateva randuri fiindca mi s-au parut nepotrivite. Dupa un schimb de impresii cu Natan, m-a intrebat de ce nu-mi incerc si eu puterile… Azi dimineata intr-o ora si ceva l-am „precipitat” intr-o forma pe care am socotit-o publicabila. La final am citit si versiunile celelalte si am descoperit cu stupoare ca picasera multe lucruri la cenzura.
De regula nu traduc un text daca nu-mi place.
draga VAsisamar, am vazut traducerea ta, mulţumesc mult, lasă-mă să o rumeg în linişte pînă diseară… 🙂
Draga Vaisamar, mi-am odihnit neuronii citindu-vă traducerea.
probabil este cea mai fidelă, dar îi lipseşte „ritmul”, urechea mea muzicală asta mă îndeamnă să spun…
nimic de zis, este „exact”
Nu ştiu dacă aş folosi expresia „nu căuta să minţi”, altceva?
De asemenea, aş mai lucra la cursivitate, naturaleţe, cuvintele trebuie rostogolite unele după altele, fără sincope.
Traducerea lui Natan este melodioasă, a lui Cristi este cu găselniţe, a lui Camix este foarte suavă, feminină… a ta este „exactă”
Iertaţi-mă că nu vorbesc în limbaj tehnic, dar vreau să ne înţeleagă toţi cititorii,
de aceae vorbesc ca un degustător de vinuri 🙂
la astfel de fraze mă refeream cînd spuneam de lipsa de cursivitate
„Regele meu este singurul pentru care nu s-a găsit măsură care să cuprindă iubirea Lui fără margini”
îmi plac construcţiile cu adverb ale lui Cristi faţă de
„sincer în toate lucrurile”
„sublim” are un alt sens în vulgata noastră faţă de sensul etimologic.
Ce înţelegeţi prin critica superioară?
Asta-i una dintre capcanele traducerii..
IArăşi, cred că este un pic silit versul
„Nespus mai mult decât oricum ai vrea să-L numeşti”
Aş fi preferat un pic mai multă „poezie”, foloseşti cunvinte lipsite de potenţial poetic, care trimit la concepte exacte, dar lipsite de încărcătură poetică, de obicei neologismele suferă de boala asta.
„Este incomprehensibil
Invincibil
Irezistibil”
dar, îmi place găselniţa ta ritmată de data asta.
„Iar harul Lui este îndeajuns
Domnia Lui e dreaptă
Lesnicios jugul
şi sarcina ca fulgul.”
Îmi place finalul.. cred că ai prins foarte bine..
„Iar când vei fi isprăvit şirul vecilor, atunci
Amin.”
Draga Vlad, îţi mulţumesc şi pentru observaţiile tale la traducere,
iată se formează o adevărată „şcoală populară de traducători”… de amatori în sensul cel bun.
draga Vaisamar, de ce vi se pare că generaţia noastră n-ar înţelege Cornilescu, nu ştie ce e ăla „rărunchi”?
tocmai atsa este probleam limbii literare româneşti, că nu s-a prea scris în ultimul timp literatură serioasă şi limba n-a evoluat.. Limba română este o limbă blocată din cauza blocajului creativ din poezie şi proză.
O limbă în care se scrie evoluează, o limbă în care nu se scrie stă pe loc.
Dacă teoria dvs. ar fi adevărată, că nu mai înţelegem Cornilescu după trei generaţii, ce să mai facem cu Creangă, CAragiale şi Eminescu?
TRaducem din română în română? Ştiţi ce e ăla „culeşer”, cînd mă mîngîia mama cu culeşerul…
Nu, dar nu-i aşa că i-am pierde farmecul dacă „am traduce” … făcăleţ, sau dispozitiv de amestecat în mămăligă…
De ce oare traducem din nou Biblia pentru copiii noştri „desenanimaţi” şi nu traducem şi aceste texte, că doar sînt mult mai vechi ca limba lui Cornllescu?
Nu vi se pare că ceva nu este în regulă aici?
Eu propun să învăţăm două neologisme în fiecare zi şi patru arhaisme, ca să ne lărgim mintea.
Sunt de-acord că traducerii mele îi lipseşte ritmul. Şi asonanţele şi aliteraţiile din original. Totuşi, îndrăznesc să cred că nu sugeraţi că „discursul” predicatorului poate concura la categoria de „mare poezie”. N-am citit eu multă poezie în engleză, dar cred că reproşurile adresate soluţiilor mele (incomprehensibil, invincibil etc) ar putea fi adresate în egală măsură originalului.
Abia de la această fază în care am lăsat textul ar fi început prelucrarea lui finală (dar n-am avut timp şi motivaţie). De obicei fac o traducere brută, apoi o şlefuiesc, apoi o recitesc pentru greşeli, coerenţă etc. Timpul nu-mi permite să mă joc prea mult cu un text care n-are până la urmă nicio finalitate. Care e miza? Să ne jucăm un piculeţ cu textul.
„Nu căuta să minţi” e „lame”, ok. N-am nicio pretenţie în legătură cu formularea. Mi-a pierdut răbdarea şi am lăsat-o în plata ei.
Când autorul spune “He is entirely sincere” despre Hristos, asta mă face să ridic din umeri. Ce vrea să spună autorul, mă întreb? A nutrit cineva o bănuială că Hristos n-ar fi în întregime sincer, dacă trebuie să evidenţiezi acest aspect în felul acesta?
Când spune: “He is immortally graceful”, mă întreb? Cum adică? “He is graceful in an immortal manner”? Concluzia la care ajung? “Faerie Queene” sau “Bad poetry!” Cred că “Bad poetry”. Dar poate mă înşel.
Ce înţeleg prin “critica superioară”? Dvs. ce înţelegeţi prin “He’s the supreme problem in high criticism”? Eu unul înţeleg că vorbitorul vrea să spună următoarele: Isus e atât de important, încât continuă să le dea de furcă tuturor criticilor ăstora cu metodele lor, “superioare”. De fapt, abia acum îmi dau seama că e vorba de “high criticism” şi nu de “higher criticism”. Oricum, autorul într-acolo bate (deşi, între noi fie vorba, “higher criticism” e o etichetă răsuflată. Dacă eram la început de secol XX, mai ziceam).
Nu înţeleg de ce trebuie să facem un text să sune mai poetic decât este în realitate. În orice caz, am să cer părerea unui prieten (evreu american) care are vreo 75 de ani, care a citit literatură şi poezie engleză şi americană mai mult decât noi toţi la un loc, şi am să-i cer părerea cu referire la calităţile poetice ale textului. I’ll keep everyone posted!
Despre Cornilescu, într-o altă postare.
Pentru fr. Vlad şi Marius (şi alţii)
Despre Cornilescu un picuţ, fiindcă se întâmplă să pregătesc acum un studiu din 1 Corinteni, cap. 3:1-9 şi deja m-am poticnit.
