h1

Finalmente: 5 4 3 2 1 ….. Cartensteeein!

Ianuarie 18, 2008

Vă mai aminţiţi de Cartenstein? După lupte seculare, care au durat cîteva luni de zile… în plus.. iată, putem să dăm publicităţii această listă monstruoasă, care va naşte monştri, dar utilă 🙂

al-frankenstein-sursa-samablog.jpg

Întrebarea de atunci, dacă vă mai amintiţi, era: merită să imaginăm o listă de formare culturală, pentru cineva care ar dori să îşi umple găurile din cultura generală?

Am început proiectul acesta în urmă cu mai mulţi ani. Am crezut foarte mult în el.

Oricum… vă las să vă uitaţi AICI şi apoi discutăm.

PS.

mai este de lucru, dar, precum legile învăţămîntului, mai bine să supunem lista dezbaterii publice…

PPS. Mulţumim tuturor celor care au venit cu sugestii, mai ales membrilor „Cuvinte la Schimb”, care au răspuns întrebării: Dacă ai fi închis azi, care ar fi cele 10 cărţi pe care le-ai lua cu tine în puşcărie?

Mulţumim şi altora care au venit cu sugestii „pe privat..”

126 comentarii

  1. De ce sunt prezentate titlurile in engleza, daca suntem romani 🙂 ?


  2. majoritatea in engleza, si putine in franceza


  3. Pentru că lista este destinată unui public „mai larg” decît publicul românesc.

    Prietenul meu trăieşte în Canada. Acolo se vorbeşte româneşte pe arii restrînse şi numai ocazional, în rest se vorbeşte Engleză, Franceză şi quebeqoise… 🙂


  4. a propos de Cartenstein, ştiu pe cineva care, dorind să epateze, învaţă pe de rost dicţionarul de neologisme…

    n-a c-am scăpat un neologism…. epateze…


  5. finalmente…multumim!:)


  6. Nice. Cativa ani de citit, lejer – 1 ora pe zi.
    Deci „cu burta e carte” :).


  7. Schindler Marius, buna lista si cred ca ai facut-o tu, pentru ca Saint-Exupery intra cu 4 pozitii, mai tare ca Borges, care are doua 🙂
    Cred ca ti-a placut tie Alexei Tolstoi (2 bucati) da’ Canetti? Masa si puterea, macar din curiozitate… 🙂
    La Hemingway e mai buna „Pentru cine bat clopotele” decat „Adio arme”- zic si eu, nu critic 🙂
    Remarque cu 1 carte si Agatha cu doua?
    Mann as fi pus si „Iosif si fratii sai” si dadeam ” facultativ” la Proust cu toate volumele alea ale lui plictisitoare,pe care n-am reusit sa le citesc decit fragmentar (i-am pus unul langa altul, ca erau cam dubiosi in alt sens… 🙂 )
    Tolstoi si Dostoievski, Jurnalele lor, asta neaparat si as renunta la Hitler, e o porcarie.
    Nu e nimic de Henrich Mann… „Die Vollendung des Königs Henri Quatre”- asta o scriu in original pentru Ihtys. 🙂
    As taia un Lem din doua si as pune Alejo Carpentier cu „Recursul la metoda”.

    Sunt bune listele, dar bine ca n-am avut nevoie de ele. 🙂


  8. Bogdane, dupa ce vei sta cu burta pe Iliada, te rog sa-mi spui si mie ce-ai simtit, da? 🙂


  9. Razvane,

    multumesc 🙂


  10. Pe langa Confessiones, De Civitate Dei, cred ca si De Dialectica ar folositoare.

    La G. K. Chesterton si The Man Who Was Thursday.

    la Mircea Eliade ar putea fi multe altele.
    De asemenea la Kant si Kierkegaard, lipeste „etc”.

    Si cele mai dureroase absente sunt operele Simonei Weil si a lui Jan Patocka.


  11. The Bible ~1500 – 200 BC?


  12. Felicitari pentru realizarea listei!


  13. Intersanta lista. Am cateva obiectii si comentarii sau sugestii:

    Comentarii:
    1001 Nopti – poate selectiuni din ea.
    Decameronul – aceeassi sugestie
    Pendulul lui Foucalult cam greoi.
    Church Dogmatics – trebuie sa ii acorzi cel putin jumate de an. Dar cum e vorba de lecturi pentru toata viata, merge.

    Sugestii:
    On pain, Miracles, The Four loves CS Lewis
    <The Hobbit
    Practic e preambului Trilogiei.

    Daca am timp azi revin si cu alte sugestii.


  14. As mai adauga urmatoarele
    Bernanos – Jurnalul unui preot de țară
    Dickens – Poveste de Crăciun
    Mauriac, dacă nu cu două (Cuibul de vipere, Îngerii negri), măcar cu una (Cuibul de vipere).
    Laurence Sterne – The Life and Opinions of Tristram Shandy, Gentleman
    Simone Weil – Greutatea și harul
    Saussure – Curs de lingvistică generală
    Jeaques Le Goff – Civilizația occidentului medieval
    Ioan Scărarul – Scara raiului
    Rudolf Otto – Sacrul
    Evdokimov – Vârstele vieții spirituale
    Goncearov – Oblomov
    Kahlil Gibran – Profetul
    Calderon de la Barca – Viața e un vis
    Apollinaire
    Tristan Tzara
    Claudel – Un poet privește crucea
    La Chesterton aș adauga și Omul care era joi.
    Toffler – Șocul viitorului
    J. M. Barrie – Peter Pan
    Keneth Grahame – Vântul prin sălcii
    Andre Gide – Falsificatorii de bani
    Freud – măcar eserurile de psihanaliza aplicată
    Adler – Cunoaștera omului
    Denis de Rougemont – Partea diavolului și/sau Iubirea și occidentul
    Solzenițn – O zi din viața lui Ivan Denisovici (pentru cei care nu vor găsi sau nu vor avea răgazul să citească Arhipelagul Gulag)
    Antonie de Suroj – Școala rugăciunii
    Huysmans – În răspăr