Două erori de traducere (inexactităţi).
3:7 Textul în original spune „hoste oute ho fyteuson estin ti oute ho potizon all’ ho auxanon theos”
Corn. „Aşa că nici cel ce sădeşte, nici cel ce udă nu sunt nimic, ci Dumnezeu, care face să crească”.
După logica lui Cornilescu, nici primul, nici al doilea nu sunt nimic, ci Dumnezeu (este nimic?). Aici textul nu respectă logică internă. Mă zgârie pe ureche şi pe creier să citesc asemenea formulare.
Aş propune: „Aşa că nici cel ce sădeşte, nici cel ce udă nu au vreo importanţă, ci Dumnezeu, care face să crească.”
Iau expresia grecească „estin ti” („este ceva”) drept „contează, are importanţă”. Literalismul lui Cornilescu (mai ales că şi folosirea lui „nimic” în româneşte este „tricky”) se lasă în final cu ideea că „Dumnezeu este nimic” sau „Dumnezeu nu este nimic”.
A doua chestiune:
3:8. Textul grecesc: „ho fyteuson de kai o potizon hen eisin”
Cornilescu: „Cel ce sădeşte şi cel ce udă, sînt tot una”
Nota bene mai întîi VIRGULA ÎNTRE SUBIECT ŞI PREDICAT, AICI ŞI ÎN ALTE O MIE DE LOCURI. GOOD HEAVENS, CORNILESCU S-A INTRECUT PE SINE CU VIRGULELE PUSE AIUREA. CUM POT SĂ FAC CADOU O ASTFEL DE BIBLIE UNUI COLEG NECREDINCIOS CARE MAI ŞTIE UN PIC DE ROMÂNĂ, DACĂ PÂNĂ LA SENS AJUNGE SĂ SE POTICNEASCĂ ÎN VIRGULE ARUNCATE VOLUPTUOS PE UNDE NU TREBUIE. CUM POT SĂ AM PRETENŢIA SĂ-I PLACĂ SORĂ-MII, DACĂ MIE NU-MI PLACE?
Să trecem la subiect. Propun traducerea:
„Cel ce sădeşte şi cel ce udă sunt una” sau „una sunt” (pentru emphasis).
Spui ceva când afirmi „Pavel şi Apolo sunt tot una” (dacă nu cumva Cornilescu o fi vrut să spună „totuna”, ceea ce oricum ar suna şi mai prost, după cum şi sună, când auzi textul citit).
Spui altceva când afirmi „Pavel şi Apolo sunt una”.
Simţiţi o diferenţă între cele două? Sper că nu am început eu să simt nodurile din papură, ci că cele două versete chiar au cioturi.
Un text de nouă versete şi deja două greşeli supărătoare. Trei, dacă socotim şi virgula între subiect şi predicat (PE CARE O SOCOTESC GREŞEALĂ CAPITALĂ CU ATÂT MAI MULT CU CÂT E O CHESTIUNE DE GRAMATICĂ ELEMENTARĂ).
Îndrăznesc să fac rămăşag că putem lua la întâmplare, de oriunde din NT Cornilescu, 15-20 de versete şi vom găsi mai mult ca sigur CEL PUŢIN o greşeală de traducere (ca să nu mai vorbesc de forme lexicale incorecte (ţepuş, curcubete, otig, în loc de ţepuşă, curcubetă, otic), virgule între subiect şi predicat, forme învechite (dela, deamăruntul).
Dacă cineva ştie un pasaj de 15-20 de versete fără greşeli de felul acesta, să mă anunţe şi pe mine.
RECTIFIC: Nu sunt două greşeli, ci TREI. La ultimul verset (3:9) încă nu făcusem verificarea.
3:9 „theou gar esmen sunergoi” este tradus de Cornilescu aşa: „Suntem împreună lucrători cu Dumnezeu”.
Ei aş! Şi dacă „Suntem tovarăşi de lucru în slujba lui Dumnezeu” sau „suntem împreună-lucrători care îi aparţin lui Dumnezeu”? (sau ceva de felul acesta)
Pavel spune că el şi Apolo sunt împreună-lucrători care îi APARŢIN lui Dumnezeu, nu că el, Apolo şi Dumnezeu lucrează cot la cot, de la egal la egal amical. Cu câteva versete mai sus ne şi spusă că nimeni nu are vreo importanţă, ci Dumnezeu este important, ptr. că face să crească.
draga Vaisamar, n-am timp acum de chestiune, am spus ce cred despre Cornilescu…
Te legi de mărunţişuri..
Te provoc să îmi găseşti ORICE TRADUCERE ROMÂNEASCĂ d e la 1648 încoace, dela Nt De la Bălgrad, Biblia de la Bucureşti, pînă la ultima creaţie care s-a lansat anul trecut şi la care am reacţionat… şi care pe 20 de versete nu are greşeli şi este corectă traducerea…
Te rog, poţi să incluzi şi Biblia Sinodală , ediţia 1988,
Be my guest!
Şi de ce Ţepuşă în loc de ţepuş? De ce curcubetă în loc de curcubete..? De ce? Cine decide asta?
Tocmai am creat un cuvînt în limba română „meleşcanizarea” dosarelor.. pot să-l folosesc, dacă nu există în dicţionarul tău?
Să fim serioşi…
Te rog, ia-o ca un fel de embargou, scrie ce doreşti, ce pofteşti, dar nu pomeni două chestiuni aici pe blogul ăsta… Gramatica Academieie şi DEX-ul?
Astea sînt interzise la Pătrăţosu… ştie prietenii vechi de ce 🙂
Impresia despre v. 9 îmi este confirmată şi de structura lui
theou esmen (eu şi Apolo suntem colucrători care îi aparţin lui Dumnezeu)
theou este georgion kai oikodome (voi sunteţi ogorul şi zidirea lui Dumnezeu).
Concluzia? Pavel direcţionează totul spre Dumnezeu. Şi noi îi aparţinem Lui (ca lucrători, parteneri în lucrare) şi voi îi aparţineţi (ca ogor şi zidire, domeniile în care lucrăm noi).
Cornilescu deplasează accentul paulin într-un mod care înseamnă o deformare a textului.
Dilema mea este: cum reuşesc eu să le explic oamenilor din biserică aceste aspecte fără să se uite chiorâş la mine că subminez dreapta credinţă şi sfânt a carte, dacă zic că există greşeli în Biblie?
~X(
draga Vaisamar, vai şi amar, te rog nu te băga în limba greacă… te rog… greşeşti amarnic,
n-am timp acum să îţi vorbesc de regimul genitivului în limba greacă şi de acel theou faţă de esmen… dar opreşte-te că ajungem ca la regulile lui Murphy, fiecare tinde să atingă nivelul maxim de incompetenţă într-un domeniu dat. Nu ma ştiu exact cum e regula..
Rămîi, te rog, la engleză, nici eu nu mă bag peste engleza voastră, de asta am cerut traduceri de la cei care ştiu engleza, că mă apucam să traduc eu.