    Cu titlu de sugestii
    Meister Eckhart
    Saadi – Golestan
    Erich Kastner – 35 mai
    Kuhn – Legendele și miturile greciei antice
    Dali – Jurnalul unui geniu
    Gilson – Filosofia în Evul Mediu
    Howthorne – Litera stacojie?
    Henry James – Daisy Miller?
    C. S. Lewis – Desființarea omului?
    Pelikan – Tradiția creștină? Isus de-a lungul secolelor

    Și mă întreb dacă nu și următoarele:
    Paul Eluard?
    Paul Valery?
    Paul Verlain?
    Si sunt de acord cu Rasvan: Jurnalul lui Dostoievski, dar și Demonii, spovedania lui Stavroghin e un argument puternic.
    La Sartre aș scoate Greața (dezamagire personală) și aș pune piesele de teatru.
    Lipsește cu totul Eschil

    Mă mai gandesc și revin, dacă mai am idei.


  15. Am o sugestie de ordin practic. Că tot sunt amestecate limbile, ce ar fi să fie trecută fiecare carte cu titlul original. Măcar cele cu limbi de mare circulație și accesibilitate. Că la Dostoievski ar fi destul de greu să scrieți titlul în original.


  16. Dacă figurează Agatha Christie și Doyle, de ce nu și Simenon cu celebrul Maigret?


  17. Îmi cer scuze că mă întind. Promit că mă opresc deocamdată cu comentariile. Dar mă macină o întrebare: nu se poate face o listă pentru români care să conțină și români? Jurnalul fericirii, Dicționarul personajelor lui Dostoievski, Jurnalul lui Sebastian, Teatru de Sorescu, Basmele culese de Ispirescu, Poezii de Farago etc. etc. Sau nu merită osteneala? Cred că totuși ar merita chiar dacă ar fi o listă-appendice, de vreo 50 de titluri. Ar fi păcat să nu ajungă în atenția celor care citesc măcar câțiva români. Ar fi de ajutor pentru înțelegerea propriei nații.


  18. Eu as adauga:
    Jurnalul fericirii – N Steinhardt
    Trilogia – F Schaeffer
    Iosif si fratii sai – T Mann

    As scoate:
    Cei trei muschetari – A Dumas

    O sa mai revin cu titluri, daca e permis


  19. Îmi cer scuze că îmi încalc promisiunea! Dar neapărat Pelerinul rus!


  20. Teofil S, sunt de acord cu titlurile in original. O sa fie mai greu in chineza si persana, chiar si in rusa, dar indraznetii inving. 🙂

    Daca puneti o carte, trebuie sa scoateti alta, sa iasa la numar, altfel Bogdan o sa stea cu burta pe ele pina o sa faca platfus 🙂


  21. Marius, stii ce-as reciti? Selma Lagerlöf, Calatoriile lui Nils Holgersson prin Suedia, o carte cu poze multe, cu gisca Akka… (nu mai stiu daca asa se scrie)
    Auzi la Ihtys, sa dai etc. la Kant,adica nu ajunege cit ma doare capul numai citind titlurile 🙂
    Pe masura ce imbatrinesc, am nostalgia cartilor copilariei mele… Oare de ce? 🙂


  22. Lipseste Don Quijote 😦


  23. Poti sa citesti in schimb The Ingenious Hidalgo Don Quixote of la Mancha, ca e pe lista! 🙂


  24. Fratilor – take it easy everybody. Lista o fost postata putin prematur (se mai lucreaza la ea si va mai fi o editie) si intr-un format gresit (ft important: originalul este in Excel, pentru aplicarea de filtre – autorii au carti mai importante si mai putin importante, si autorii insisi sint unii mai importanti si mai putin importanti).
    Am vrut sa evit sa mai scriu pe bloguri, care sint o pierdere de timp dp-meu-dv, dar ma vad nevoit sa revin (pt putin timp) ca sa lamuresc niste lucruri apropo de lista asta care mi-a distrus nervii (nu va inchipuiti cite decizii intra in acest proces si cu cite din compromisuri nu sint nici EU de acord).
    Un asemenea efort este destinat esecului TOTDEAUNA. O lista de formare culturala este o greseala. Dupa trei carti citite, un om destept o ia razna si citeste ce apuca, ce prinde, cu furie. Are impulsul lui personal, nu trebuie sa il motiveze nimeni si nu are nevoie de indrumarea nimanui. O carte atrage pe urmatoarea… Desi nu e sistematic, este REAL. Aia e cultura. Vine din tine, ca si cum nu e ceva nou, ci e ceva deja familiar (ca sa il parafrazez pe Noica, care nici macar NU e in lista! HA HA).
    Asta e deocamdata, ca tre sa ma duc la spital sa asist la o endoscopie si o colonoscopie, care sint infinit mai reale si mai TARI chiar si decit Kant (care nu are etc pt ca la autorii fundamentali etc se subintelege, oameni buni – cititi ce apucati, in principiu).
    Eu nu as reciti Lagerlof, eu as reciti lista… E atit de frumoasa, e o adictie. Voi renunta la carti si voi citi numai titlurile… Din ce in ce mai multe titluri, alese dupa criterii din ce in ce mai rafinate…

    S-a spart gheata domnilor jurati!
    Sedinta continua,
    Papagalov

    P.S.: Pentru cei care chiar vor incepe sa citeasca dupa lista, sugerez urmatorul ritm: 10 carti, apoi o bataie intr-un bar sau o excursie de 2 sapt in India (la alegere), apoi iar 10 carti. Asta ca sa nu se dileasca cititorul.

    P.P.S.: Nimeni nu plinge pt absenta lui Derida… He he… Nici eu.