Să funcţionăm ca în trup, tu cu traductologia şi engleza, lasă un pic jos greaca că ne dăm în stambă pe aici…
E ok aşa?
Nu-mi cere acum o lecţie pe genitive şi regimul genitivelor că este cea mai lungă lecţie de sintaxa grecească.
Nu ştiu dacă ai ştiut că genitivul este cel mai productiv caz în limba greacă şi traducătorul neexperimentat cade în capcanele oferite de elasticul genitiv….
E mai greu un pic decît în engleză..
Cu aceeaşi simpatie 🙂
Fiindcă tot suntem la „Corinteni”, ce înţelege omul simplu (sora-mea) când citeşte „epistole de laudă” în 2 Cor. 3:1. Aşa ceva în Caragiale, Eminescu sau Creangă n-am întâlnit.
De unde să-şi imagineze bietul om că „epistolele de laudă” sunt de fapt „scrisori de recomandare”? Pavel nu scrie acolo în nu ştiu ce limbaj poetic şi arhaizant, ci scrie unor oameni într-un anumit context social, cu aşteptarea de a fi înţeles ca atare.
Despre genitivul din 1 Cor. 3:9. Ştiu că este un exemplu controversat, dar cred că D. Wallace are dreptate în ce spune (Greek Grammar Beyond the Basics, p. 130). N-am întreprins un studiu detaliat asupra chestiunii, dar contextual cred că aici Cornilescu a greşit.
Despre Genitiv şi capcanele lui ştiu suficient de multe ca să nu mă arunc orbeşte înainte.
Nu am pretenţia că sunt un clasicist, ci că pot sesiza anumite chestii incorecte la Cornilescu (nici el n-a fost un clasicist, nu?)
Una este să creeze cu bună ştiinţă termeni ca „meleşcanizare” şi alta este să foloseşti în mod ignorant „curcubete” (apropo, spunem „un curcubete, două curcubete”?
Nu faceţi din Cornilescu un nou Eminescu (sau Creangă). Picăm în derizoriu.
Mărunţişurile astea din traducere nu pot fi expediate ca irelevante.
Pavel nu scrie epistola lui către Corinteni „şi către toţi cei ce cheamă în vreun loc Numele Domnului”, ci „celor chemaţi să fie sfinţi, împreună cu toţi cei ce cheamă în vreun loc…”.
Cine nu observă că deja Pavel îi trage de urechi pe corinteni arătându-le că nu sunt singuri (ei cu bisericuţele lor), ci că sunt parte a unei comunităţi mai mari, comite o mare nedreptate faţă de textul lui. Nu e un mărunţiş aici. E vorba de trădarea unui aspect teologic important.
draga Vaişamar, petnru gustul tău există deja o traducere… găseşti şi comentarii pe astfel de texte..
Vezi comentariul meu la asta…
https://patratosu.wordpress.com/2007/06/04/saracirea-vocabularului-cu-ajutorul-neologismelor/
cred că te-am mai trimis o dată la el..
nu am pofta azi de o dispută sterilă,
n-am susţinut niciodată că Cornilescu este o traducere perfectă.. de asta am folosit imaginea DAciei legate cu sîrmă..
nu exactitatea lui Cornilescu am discutat eu, ci receptarea şi stilistica…
tu îi tot dai cu exactitatea… este unul dintre criteriile de analiză a unei traduceri…
Nu, Cornilescu n-a fost clasicist, dar nici tu nu eşti 🙂
de aceea, mi se pare că înainte de a critica o traducere din limba greacă trebuie „să fi mîncat” destul de mult text pe4ntru a te exprima asupra nuanţelor, nuanţe la care comentatori încercaţi dau cu presupusu…
Ai putea să faci un exerciţiu de abţinere în direcţia asta? Nu de alta, dar azi nu am chef să intru buldozereşte în nimeni, deşi îmi luceşte lama… 🙂
Mă ispiteşti ca batista roşie în faţa taurului…
Realmente, dacă se poate, aş vrea să amînăm discuţia pe cînd sînt într-o formă în care pot atenua loviturile cu simţul umorului…
Azi m-a indispus proasta creştere a cuiva…
Numai bine.
vaisamar, azi e un fel de doliu national, daca urmaresti postarile din ultimele zile, sunt unele probleme care ne macina pe multi din cei ce „dam cu presupusul” pe aici. Am vrea ca Dumnezeu sa faca un lucru frumos spre slava Lui si binele nostru in problema deconspirarii celor ce au vandut pe frati.
Dupa cateva zile cand poate se va contura o concluzie si speram se vor lua ceva hotarari pozitive pt fratietate atunci, starea de spirit se va schimba putin. Daca ai nelamuriri cu privire la Cornilescu putin post si rugaciune te vor indrepta in mesajul tau spre firul rosu al lecturii si mai putin pe „exegeza” literala, ascultatorii tai vor fi mai castigati si tu prin aceasta vei fi mai de folos.
Ca sa nu „polologhim” si sa fim de folos pe cat posibil, stiu ca ai sa intelegi ceea ce spun, dincolo de cuvinte.cu drag invadatorul.
Am promis şi o opinie a unei persoane competentă într-ale literaturii. Paul Leopold este american, are vreo 75 de ani.
„I can imagine „That’s my King” having a powerful effect, shouted by an old-fashioned, spiritually exalted Negro preacher, his congregation responding enthusiastically to each line with „Amen, brother!” or the like. But this kind of poetry works strictly in oral performance, and that of a particular kind and done particularly well; on the page – or computer screen – it has little impact and, rather than inspiring, tends to seem absurd. My attempts to get into the implied ecstatic rhythm were continually thwarted by consciousness of confusions of sense and logic, non sequiturs, and lapses into ungrammatical English. The author may well have been sincere; souls may have been saved by listening to his composition; but „great poetry” it certainly is not.
I agree that „imperially powerful” is infelicitous (if not strictly illogical). The image I found hardest to take seriously was „the coastline of His shore of supplies” – yet even that I can imagine having the right impact if uttered the right way.”
*persoane competente
Hm… 🙂 Pentru cât de multă greacă ştiu eu, cred că nu trebuie să recurgeţi chiar la un buldozer. Puteţi folosi şi o săpăligă. Eventual nici nu trebuie să fie foarte ascuţită… 🙂
Până una alta, mărturisesc că mă neliniştesc mai mult argumentele decât retorica. Dacă ce am scris a devenit o batistă (sau mănuşă?) roşie, îmi cer scuze. Nu intenţionez să provoc pe nimeni la duel. Nu trebuie să luaţi totul chiar atât de personal. Criticile nu vă vizau pe dvs.
Am observat că acum sunt în toi deconspirările şi regret că discuţia asta a mea pică la un moment nepotrivit.
ohohohoho… 🙂
draga Vaisamar, după ce ai epuizat toate argumentele, rănit că ţi s-a deconstruit puţn traducerea apelezi la „magister dixit”? Este una dintre greşelile elementare în dezbatere…
Şi dacă Lucia WAld spune ceva de Augustin mă duc şi caut încă o dată să văd dacă are dreptate.
DAr dacă domnul cu pricina, competent, trebuie să te cred pe cuvînt, că eu nu sînt convins, lasă fără cenzură să se vadă atîta dispreţ faţă de negrii… n-am ce-l asculta…
TE rog ceva, nu-i spune şi de TAmango, că îl face „ţigan împuţit” 🙂
SE descalifică opinia lui prin contextul în care pune „esprimarea, ca să spui aşa”… şi în afară de verdicte şi epitete nici la această augustă autoritate în ale literaturii nu văd mare socoteală..
Atît spune „nu e bun”, dar nu văd şi „pentru că … ” mai dezvoltat aşa, cum se face şi pe la sorbonicile şi oxforduţele noastre umile… 🙂
Tipul e descriptiv, dar nu argumentează articulat.
Is certainly not!!!! Whyyyyyyyyy, master? Whyyyyyy, you wonderful prophetic voice?
Discuţia nu este în spaţiul nepotrivit, ci pur si simplu spiritul meu este nepotrivit acum.. draga VAisamar.
Sînt iritat de nesimţire şi vulgaritatea a vreo două comenturi pe care le-am şi şters..
grav este că respectivii se revendică „lucrători”, probabil cu „lucrături”… Asta-i … de asta trebuie să mă liniştesc, ca să nu dau în stînga şi în dreapta dintr-o patimă adunată din alte părţi
Nu vreau să devin contondent şi acid… cum vezi că alunec mai sus, dacă mă ispiteşti cu magistrul respectiv…
Îţi trimit un exemplar din teza mea, pentru că mă ocup un pic de bilingvism şi teoria traducerii acolo…
e adevărat, are cam multă greacă şi latină, dar destul text şi în româneşte…
Nu stu nici engleza,nici greaca, pare se ca stiu putina romana ,
dar in orice alta traducere,noul testament isi pierde din bucuria aceea a itrarii Cuvantului in inima.
Am citit traducerea NT a lui Bartolomeu Anania,cu cuvinte vechi,calde,are o mireasma veche,
dar raman la Cornilescu,ca la ceva
unde a lucrat prin excelenta Duhul Sfant,
alte traduceri le simti ca pe niste lucrari omenesti
traducerile moderne,nu au implicatie parca asupra mintii,pe care le au cele din traducerea Cornilescu>
Oricum ramane cea mai aproape de suflet( cu toate „meajunsurile ei”) pe care eu nu le sesizez,doar citind ce zic altii.
Mi-e drag ..si citesc numai in aceasta traducere,
parca vine din ea „o Putere”,care face sa vibreze sufletul.
Penibilă invocarea “persoanei competente în ale literaturi” (nici nu ştii ce haioasă e formula). Şi tot nu sunt lămurit. E competent fiindcă e american? Sau fiindcă are 75 ani? Preţios, găunos, răuvoitor,
rasist văd că e, dar nu ştiu de unde i se trage competenţa.Şi cine e dumnealui să-mi zică mie că efectul textului în variantă tipărită sau electronică, pe ecran nu are impact, ci “tinde să pară absurdă” (by the way, absurdă e formularea lui!)? Ăştia-s criticii care “don’t have the guts” să spună că ceva pur şi simplu NU LE PLACE şi drept urmare îşi împachetează răspunsul în retorică încărcată şi perfect GOALĂ pe dinăuntru, în stil pretenţios ca să-i dea pe spate pe unii ca dumneata, vaisamar. Competentul matale ratează total una dintre cele mai puternice şi frumoase metafore din text care în engleză arată aşa: “no far-seeing telescope can bring into visibility the coastline of his SHORELESS supply”şi nu “the coastline of His shore of supplies”. (Pentru verificare a se vedea clipul postat de la care am pornit cu exerciţiul de traducere, NU traducerea parţială şi cu greşeli postată ulterior de Pătrăţosu). În condiţiile unei asemena construcţii metaforice de mare fineţe: “the coastline of His SHORELESS supply” – oximoron de toată frumuseţea -, critica “persoanei competente” este literalmente PE LÂNGĂ, pe lângă text.
Give it up! Nu ţi-a plăcut textul. Ai spus-o, acum încetează cu desfiinţarea lui (care nici asta nu-ţi prea iese cu asemenea voci (in)competente magisteriale), că până una-alta l-ai tradus şi tu; tardiv şi “exact” cam searbăd. Lasă şi scuzele pentru traducere deoparte, că nici astea nu dau bine post factum.
draga Vaişamar, să nu mai traduceti niciodată ce nu vă place 🙂
În concluzie şi în final: nu iese bine.
Tocmai aia era şpilul şi şmecheria la care au muncit şi Camix şi Cristi şi Natan, aliteraţii, asonanţe, ritm ehehe… chestii de fineţe… e greu să şi traduci un text ca ăsta, apoi să îl creezi. Cred că şi magistrul dvs. ar fi de acord cu asta..
uite care a fost miza… mai învăţăm cîte ceva, eu, dar şi dvs…. Cred că Natan v-a administrat o muştruluială… prietenească, dar meritată.
Mă tem că sînt de acord cu totul, şi conţinut şi stil.
draga Vaisamar, hai să nu ne dăm „rotunzi” pe aici, puţină umilinţă nu strică nimănui, nici măcar ţie 🙂
Lower and higher criticism, ca să o lămurim şi pe asta, sînt termeni tehnici din teologia biblică, adicătelea tipul ştie şi teologie biblică şi este şi educat deşi este un exaltat „Negro”… , dacă îi spunea „cioroi” era tot cam pe acolo..
REtorica ta este copilărească „a bănuit cineva că Isus nu este sincer?”
draga Natan, trimite-mi pe privat varianta finala, te rog…
Cred ca nu este drept ca interpetati intr-un mod atat de rauvoitor folosirea cuvantului „Negro” de catre un om de 75 de ani. „Tabuizarea” lui este relativ recenta si am auzit eu insumi americani mai batrani folosindu-l, fara nici o intentie de a jigni, din cate mi-am putut da seama. Era, cred, cuvantul „neutru” pentru a desemna un „negru”, inainte ca „Black” sa il inlocuiasca; acum „Afro-American” tinde sa-l inlocuiasca si pe „Bleck” in discursul „politically correct” din America.
„Ni***r” este un cuvant intotdeauna resimtit ca extrem de ofensator.
Sînt de acord să scoatem cuvîntul negro de acolo şi să lăsăm restul… ţi se pare validă critica domnului respectiv?
Nu văd decît concluzii, etichete, verdicte, cam atît…
Vorba lui Dănuţ de la celălalt post, minima decenţă intelectuală ne cere ca atunci cînd ne dăm cu părerile prin tîrg să încercăm un piculeţ să le argumentăm, mai ales dacă vrem să desfiinţăm un asemenea text în felul în care dînsul o face.