  25. Platfus? Visez la asta de cand am undeva la 209 lbs.
    🙂

    Dar din nou, voi putea probabil sa abordez cu smerenie subiecte legate de lista asta peste cel putin 10 ani.


  26. derbach

    Cred ca decizia ta de a nu mai scrie pe bloguri a fost chiar geniala. Acum am inteles si de ce…
    Continua sa te ti de promisiune.


  27. Waw, ce multe comentarii deja!!!!
    Sderbach este partenerul meu! Salut!

    La unele lucruri v-a răspuns sderbach, lista a fost postata in felul asta ca sa avem primele reacţii, deci… daţi-i drumu în continuare…

    Nici eu nu mă plîng de Derrida, deşi este esenţial în formarea unuia care se specializează în lingvistică sau filozofia limbajului… măcar de snobism şi tot trebuie citit…

    Agreez cu recomendările lui Sderbach, bătaia o putem rezolva la FAbrica de bărbaţi, călătoria în India prin Cside 🙂


  28. Asta e problema cu acest tip de comunicare (blog-chat): daca nu pui smileys peste tot, nu mai intelege omul nici glume, nici ironii, nici sarcasme, nici nuante. S-a format o noua ortografie, pe care eu am incalcat-o. Cred ca o voi face si in continuare. Prefer sa comunic fara smileys, daca pot sa le evit.
    arty: Citeste te rog ‘Cei trei muschetari’, ca sa-ti treaca supararea… Si daca tot esti la capitolul ‘nu te supara frate’, poti sa intri puternic si in Jules Verne si Karl May.


  29. Si apropo: aceste titluri vor RAMINE foarte bine inradacinate in lista, linga Kant, Nietzsche, Descartes etc.


  30. sderbach
    Am citit, la vremea potrivita, toate acele carti.
    Te invit sa urmaresti ce am scris mai sus: recomandam scoaterea Celor trei muschetari din lista…

    Oricum, am vrut sa spun ca nu sunt de acord cu „omul destept care o ia razna” promovat de tine 🙂


  31. Tocmai de aia te-am intors la ‘Cei trei muschetari’. Daca ai citit la vremea potrivita acele carti, inseamna ca trebuie citite. Pentru ca este o vreme potrivita pt ele si sint mari, importante, au avut si au un impact major in cultura.
    Nu promovez un om destept care o ia razna mental, adica innebuneste. Ci un om destept care dupa ce incepe sa intre in cultura, invata repede cum sa se miste in ea. Si nici macar nu promovez, ci pur si simplu am observat ca oamenii care exceleaza in interactiunea lor cu cultura au facut asta. Da o lista de formare culturala unui adolescent care are inclinatie pt lectura si ai sa vezi ca dupa ce incepe cum ii indici tu, va continua dupa cum ii tuna lui in cap. Asta nu este un esec, ci un succes. L-ai indrumat. Cu cit mai putina indrumare, cu atit mai bine. Cu cit mai repede stie omul ce sa citeasca singurel, cu atit mai bine.


  32. Sderbach, ce te superi: taie-i bre, daca te roaga baietii. 🙂 Da’ Pinocchio lasa-l, faza aia cind era in burta balenei si avea felinarul aprins, ce tare era! Ma intrebam, cind eram copil, cum de nu se topeste balena. 🙂 Din partea mea, filozofii poti sa-i tai pe toti, linistit. Unde tai tu, vin Cipri si Ihtys cu toti nemtii aia pisalogi 🙂


  33. am scris un comentariu şi mi s-a pierdut, mor de ciudă…


  34. Pe ce blog l-ai scris, Marius? 🙂


  35. reiau,
    Bogdan, o oră pe zi, dar pentru cei care citesc o carte pe an… le trebuie 300 de ani… mai bine se uită la 300 la film..

    Rasvan, in comentariul pierdut vorbeam despre criterii…
    1.sa fi fost a turning point in istoria literaturii sau 2. sa trimita spre alt world view
    3. sa fie o opera reprezentativa pentru autor, chiar daca nu cea mai cunoscuta.. si au mai fost citeva…

    Ihtys, fiecare se poate specializa intr-un domeniu, o asemena lista este ca o harta care iti arata in mare directia, dar nu iti arata florile pe care trbuie sa le miroşi, nici locurile pe care trebuie sa le admiri, pentru care trebuie sa te opreşti… etc.

    Ce diferenţă este între hartă, o abstracţiune, şi plăcerea de a privi peisajul real…

    Iota, as scoate Biblia complet din lista, n pentru ca nu trebuie citita, ci este o alta categorie, nu putem amesteca merele cu perele, cred ca Sderbach s-a referit la perioada de constituirea in canon, pina in 200 dupa Cristos…

    Da, Teologeanule, oricine are bun simt si simt estetic, stie cind sa se opreasca la Decameron…

    Teo, multtam de lista, nu te opri din comentarii, tocmai asta este scopul, sa iasa ceva mai bun…

    Romanii ar trebui trecuti separati, in apendice..

    Ati putea, daca si cine vrea, sa spuneti si de ce un titlu si nu altul..

    M-am gindit la Saussaure, dar este deja carte tehnica, de specialitate.

    Da, Pelerinul rus trebuie trecut, dar este tot un fel de carte „tehnică” 🙂


  36. Care editie este recomandata din Cartea Mormonilor? Ca sint mai multe si fiecare din ele diferite…..


  37. Da, ştiu călătoriile lui Nils, Rasvan, cartea pentru copii este destul de prost reprezentata, aia ar trebui sa fie o altă listă The Little Cartenstein 🙂

    Vezi, Teologeanule, că Rasvan l-a găsit pe CAvalerul Rătăcitor, a rătăcit ce-a rătăcit, dar l-a găsit…

    TE-am luat Bogdan, sînt mai jos ca tine.. 🙂 tot de la burta pe carte…

    Cum spune Sderbach, lista este ca o degustare de vin, nu te îmbeţi niciodată, admiri titlurile…

    Sderbach, pune din cînd în cînd cîte un idioţel din ăsta galben… şi Domnul Isus s-a întrupat de dragul nostru… n-o să mori nici tu dacă îţi iei pielea galbenă pe tine 🙂

    Arty, cind este vremea potrivită pentru cineva care n-a citit Micul Prinţ?