Sunt absolut stupefiat că simpla folosire a termenului „Negro” atrage deja calificativul de „rasist”. Cred că între „Negro” şi „ţigancă împuţită” e o distanţă cam mare.
În orice caz, percutarea la termenul „Negro” folosit de Paul în „critica” lui spune că agenda politrucilor corecţi politic s-a înşurubat bine în conştiinţa „boborului”.
Nişte prieteni din America mi-au spus că în discuţiile dintre ei (purtate în româneşte) nu mai foloseau termenul „negru”, când se refereau la „afro-americani”, pentru că erau taxaţi drept rasişti. De bună seamă indivizii respectivi nu reuşeau să-şi dea seama că de fapt „negru” nu are nicio conotaţie negativă în limba maternă a altor vorbitori. Aşa că ceilalţi au recurs la „cioroi” (care nu putea fi înţeles de către „negri”). Hm… iată la ce incorectitudini nepoliticoase ajungi când eşti silit să fii ultracorect politic.
Cât despre „magistrul” invocat, am vrut să văd care este impresia unui om despre un text pe care îl vede prima dată. Şi-a dat foarte bine seama din ce context vine, deci nu e un găgăuţă. Mie mi s-a reproşat că nu sunt vorbitor nativ etc. Am vrut să văd ce spune un vorbitor nativ şi atâta tot. Putea să spună că e o poezie de geniu, la urma urmei. Părerea mi-o păstrez oricum.
N-a făcut un comentariu detaliat pentru că i-am spus să-mi trimită doar un rezumat în cazul în care nu are timp. Şi nu prea are, pentru că înregistrează cărţi audio.
Cred că am să renunţ să mai fac vreun comentariu pe blogul dvs., cel puţin o vreme. Nu sunt obişnuit să fiu tratat cu atâta „amousia” de către persoane care „ar trebui să ştie mai bine”. Mai ales când interlocutorul meu este clasicist.
În orice caz, din partea mea aveţi toată libertatea să ştergeţi orice comentariu al meu care nu vi se pare principial, suficient de corect politic etc.
P.S. Natan, sunt uimit că un „libertarian” ca tine (când vine vorba de a face reflexiv un verb care nu e decât tranzitiv – se miluieşte) găseşte subit nod în papură exprimării „competent într-ale literaturii”. Spui că „sună” haios. Cred că e cazul să te hotărăşti: ori vorbim fiecare cum ne taie capul (şi atunci nu văd de ce exprimarea ta e mai puţin haioasă decât a altora), ori luăm un punct de referinţă ca să putem judeca ce e haios şi ce nu.
Am pus noua traducere a lui Natan, mi-a dat ultima variantă.
Dragă Vaişamar, de ce simt eu o supărare de genul „îmi iau jucăriile şi plec” în tonul tău?
Eşti destul de acid cu alţii, dar, vorba lui Dănuţ, tu nu stai „la ţesălat”.
Cum vrei…
Am înţeles punctul tău de vedere, îţi respect gusturile, dar ai un pic de înţelegere şi faţă de punctele altora de vedere sau orbire şi faţă de gusturila altora, poate că mai puţin aristocratice decît ale tale.
atitudinea binevoitoare fata de negri, ca să folosesc un eufemism, nu rezultă doar din folosirea lui “negro”, cu tot tapajul politically correct, ci din vădita ironie din între contextul în care apare “an old-fashioned, spiritually exalted Negro preacher”. Mă întreb dacă domnu’ competent în ale literaturii i-ar spune fraza asta lui S. M. Lockeridge (autorul şi vocea textului)…Înclin să cred că NU.
Nu găsesc nod în papură în expresia “competent într-ale literaturii”, doar papură…
Eu prefer retorica bizantina (si romana si siriaca):Roman Melodul, Ioan Damaschinul, Efrem Sirul, Afrat Persul, Venantius Fortunatus, Ambrozie,Nichita al Remesianei, Cosma al Maiumei, Teoctist Monahul, Gherman al Constantinopolului, Iosif „facatorul de cantari”, Teodor Studitul etc.
De ce simţiţi o supărare de genul „îmi iau jucăriile şi plec”? Pentru că simt într-adevăr că ar trebui să plec şi să-mi consum energiile în „jocuri” unde participanţii sunt un pic mai curtenitori.
Sunt de-acord că am fost şi eu acid, dar cred că n-am alunecat într-un registru semi-urban (ca să nu spun suburban). Când participanţii la dialog îşi varsă năduful acumulat din altă parte pe interlocutorii lor care n-au nici vină, concluzia mea este că trebuie să mă retrag. N-am resursele necesare continuării unui dialog de felul acesta.
Ce aţi vrea să fac acum? Să-i scriu unei cunoştinţe de la Magdalen College (hispanist) să-mi găsească un profesor de literatura engleză care să-şi dea cu părerea despre text şi apoi să afişez comentariu. Me genoito!
N-am pretins că am gusturi aristocratice. Am spus doar că prefer engleza britanică şi deja printre cei care postează pe blog a şi ieşit zvonul despre oribila mea crimă de a fi mare admirator al lui Shakespeare (rebotezat în bătaie de batjocură Shakespirescu).
Mi-am permis apoi să contest valoarea poetică a textului „That’s my king”. Iar apoi am fost pus în situaţia de a demonstra că nu e un text bun. Nici măcar nu ştiu de ce m-am lăsat atras în această capcană. Aş fi putut cere la fel de bine să mi se demonstreze mai întâi că e poezie de mare calitate.
(Între noi fie vorba: şi acum mă tot întreb ce vrea oare să spună Lockridge cu „no far-seeing telescope can bring into visibility the coastline of his SHORELESS supply”, cum zice Natan că e de fapt corect.
Mie asta nu-mi spune decât că „the coastline of his etc…” este foarte departe. Şi ce-i cu asta, mă întreb? Ce e aşa extraordinar că bunătăţile lui Dumnezeu sunt atât de îndepărtate că nici cu telescopul Hubble nu le poţi zări. Mi-aş fi dorit să fie niţeluş mai uşor vizibile, ca să nu trebuiască să mă sui în Voyager sau Pioneer să le găsesc.
Nu mai pun la socoteală că invocarea unui telescop într-un text poetic îi conferă un aer celest, astral, sau, cum să spun, de-a dreptul co(s)mic. Pentru arhaizare, aş fi sugerat „lunetă”. Cred că asta a folosit Galileo Galilei pentru a studia petele din lună, care se vedeau niţeluş mai clar decât ţărmurile cu pricina. Totuşi, nu exclud cu totul ca „telescop” să fie un cuvânt-cheie inteligibil doar aparţinătorilor culturii afro-americane, a cărei propensiune către cartezianism şi astronomie este unanim recunoscută.)
draga Vaişamar, ţi-am spus de la deschiderea discuţiei azi că sînt reţinut din cauza unor chestiuni personale, private.
De aceea nu cred că accept acuza ta că „îmi vărs năduful din altă parte pe tine”
Dacă asta ai simţit, încă o dată „iertare”.
A fost o discuţie normală, fiecare ne-am afişat gusturile, preferinţele, tu ai „ciupit” din engleza lui Lockridge, nu văd de ce eşti ofensat de o ironie simplă de genul Shkeaspirescu…
Ti-am mai spus, îţi respect punctul de vedere şi gusturile, dar nu căuta să le impui atît de vehement.
Respectă şi opiniile altora mai ales dacă nu ai reuşit să creezi un construct argumentativ solid prin care să desfiinţezi poeticitatea textului incriminat.
Despre asta era vorba pînă la urmă, nu?
E asta poezie sau nu? ARGUMENTE PRO ŞI CONTRA!
Noi ne-am chinuit să aducem cîteva argumente pro… tu aivenit cu un „magister dixit”, magistru, care, la rîndul lui, a pronunţat doar verdicte.
Nu asta s-a întîmplat?
Deci… hai să rămînem aşa.
Mie, lui Natan, lui Cristi şi cred că şi lui Camix ne place textul, ţie şi profesorului tău nu vă place… ok,
Asta este.
Nici mie nu îmi place Nicolae Labiş, Moartea Căprioarei, dar îmi place Noi nu… Consider poezia aia de o dulcegărie nepermisă …
Asta este. Altora le place. Îi respect. Mie nu îmi place Mioriţa. Adamaicei îi place. dar pentru asta nu ne-am luat fiecare catrafusele să o zbughim cît mai departe.
Ai rămas însă dator cu o chestie… găseşte-mi 20 de versete traduse corect în orice versiune vrei tu, la alegere, în româneşte… sînt extrem de curios.. extrem de curios….
Pînă atunci nu cred că ai dreptul să pleci după ce ai dat cu mănuşile pe jos luînd la puricat Cornilescu 🙂
CNI, stăi că dăm exemple şi din acele texte.
îl pun direct în greceşte sau latină… se prinde cineva la tradus? 🙂
vaisamar, un pic de suras in coltul gurii nu ti-ar strica. Nu suntem la nici un concurs pt post.
Nu te necaji, mie imi place Blaga, iar chestia cu negrul mi-a placut. Trebuie sa gasesti in oricare traducere cuvantul magic: smerenie. Fara ea ramanem ceea ce suntem prea adesea, bieti trufasi.
Un zambet si un gram de smerenie.
Înţeleg de aici că rămâne să mai găsesc eu vreo doi magiştri ca să facem un soi de „tug of war” ca să vedem carele pe carele. Glumesc. Mă declar înfrânt, rănit şi alungat în mod ruşinos de pe câmpul de luptă, de către cavalerii mesei pătrate!
Includeţi în provocare şi versiunea catolică (Iaşi 2002)? Mi s-a părut bunicică, deşi mărturisesc că n-am făcut o cercetare sistematică să văd cât este de fidelă.
În orice caz, nu văd ce ar dovedi lipsa unei asemenea versiuni fără greşeli. Faptul că celelalte traduceri sunt proaste (ori şi mai proaste decât Cornilescu) nu schimbă cu nimic situaţia pentru Cornilescu. Eu nu o compar cu altele (ca să conchid apoi cât e de bună), ci o compar cu originalul grecesc (i.e. NA27, fiindcă nu ştiu ce text grecesc a folosit Cornilescu. Are lecţiuni când „bizantine”, când de genul celor din W-H. O fi vreo versiune greacă în ediţie limitată, folosită de BFBS.)
Cu tot respectul ptr. articolul dvs. despre Cornilescu, dar e insuficient pentru a proba ceva. E nevoie de o analiza cantitativă serioasă, nu doar de exemple ici şi colo.
Cât despre traducerile care folosesc „a campa” şi alte trăsnăi, cred că propunătorii lor vor să ne stârnească în colţul gurii zâmbetul pe care mi-l solicită insistent Vlad. Dar nu văd de ce trebuie să fim siliţi să trăim cu această falsă dilemă (ori Cornilescu şi inexactităţile lui, ori parascoveniile propuse de reformişti fără simţul limbii) Între aceste două extreme e loc berechet unde să ne aşezăm cu o traducere literară, mai fidelă în raport cu originalul şi cu o punctuaţie mai acătări.
A fost un text stimulating, care a pus rotiţele creativităţii în funcţiune. E bine să-şi exerseze balamalele şi muşchii. Poate devin mai elastici.
Au fost şi pasaje cu bătăi de cap (by the way, imperially strong e una din ele, hi hi), însă aceea e provocarea, la urma urmei.
O altă chestiune – ce i-o spuneam şi lui Cristi sau o spuneam amândoi, nici nu mai ştiu – e că în engleză sunt mai multe cuvinte în dicţionar decât îţi poţi imagina; au denumiri pentru te miri câte. În română nu putem decât să le explicăm în propoziţii cum putem. Adicătelea, ocazie pentru poezie. 🙂
Ştiu traducerea, Vaişamar, deci? .. 😉
Nu te alungă nimeni, dragul meu, nu este un cîmp de bătaie, este doar o „masă pătrată”, că pe cea rotundă o refuz 🙂
Camix, bine ai revenit, ce preferi? Cartea mea cu eseuri sau teza de doctorat? A doua e mai plictisitoare 🙂
Fiecăruia vă dau premiu, inclusiv lui Vaisamar, ca sa nu se simtă alungat dintre noi.
toţi aţi muncit, toţi meritaţi..
Numai alegeţi..
🙂
Păi, e greu de ales. Teza e despre Augustin, nu? Şi eseurile? Poate las la alegerea ta? Hm, să văd.
Şi cu mulţumiri!
Vaişamar,n-am să-ţi dau mură-n gură explicaţia metaforei cu “the coastline of His shoreless supply”. Mă aşteptam, ce-i drept, la mai multă sensibilitate poetică din partea ta. Dar exactitatea mă tem că nu se cam pupă cu poeticitatea.
Dar dacă insişti să te arăţi cât de bine ştii să receptezi poezia ironizând ceea ce cred eu că e unul dintre cele mai reuşite momente de poezie din textul lui Lockeridge, mă provoci.
Cred că în traducerea mea a pasajului respectiv am reuşit să surprind sensul original: “Niciun telescop nu poate aduce spre vedere ţărmul bunătăţii Sale neţărmurite”. Ce vrea să însemne figura asta?