    Cînd este vremea potrivită pentru amintiri din Copilărie, eu şi acum mă defectez de rîs cînd citesc amintirile…

    Niciodată nu este prea tîrziu pentru a citi prima carte.

    Asta este ideea aici. Este o listă şi pentr frizeriţe şi pentru lăcătuşi mecanici.. pentru toată lumea care vrea vă înveţe să umble printre pagini.

    Neapărat este nevoie şi de Stalker… 🙂

    Ba nu, Pinocchio este necesar, este un mic tratat de morală practică… şi mai tare este ideea cu conştiiţa care stă în afara personei, ideea de dialog cu sine… etc.

    E tare din punct de vedere filozofic.. mai ales desenele animate cu pinochio, sînt foarte tari filozofic 🙂


  38. Anii nici nu trebuiau postati acum. Nu e super relevant in momentul asta. Anul e in general anul publicarii. Daca nu se stie ala, e perioada in care a trait autorul. E mai multa munca la ani decit la titluri… Anii (sau mai corect epocile) vor fi utile pentru filtrare. Daca cineva vrea sa citeasca ce a ‘aparut’ in Evul Mediu, poate filtra numai acele titluri etc.


  39. Da, în excell funcţionează altfel, varianta finală va fi dăruită în excell…


  40. Lista este universala, nu romaneasca. Care romani au avut impact universal, sint. Care nu, nu.
    Trebuie facuta o lista pt romani (si emigrantii de origine romana), asa, pentru sufletelul nostru. Asta mai incolo. Am examene, in medie unul la 3 sapt…


  41. cristina: nu conteaza, dupa parerea mea.
    Ia-o algoritmic: Cind vrei sa citesti, gindeste-te ca intri intr-un domeniu, e o poarta.
    De ex te intereseaza Cartea lui Mormon. Bun. Incepi sa citesti IMPREJURUL ei intii. Despre ea. Care e istoria ei etc. Atunci te lamuresti si cu editiile. Nenumarate editii exista pe nenumarate titluri. Crestinii se cearta pe variantele de traducere a Bibliei, dar sa vezi ca sint probleme textuale si la Shakespeare! Si acolo editii si scandal… Dupa ce ai citit IMPREJUR, INTRI. Si citesti care editie iti doreste inima, care editie ai aflat ca e cea mai importanta, finala, bazata, cea care a spart totul. Sau poate vrei sa citesti 2-3 editii, ca sa vezi evolutia cartii. Cartile sint vii, by the way. De ex vei fi socata (sau nu) sa afli (daca nu stiai deja) ca povestile ‘adunate’ de fratii Grimm nu sint veritabile si au fost ajustate cu fiecare editie (sint ~7 publicate de ei).
    Fiecare intrare in lista este o poarta. Unde iesi, nu se stie. Domnul cu tine.

    P.S.: Cartea lui Mormon mi-a facut rau. E o dracie. Dar daca vrei sa citesti religie, trebuie.


  42. Acest proiect Cartenstein se va concretiza si intr-o biblioteca?


  43. Pinocchio are un frate geaman rus: Burattino. Cartea vietii mele. O stiu pe de rost si acum. Cartile copilariei sint mai importante (pentru mine cel putin) decit cele ale adultiei. Sint infinit mai atasat evolutiei mele in raportarea la o carte ca ‘Cei trei muschetari’, pe care i-am iubit si de care m-am vindecat maturizindu-ma, decit in raportarea la o carte pe care am interiorizat-o ca adult, ca ‘Dialog la catedrala’. PROCESUL e mai lung la cartile copilariei. S-au asezat mai mult timp. Ai gustul pe cerul gurii, e o amintire dulce. De aceea cea mai buna perioada de citit e adolescenta. Atunci incepi sa ai creier, dar e si devreme. Perfect. La 50 de ani, vei fi UNA cu ce ai citit la 14 ani.


  44. Ce biblioteca îţi mai trebuie, toate, dar toate pot fi găsite on line, aşa cred… n-am verificat în dreptul fiecărui titlu, dar la majoritatea… on line..
    de oriunde, franceză, engleză, germană..

    Neapărat Citadela trebuie în franceză.. neapărat… pentru aia se merită să înveţi franceză…


  45. patratosule: nu vreau sa scriu cu patlagele gen 🙂 prea multe, ca sa nu uit sa comunic paraverbal; ha!


  46. da, de asta te ascunzi după Cristosul Sinaiului? zîmbind şi întristat în acelaşi timp?


  47. Principiul de aur al unui om de cultura: ORICE CARTE SE CITESTE IN LIMBA ORIGINALA DACA ESTE POSIBIL (si va FACE tot posibilul). La cartile in franceza si angleza nu sint scuze. La germana si greaca veche, mai treaca-mearga.


  48. Ma ascund dupa Acela, bine zici, vai de mazarea mea…


  49. Ha, m-am prins….

    Nu cumva asta este Sderbach?

    https://patratosu.wordpress.com/2007/07/19/cea-mai-frumoasa-scrisoare-pe-care-am-primit-o/


  50. merit un premiu pentru cel mai tare detectiv de pe blogul tau?


  51. Daca tu esti sderbach atunci se cunoaste ca ai citit… Bravo!


  52. Fara nici o incadrare, doar ca e carte, scrisa pe hartie? amestecam beletristica cu filosofia, psihologia, etc!
    1000 de carti pe care sa le citesti pana la 36 de ani…suna bine si stimulant! mai am pana sa fac 36 de ani, dar m-as fi bucurat sa fi primit lista asta mai de mult!