Păi mai întâi pornim de la premisa că ţărmul de-limitează; delimitează apa de uscat; un spaţiu de altul; unul mai întins ce celălalt; ambele finite. Cu telescopul priveşti în depărtare căutând ţărmul bunătăţii Sale. Surpriza cea mare e că el NU EXISTĂ, fiindcă bunătatea Sa e ne-ţărm-urită. De aceea niciun telescop nu poate arăta ţărmul (coastline) bunătăţii Sale (supplies)…fiindcă e SHORELESS, adicătelea ŢĂRMUL E NE-ŢĂRM (nu există, deci nu se vede), iar bunătatea-I e NE-ŢĂRM-URITĂ.
Dar, vaişamar, astea sunt fineţuri stilistice care văd că îţi depăşesc exactiatea. Şi nu o spun batjocoritor, ci ca o simplă constatare în urma analizei mele pe care, crede-mă, n-aş fi vrut s-o fac, fiindcă îmi repugnă ideea de “explicare” a poeziei… “ce-o vrut să zică poetu’ cu figurina asta de stil??”.
P.S. – Nu văd luneta în traducerea ta…
Natan, „the coastline of his shoreless supply” e poetic, granted. Problema mea e cu telescopul care s-a nimerit în poezie ca Pilat în crez.
Telescop n-are ce căuta în acelaşi text cu „shoreless supply”. Ca să nu mai spun că „far seeing telescope” e un drăguţ de pleonasm indiferent prin ce instrument optic l-ai analiza (microscop sau telescop).
Şi întrebarea mea e: care-i ideea când spui că niciun telescop nu poate „bring into visibility etc etc.”
Când autorul foloseşte „far seeing telescope”, mă duc cu gândul la acele telescoape enorme, cu nişte panouri care se deschid pentru a lăsa oglinzile să capteze nu ştiu ce imagini ale stelelor etc. Astfel de măgăoaie au rolul de a „apropia”, de a reduce distanţa, de a face vizibil ceea ce nu se vede cu ochiul liber. Ca să văd bunătatea neţărmurită a lui Dumnezeu, n-am nevoie de niciun telescop, că se vede cu ochiul liber.
Explicaţia ta cu ţărmul şi cu apa e gratuită. „Far seeing telescope” ar trebui să ducă pe cititor cu gândul la telescoapele mari care cercetează spaţiul, nu la apa şi uscatul de care zici tu.
Tehnicismul acesta evocat de „far seeing telescope” (care mă duce cu gândul la telescopul din Canare, cu oglinda de 10 m) dă foarte prost pentru un text poetic. Deci să nu insistăm inutil pentru salvarea unui text care amestecă astronomia (într-un chip care te face să ridici din umeri) şi poezia.
Una peste alta, ţi-aş sugera să întreprinzi un studiu de critică textuală, pentru că varianta pe care am găsit-o eu de pe questia nu are „shoreless supply”, ci „shore of supply”. Iată deci că între timp creaţia lui Lockeridge a devenit şi ea un fel de „insoluble problem of lower criticism”.
(Am găsit şi o variantă în care „racial king” a devenit „ethnic king”. Corectitudine politică, cinste cui te-a născocit!)
Rectific: varianta de pe wikipedia, nu de pe questia.
Iar „supply” trimite la „purtare de grijă”, „providenţă”, nu bunătate. Diferenţa e suficient de mare ca să nu avem nevoie de telescoape pentru a o vedea.
Chiar nu vezi luneta în traducerea mea? 🙂 Poate nu te-ai uitat bine…
Se pare că “ne ducem cu gândul” (trebuie să preiau expresia pentru o disecţie pe Gândurar) în direcţii diferite. Citind “telescope” eu nu m-am gândit la “măgăoaie”, ci la o chestie suficient de mică încât să fie ţinută în mână (da, la lunetă mă gândesc şi eu) sau pe un trepied (telescop de cameră). Încep să înţeleg propensiunea ta spre exacti(ci)tate şi tehnic (telescop uriaş cu oglinzi de 10m??). Şi văd că tot ratezi sensul în fraza aceea… nu bunătatea (purtarea de grijă, providenţa etc.) se vede doar cu telecopul, ci ŢĂRMUL…CARE NU EXISTĂ. Priveşte metafora global, nu ciuguli şi deconstrui ad libitum.
Cât priveşte variantele în care circulă textul, eu spun doar atât: traducerea mea am făcut-o când s-a dat startul concursului pornind de la clipul postat de Pătrăţosu (ulterior a adăugat textul culesc de pe nu ştiu unde în nu ştiu ce variantă). Am transcris cuminţel tot ce auzeam că zice Lockeridge, chiar şi acolo unde nu apărea în imagine textul.
Dar cu comentariul ăsta “i rest my case”
Un imn din Breviarul roman, atribuit cand lui Bernard de Clairvaux, cand unei starete benedictine anonime din sec. XI:
Iesu, dulcis memoria,
dans vera cordis gaudia:
sed super mel et omnia
eius dulcis praesentia.
Nil canitur suavius,
nil auditur jucundius,
nil cogitatur dulcius,
quam Iesus Dei Filius.
Iesu, spes paenitentibus,
quam pius es petentibus!
quam bonus te quaerentibus!
sed quid invenientibus?
Nec lingua valet dicere,
nec littera exprimere:
expertus potest credere,
quid sit Iesum diligere.
Sis, Iesu, nostrum gaudium,
qui es futurus praemium:
sit nostra in te gloria,
per cuncta semper saecula
IESU, Rex admirabilis
et triumphator nobilis,
dulcedo ineffabilis,
totus desiderabilis.
Quando cor nostrum visitas,
tunc lucet ei veritas,
mundi vilescit vanitas,
et intus fervet caritas.
Iesu, dulcedo cordium,
fons vivus, lumen mentium,
excedens omne gaudium
et omne desiderium.
Iesum omnes agnoscite,
amorem eius poscite;
Iesum ardenter quaerite,
quaerendo inardescite.
Te nostra, Iesu, vox sonet,
nostri te mores exprimant;
te corda nostra diligant
et nunc, et in perpetuum.
IESU, decus angelicum,
in aure dulce canticum,
in ore mel mirificum,
in corde nectar caelicum.
Qui te gustant, esuriunt,
qui bibunt, adhuc sitiunt;
desiderare nesciunt,
nisi Iesum, quem diligunt.
O Iesu mi dulcissime,
spes suspirantis animae!
Te quaerunt piae lacrimae,
Te clamor mentis intimae.
Mane nobiscum, Domine,
et nos illustra lumine;
Pulsa mentis caligine,
Mundum reple dulcedine.
Iesu, flos Matris Virginis,
amor nostrae dulcedinis,
Tibi laus, honor nominis,
regnum beatitudinis. Amen.
Camix, scrie-mi pe privat ca să stabilim cum ajunge cartea la tine. 🙂
draga VAişamar, te legi de chiţibuşării în ironizarea ta şi pierzi contextul…
Ai dreptate, aşa nu se poate discuta, dacă iei metafora „Isus este Uşa” şi tu te uiţi după balamale şi clanţă…
Vaişamar, am recitit acum comentariul lui Paul Leopold. Spume! Cam atît pot spune.