    Marius, ar mai fi:
    Balzac,
    Stendhal,
    Gide,
    Iris Murdoch!
    a citit cineva Romain Gary?
    Eschyl, Sofocle! Byron,nu??? dar Schiller??? Turgheniev, Esenin!!! Soljenitin
    Heine…
    Papini, Cesare Pavese(l-a citit cineva?), Ghepardul – autorul are un nume pe care-l stiam mai de mult, di Lampedusa, parca…
    Ati citit beletristica lui Eliade?
    Beckett, E.Ionesco, E.O’Neill

    eheeei, cate mai sunt!
    fain, Marius, mi-a zgadarit printre amintirile noptilor frumoase ale lecturilor mele!


  53. Ciprian, si eu am trecut, din pacate, de 36, mai am putin si ajung la 20, ca la mine merge invers! 🙂
    iar daca e vorba de Gary, eu in afara de drogatul ala de Glitter nu am „citit”, si nici pe ala ca nu-mi placea cum cinta. Cipri, la tara e greu si se intuneca repede, vaca vrea mulsa, lampa fumega… 🙂 Vezi ca au zis listarnici astia ceva de Gulag sau Pavilionul cancerosilor… De doua ore il caut pe Pinocchio prin casa sa-i arat lui Marius poza si nu-l gasesc, ca zicea de desene animate, da’ eu nu de acolo am imaginea cu lampa in burta balenei, asta e! 🙂


  54. A Study of History, Arnold Toynbee


  55. Eu l-as pune pe lista pe Charles Peguy, citit si el, neaparat in frantuzeste. Mai ales „Les Tapisseries” si „Eve”.
    Si poate si pe St. John Perse si Patrice de la Tour du Pin.


  56. ciprians: Da, pentru ca e scris pe hirtie; dar nu fara incadrari. Lista trebuie filtrata inainte de a fi folosita, ca sa isi aleaga fiecare ce il intereseaza, pe autori, epoci, domenii etc.
    In afara de asta, lista in ansamblul ei este ‘partinitoare’, pentru ca a fost facuta cu un ochi spre un utilizator crestin. Sint mult mai multe titluri crestine decit ii trebuie unui om de pe strada sa citeasca (si mai am de adaugat inca cel putin 5). Daca le excluzi pe astea, abia atunci ramii cu ce poate interesa pe orice secular (desi unele texte religioase trebuie citite de oricine – va exista posibilitatea sa nu fie excluse la filtrare).
    Citeste te rog lista pina la sfirsit, pentru sugestii de autori. Thanks.


  57. Razvane,
    care nemti pisalogi, ca eu doar de unul am scris? si care nu se incadreza in eticheta lipita de tine cu sclipici.

    SDerbach,
    adevar graitai:) eu citesc doat intrinsec motivat, nu dupa recomandari, ce ma tuna, ce ma pasioneaza, ce descopar de obicei singur:), dar acele lecturi le tin doar pt mine 🙂


  58. Cum să treacă-meargă la greaca veche? Toată lumea să ştie greacă veche şi latină 🙂

    Glumesc, sînt limbi moarte, dragii mei,

    Da, Cipri, ştiu, sînt o grămadă, fiecare poate adăuga preferinţele lui, după ce îi dăm drumu în excell, fiecare poate şterge, adăuga, apoi să bifezi ce ai citit…
    etc.

    Rasvan, astept poza ta…


  59. Marius, eşti absolut sigur că cel la care te gândeşti tu (ştiu şi eu la cine te referi, căci mi-ai spus-o singur) chiar memorează dicţionarul de neologisme? Eu cred că este mai degrabă una ditre răutăţile „catehonticilor” tăi faţă de el. Uite de asta este atîta mâzgă în cultura română, pentru că nici intelectualii din tânăra generaţie nu pot sta decent la masă atunci când nu sunt de acord unii cu alţii. Păcat că şi voi sunteţi taraţi de comunism aproape în aceeaşi măsură ca şi generaţia noastră. Noroc că avem nepoţi (eu) şi copii (tu). Poate măcar cu ei sunt şanse să ajungem la normalitate.


  60. Or fi limbi moarte, Mariuse. Nu stiu daca la noi in scoli (laice) se mai studiaza latina. Dar asa moarte cum sunt, mare mi-a fost mirarea sa aud de la un prieten din UK, ca fiica lui, face la scoala ore de latina, si sunt destui care attend the class. Deci uite ca… si altii mai studiaza pe cele „moarte” 😀


  61. Marius, n-am gasit Pinocchio, dar am dat de alta belea: de „Romania Libera”… 🙂 colectia 1990!


  62. Mai Razvane draga, nu am, apucat sa te felicit pt blog, dar adevarul e ca nici nu am reusit sa intru pe el pana acum. Cum fac? Ca de obicei, la cei cu blog, dau pe numele lor acolo la „by…” si intru, dar la tine, nu stiu de ce 😕 nu mere – vorba ardeleanului. Daca nu mere, sper totusi ca nu pere 😀 – adica sper ca nu a „pierit” deja blogul si de aia nu-l gasesc eu 🙂


  63. Draga Logik, aici ma gasesti:

    http://rasvancristian.wordpress.com/


  64. Uaaa lista de carti bune de citit.
    Fain, pot sa zic ca am bifat destule.
    Si un termen rezonabil pentru celelalte :).
    Intrebarea mea este asa: toate cartile astea sunt gasibile in Romania in traducere, noi sau anticariat?


  65. dumnezeueateu: Nice to hear from you. Enjoy the work of a few good Christians. Beware of AGHIAZMA and DESCINTEC! You never know… 🙂


  66. rasvancristian: I like you. Tot respectul pt ‘Romania libera’ ’90, interesul pentru Kurosawa si Tarkovsky (am intrat la o adica pe blogul tau, sper ca nu te deranjeaza). Am o mica nota: incearca „Priviţi-l pe marele artist care a fost *Tatsuya Nakadai*, ieşind din marea devenită o mare de sînge.” La momentul ‘Kagemusha’, Kurosawa era certat cu Mifune (nu s-au mai impacat niciodata). Nakadai este geniul care joaca acel rol.
    In alta ordine de idei si tagential la o lista de scriitori importanti, iata lista (mea) de formare culturala cu regizorii cei mai importanti din istoria omenirii: Chaplin, Eisenstein, Kurosawa, Tarkovsky, Welles. Numai 5. Mai sint si altii, dar mult mai pitici.