Dacă de la colegiul de care ai amintit, de la prietenul tău, obţii ceva mai bun, anunţă-ne, te rog!
Natan, dacă dai un search „duce cu gândul” pe google.ro, ai să ai surpriza să vezi că expresia apare de vreo 9.600 de ori (ceea ce spune ceva despre utilizarea ei. („Ne duce cu gândul” apare numai de vreo 3000 de ori).
Ţi-aş sugera să cauţi şi „apropie spre vedere”. Niciun rezultat. Şi asta nu pentru că ar fi teribil de originală (şi nimeni altcineva n-a avut bruma de creativitate pentru a o izvodi) ci pentru că e un barbarism nemaiîntâlnit.
Cât despre „bring into visibility” e de un tehnicism poetic feroce. Poţi da un search pe google să vezi cam în ce alte contexte apare (de 1900x).
Cu „visibility” şi „far seeing telescope” (care se dovedeşte de fapt mai puţin „far seeing” decât întrezărim prin tautologia străvezie a autorului), nici nu e de mirare că instinctul meu pentru exactitate şi tehnicism se activează în mod reflex.
Cu asta, your Honor, I give my case a rest.
Draga Vaisamar, nu-ţi fă „google cioplit” 🙂 !!!
Google nu este instrument de cercetare, este doar un instrument de informare, este o mare diferenţă între cele două.
Google oferă un corpus de texte imens, în care poţi să dai un search ca să-ţi faci o primă impresie despre „usage”. V-am auzit toată vremea vorbind despre creativitate, evoluţia limbii, despre faptul că nu DEX-ul şi Academia ne spun cum trebuie să scriem corect etc etc.
Sunt şi pe google blazgonii. O căutare cu „Eusebius Pamphilus” dă 6400 de rezultate, iar una cu „Eusebius Pamphili” dă 5170. Din câte am mai citit, „Pamphili” e varianta corectă.
Nu sunt chiar atât de „googăliţă” ca să nu am rezerve (când e cazul).
Ok, tu ştii, vaişamar… dar google e alunecos… foarte alunecos.., prudenţă şi atenţie!
In deference to the memory of Lockridge, magister dixit:
” Dear Emanuel,
I’m not surprised there were objections to my use of „Negro” When I went to school calling someone „a black” would be considered demeaning. The proper descriptives were „Negro” or „colored”, and I was taught to write „Negro” with a capital „N”, because it is „the name of a race”. Using a small „n” was considered disrespectful. I am aware, of course, of the several turns the whirligig of political correctness has made since then, and nowadays I normally avoid the word „Negro” (indeed I prefer not to describe people by their race at all). But in this case „Negro” seemed appropriate. „Black preacher” would have had anachronistic overtones and „preacher of color” would have sounded ridiculous.
Lockridge’s name was unfamiliar to me; if I’d heard of him before it made no impression on me. Now I immediately went to Google Videos and found this splendid clip:
http://video.google.com/videoplay?docid=-3927143756335972132&q=%22That%27s+My+King%22&total=151&start=0&num=10&so=0&type=search&plindex=1
Lockridge himself is not shown in the clip but his voice, reciting „That’s My King” is accompanied by the text and appropriate images: people, landscapes, etc. The text in the clip varies only slightly from what you hear and includes only a few, very minor, misspellings (e.g. „indescribeable” for „indescribable”). Lockridge mispronounces a couple of words – „august” (adj) wrongly stressed on the first syllable, „aged” (also as adj) pronounced as one syllable instead of two – but he speaks clearly and forcefully. The man obviously possessed a gift of eloquence and the clip makes it easy to believe he was an effective preacher. That „That’s My King” could also be a powerful poem, delivered orally, is also evident.
The version Lockridge recites, however, differs in some particulars from the written one you sent me, and the differences make me suspect that the person who wrote the version you sent was a careless transcriber. For instance, Lockridge speaks, correctly, of „the higher criticism”; your written version changes that to „the high criticism”. Lockridge makes no distinction between the „Jews” as a „racial” group and „Israel” as a „national” one (an anachronistic distinction with, of course, no basis in Scripture).
Paul „
So what’s the point, Vaisamar?
Vaişamar,
Acuma o întorci ca la Ploieşti? Hai că deja e caraghioasă situaţia…
Nu înţeleg ABSOLUT NIMIC şi nu văd noima chiţibuşăriilor statistice referitoare la căutările pe google! “Natan, dacă dai un search “duce cu gândul” pe google.ro, ai să ai surpriza să vezi că expresia apare de vreo 9.600 de ori (ceea ce spune ceva despre utilizarea ei. (”Ne duce cu gândul” apare numai de vreo 3000 de ori).” – Huh? Ce? Adică?
Brusc ai trecut la Google ca şi sistem de referinţă?? Is this your best? Ce sens are să-mi spui că expresia “a apropia spre vedere”, folosită de mine în traducere, nu dă rezultate la căutare??? E pur şi simplu ridicol. Ţi-am spus-o şi mai devreme. Hai să punem punct aici că începi să te cam faci de râs… Eu unul mă amuz teribil!
Ok. Punct.
Aşa spun şi eu!
Nu „meleşcanizaţi” chestia asta… mă explic diseară ce-i cu acest noi verb în frumnoasa şi prea dulcea limbă ce se vorbeşte pe acest areal…
mai bine mai ascultaţi o dată Lockridge… 🙂
E negru, dar să ne înseninăm un pic, şi Louis Armstrong… 🙂
Groaza mea este ca facem mult balci pt nimic si fiecare din noi incercam sa fortam pe celalalt sa inteleaga ce am inteles.
Se pierde frumusetea prin disectie si ceea ce trebuia sa fie o pasare frumoasa, moare in mana cercetatorului doritor sa afle ce a avut maiastra la micul dejun.
Era frumoasa cand zbura… spune cu lacrimi in ochi, cel ce iubeste zborul.
Da, spune cercetatorul, dar nu a mancat ceea ce manca in fiecare dimineata si asta face inexplicabil zborul sau.
Traiti ceea ce intelegeti de la acest negru, doar partea aceea inteleasa si restul lasati cercetatorului, nu de alta dar va pierde maiestria, extraordinarul, gingasia si nu in ultimul rand farmecul puterii de a-si birui propria greutate, ceva ce eu inca nu mai am de invatat. (invata vaisamar sa-ti depasesti „greutatea”, nu e usor dar este frumos in orice relatie.
Am împăiat-o deja la loc, Vlad, totuşi… nu mai zboară, dar tot frumoasă e 🙂
corectura de rigoare: inca mai am de invatat, na ca m-a luat inima, pe dinainte….. 🙂 🙂 😦
[…] mă descurc prea bine. Am foarte multe motive pentru care am o îndepărtare de astfel de jocuri. Am făcut-o o dată şi nu prea mi-a ieşit. Sînt prea subiectiv. Dar m-am trezit luat în jocul acesta foarte serios de […]