  67. dumnezeueateu: Un tip a zis odata ca ‘cine cauta, gaseste si cui cere, i se va da’. Asa vei gasi si tu cartile.


  68. patratosule: Pentru engleza iti trebuie cam o vara pe brinci sa o apuci de un picior. Pentru franceza, o vara si ceva. Pentru greaca, iti trebuie un an de zile la nivel universitar. Din pacate, nu ne putem culca cu casti pe urechi ca sa ne intre in cap declinarile in timpul somnului. Daca inventeaza cineva asa ceva, eu cumpar cinci perechi. Pina atunci, citim traduceri din acele minunate limbi moarte… 😦


  69. sderbach: de trei ori multumesc, am facut si corectarea. Bergman nu? 🙂


  70. draga Danut, sint mai multe personaje la care mă gîndes cînd amintesc „obiceiul”… nu-i neapărat un obicei prost.

    Prof. Dan Sluşanschi memora dicţionare… depinde care este scopul…

    Despre generaţia noastră…, da, cred că ai dreptate, moştenim bolile pustiei, trebuie să treacă 40 de ani..

    Logik, nu se mai studiază clasice… poate la liceele de filologie, dar şi acolo în bătaie de joc..

    Dumnezeueateu, ferice de tine că ai avut ce bifa, dacă stai pe-aproape, mai încolo vine şi lista finală, cineva ne-a promis un site special numai cu chestia asta, un site în care să se poată face selecţii după diferite criterii, un fel de bază de date

    Cartile pot fi găsite on line, majoritatea

    Rasvan, mă tem că sderbach are dreptate, el m-a făcut să îmi placă Kurosawa…

    Sderbach, de acord, greaca se poate învăţa în 9 luni, cît trebuie pentru un copil în pîntece… dacă ai un profesor bun 🙂


  71. „moştenim bolile pustiei, trebuie să treacă 40 de ani…”
    Noi am iesit din Egipt dar inca n-a iesit Egiptul din noi..ca sa ne treaca trebuie sa gustam ariditate, praful secetimii sau sa ne impletim cu tarana la 1,5 metri


  72. Stimate patratosule,
    Eu cam imi pot argumenta fiecare carte adaugata. Bernanos e un autor de neocolit cand vine vorba de literatura crestina. Iar cartea pe care am propus-o pune in discutie foarte multe lucruri: ateul credincios nedeclarat, preotul naiv, chinurile vocatiei, experienta vs ravna inceputurilor etc.
    Simone Weil este… obligatorie. Prietenii stiu de ce. E un leac la multe naravuri contemporane. Are o decenta a credintei incredibila.
    Chesterton. Omul care era joi – literatura politista scrisa inteligent si polemic. E un soi de critica a modernitatii.
    Mauriac – Nobel pt literatura. Autor catolic.
    Suroj. Daca Pelerinul rus e carte tehnica, pe aproape e si Suroj. Insa are si „prezentari generale”. Pentru cine cauta rugaciunea e o carte de folos.
    Tristram Shandy – carte de referinta pentru literatura engleza. Felul in care e scris iese cu totul din tipare.
    Freud si Adler trebuie vazuti, altfel cum sa intelegi tot ce se vehiculeaza in teoriile ieftine derivate din psihanaliza. Nu integral, dar macar chestii accesibile. Au influentat prea mult lumea in care traim.
    Gibran – literatura musulmana.
    Saussure – dar Chomsky nu e tehnic?
    Denis de Rougemont are cele doua titluri de referinta. Le-as pune impreuna cu ale lui C. S. Lewis: Scrisorile lui Zgandarila si Cele patru iubiri. Fiindca impreuna dau o perspectiva mai ampla si mai utila.
    Mai revin.


  73. Simone Weil – greutatea si harul
    Maxence Van Der Merch – trupuri si suflete
    L.F.Celine – calatorie la capatul noptii
    Pascal Bruckner – ???
    Cehov – Pescarusul


  74. …a, am uitat ceva:
    Gustave Thibon – ignoranta instelata


  75. Ihtys, lasă că murim noi, să vezi ce bine o să fie…

    Excelent, Teofil, asta şi aşteptam, ieri am stat cu sderbach o gramadă pe mess, am rezolvat tot… am discutat despre lentile foto 🙂

    Dar merită arguemntat ca să vedem cum se poate îmbunătăţi lista..

    De acord cu toate propunerile tale…


  76. HA! HA! HA! HA!
    Dragalasilor, vedeti ca am avut dreptate ca lista e adictiva?? Cit de tare vrem sa comunicam altora ceea ce credem noi cu tarie ca este important pt altii sa citeasca! It’s delicious…


  77. teofil s: Pelerinul rus este „The Way of the Pilgrim”, sec. 19 – ce sa-i faci, asta e cu titlurile in engleza, duc in eroare. Imi place ce tare il aperi. Si eu il apar. E pretios. Cu el si cu „Imitatio Christi”, ajungi departe.


  78. Sorry, cred ca mai corect este „De Imitatione Christi”. Si in lista e scris gresit, e o greseala de tipar.


  79. rasvan: Bergman… hmm… bun, dar tirziu, ca multi altii. In cinema avantajul celui nascut mai devreme ca altii este urias. Daca Chaplin se nastea in 1980, nu facea mare brinza. La regizori sint mult mai dur decit la scriitori. De ce? Nu imi dau bine seama. Probabil pentru ca filmul e un produs a mult mai multi oameni. Nu e numai regizorul marea cireasa de pe prajitura. Cei care sint slabi sau mediocri chiar si cu o intreaga echipa de oameni in spate, nu merita respect. Cei care folosesc efecte speciale ca sa umple goluri in scenariu sint si mai slabi.

    Sedinta continua,
    Cinematov


  80. teofil s: Nu toate premiile Nobel sint create la fel… Numai faptul ca un autor a luat Nobelul nu il face destul de demn pentru lista noastra! Mai tre’ sa aiba si alta sclipire. 🙂


  81. Good point, Sderbach, fiecare vrem să ne impunem lista NOASTRĂ… 🙂 păi noi n-am făcut la fel?

    Ai dreptate, lista pune stăpînire pe noi, trebuie ca noi să punem stăpînire pe ea, să o sfîrtecăm, să facem mare frîngere, fiecare să ia o bucăţică şi să şi-o cloneze …

    Da, în capcana cu titlul a căzut şi prietenul nostru care îl căuta pe CAvalerul Rătăcitor de la Mancha….

    Da, corect este De Imitatione Christi… dar circulă şi cu titlul Imitatio Christi.

    Sînt mai multe greşeli în listă, de asta am pus lista în PDF….

    Gîndurarul face o corectură acum şi apoi vin şi eu peste ea…

    de acord, un premiu Nobel epntru literatură nu face un scriitor mare, un premiu Nobel epntru pace nu înseamnă un caracter mare, vezi premiul nobel pentru Al Gore..


  82. As putea sa va trimit lucrarea mea de licenta, e despre Mauriac. Lungul drum al omului catre Dumnezeu printre ipocritii care isi revendica insistent si arogant numele de crestini. Barbatul care niciodata n-a crescut, ci a ramas (la 50 de ani!) supus mamei (Genitrix). Marii pacatosi si marii sfinti sunt fundamental din aceeasi plamada, insa unii merg in sus, iar altii in jos. Si ce dureros e cand sfantul realizeaza ca numai mila lui Dumnezeu l-a tinut sa nu ajunga un criminal. Pentru momentul acela de revelati, cand preotul se simte intr-un sens foarte real si foarte profund frate cu ucigasul cred ca merita citita Ingerii negri. Si daca nici asta nu convinge, vedeti discursul de receptie al Nobel-ului: http://nobelprize.org/nobel_prizes/literature/laureates/1952/mauriac-speech.html
    sderbach, sa nu mai argumentez atunci? Eu intelesesem ca e vorba de a adauga cate ceva la lista. Cartile pe care le propun nu vreu sa le impun. N-am o lista, iar daca as face-o… cum ziceai pe altundeva, gusturile sunt foarte ciudate si se educa in functie de te miri ce. O carte pe care n-am propus-o, de exemplu, dar e in lista mea: Nosov – Aventurile lui Habarnam. Sau Teatru de G. Ciprian. Si mai am…


  83. Pamuk again: “to read well is not to pass one’s eyes and one’s mind slowly and carefully over a text: it is to immerse oneself utterly in its soul. This is why we fall in love with only a few books in a lifetime. Even the most finely honed personal library is made up of a number of books that are all in competition with one another. The jealousies among these books endows the creative writer with a certain gloom. Flaubert was right to say that if a man were to read ten books with sufficient care, he would become a sage. As a rule, most people have not even done that, and that is why they collect books and show off their libraries.”

    Ouch. http://www.leithart.com/2008/01/19/ten-books/


  84. teofil s: No problem, ne gindim. Nu da nimeni in cap la nimeni. Argumenteaza.
    „Habarnam” este buna, mai este „Doctorul Aumadoare”, „Burattino” si altele. Dureros este ca undeva trebuie sa ne oprim si sa spunem ‘ajunge – e totusi o simpla lista’. Dupa ce cineva citeste titlurile din aceasta lista dintr-un domeniu oarecare, sa zicem carte de copii, poate merge mai departe si va ajunge singur la cele pe care nu le-am inclus dar care meritau listate. Probabil ca va exista o anexa la lista cu aceste titluri ‘pe muche’.
    Unul din principiile listei este ca trebuie sa fie relevanta, apetisanta, pentru orice fiinta umana de pe Terra care doreste sa se scufunde in cultura scrisa. Aceasta implica mai mult decit un public format din tipul roman-crestin-alb-de sex masculin-adult. Bineinteles ca lista este super-europeana, nu avem cum scapa de asta. Dar cind voi deschide lista pentru propuneri aici, in Montreal, la universitate, ma astept la un potop de propuneri de cu totul alta natura: 1 – trebuie scosi autorii white-dead-men si trebuie puse autoare contemporane in loc; 2 – trebuie incluse opere din toate continentele in mod egal; etc. etc. etc. Ma doare capul numai cind ma gindesc…
    Deocamdata cred ca lista e destul de echilibrata, cu exceptia ‘bias’-ului nostru crestin care e intentionat.
    Marile descoperiri personale precum Mauriac pentru tine isi au locul in lista, cu siguranta. Dar numai daca deschid o poarta cu totul deosebita. Spre exemplu o descoperire a mea este ‘Picnic la marginea drumului’ de fratii Strugatski, dupa care s-a facut ‘Calauza’ lui Tarkovsky. A socat omenirea? Nu. A rasturnat ordinea de valori mondiala chiar si numai in domeniul S.F.? Nici pomeneala. Va surprinde pe cititorul dupa lista? Desigur. Si il va conduce la ‘Calauza’. Apoi la ‘Andrei Rubliov’. S.a.m.d. Adica, se merita. Daca Mauriac duce undeva cu totul nou si deosebit, intra. Daca nu, nu. Din cit zici despre el, ideile lui se regasesc si in alte parti. Vom vedea.

    Sedinta continua!
    Al vostru,
    Listanov


  85. Nota: am terminat de pus rangurile de precedenta. Adica, ce autori/itemuri sint de rang 1 sau 2, si ce lucrari sint de rang 1 sau 2. 1 = primar, trebuie citit, 2 = secundar, pentru aprofundare sau se poate si fara. La autori, in rangul 2 intra si titlurile care intereseaza exclusiv pe un crestin. De exemplu Luther are rangul 1 – trebuie sa citeasca toata omenirea ca sa inteleaga Reforma. Dar Duns Scotus este 2 – pentru rafinament crestin.
    Uite cu ce prostii ma ocup eu, in loc sa invat despre galactosemie, marele omentum si foramenul gastroepiploic!!!


  86. Sorry: de fapt, e foramenul epiploic si arterele gastroepiploice, stinga si dreapta. Praise the Lord for His intelligent design!


  87. Sunt titluri in franceza care trebuie corectate. V-ati obisnuit cu astfel de „strigaturi” adamaice. 😀 In curand ma voi uri pentru povara acestei „slujbe”.
    In privinta titlurilor, eu iau lista cu doza de subiectivitate intrinseca… Desi multe sunt parcurse, exista altele de care nici nu m-as atinge. E bine sa aiba fiecare discernamant cu ce i se potriveste.

    V-as da, in schimb, un pont. Rugati-va cand incepeti o carte si cand o sfarsiti! Desi lozincard: prietenii stiu de ce. :))

    Cu drag,
    A.Dama


  88. A.Dama: Care ar fi unul-doua titluri de care nici nu te-ai atinge si de ce, daca pot sa te intreb?


  89. Sderbach, nu vreau sa-ti dau titluri, insa iti dau 2 motive: pentru ca nu se afla in sfera mea de interes sau pentru ca nu le-am citit la o anumita varsta, iar acum nu le-as mai citi.

    Uite cu ce ma amuzam eu: numele lui Mallarmé, daca se scrie fara accent, se citeste in franceza „m’allarme”. 😆 In traducere libera: Stefan ma alarmeaza. 😛


  90. draga Teo, ce-ar fi să faci şi tu ce-a făcut Alin, să ne trimiţi o bucată să o punem aici, sau să o publici pe blogul tău şi să îi facem link, ca să discutăm.

    Sînt sigur că lucrarea ta de licenţă este extrem de interesantă.

    Ha, ar fi un experiment interesant, Sderbach, să laşi lista deschisă şi în Canada, trebuie puşi cel puţin trei homosexuali, trei lesbiene, etc.

    Nu contează ce şi dacă au scris… să fie acolo, de „sămînţă” 🙂

    Lasă foramenul nu-ş cum i-ai zis 🙂 e mai importantă lista asta, sderbach.

    Excelent Adamaica, spune-ne, te rog, care sînt acele titluri ca să le corectăm..

    Eu mă rog la pagina 100, o deschid la pagina 100 şi spun o rugăciune… după care o închid repede, dacă pagina are mai mult de 700 de pagini, spun o rugăciune şi la pagina 666, aşa ca să fiu sigur 🙂

    Excelent citat, Ermit, excelent… am să mi-l pun pe bibliotecă..


  91. A.Dama: Pacat. Chichirezul lecturii (si al culturii) este confruntarea. ‘A o cauta cu luminarea’ este o deprindere culturala de baza, pe care ma chinui zilnic sa o transmit copiilor mei. Multe carti trebuie citite tocmai pentru ca NU sint in sfera noastra de interes: le aducem in orizontul personal cu minuta noastra. Expanding, always expanding. Desigur ca sint chestii mai importante si altele mai putin importante. Dar motivul pe care eu l-as da pentru evitarea unor titluri este ca nu am timp, nu ca nu as vrea sa ma confrunt cu ele. In felul acesta, ma pastrez deschis. Cartile pentru copii le citesc cu copiii mei, ca sa nu ‘pierd timpul’ special cu ele, si am surprize mari uneori.


  92. Dragilor, Micul Prinţ ar fi obligatoriu de citit cu copiii o dată pe an… acum recitesc prin Naum Cei TRei muschetari, urmează Winettou… retrăiesc vîrsta de 10 ani..


  93. Sa nu omiteti nici „Potopul” de Henryk Sienkiewicz,


  94. L-am citit de trei ori, Ioan Daniel.. de trei ori… celelalte nu m-au interesat, la celelalte e mediocru… dar ăsta este un roman bine scris… l-am citit pe la 12 ani.. că era cu săbii şi război 🙂


  95. Am terminat de pus perioadele: Antiquity, Middle Ages, Renaissance, XVIIIth, XIXth, XXth, XXIst centuries.
    Plus uniformizarea anilor (AD adaugat la toate etc.), plus niste greseli ortografice.


  96. ioan daniel: Potopul este al doilea roman din trilogia lui Sienkiewicz. Toata trilogia este in lista. Pentru a salva spatiu, am scris ‘Trilogy’. Voi desfasura titlurile, pentru claritate.
    Please, guys, check it out properly before suggesting.


  97. Excelent… trimite-mi şi trec din nou peste ea… trebue să discutăm noile propuneri pe îndelete…


  98. Sderbach, sunt convinsă că nu pui semnul = între lectura ingenuă şi cea avizată. Unele cărţi necitite în copilărie le-am citit mai târziu… E o lectură cu (d)efecte inerente.
    Iar în privinţa chestiunilor care nu mă interesează, te grăbeşti să rosteşti „păcat”(e). E vorba de alegeri subiective. Nu mă interesează comunismul. L-am trăit, iar acum nu am niciun interes pentru lecturi de acest fel. Poate peste vreo 20 de ani… Răspunsul tău: că nu ai timp – îl rostesc, probabil, milioane de oameni deodată.
    Nu vei avea niciodată timp pentru toate cărţile pe care ai vrea să le citeşti, aşa că selectezi. Nu cred că e „păcat” din parte-mi. Dar încerc şi să te înţeleg, în elanul tău „tăticesc” faţă de această listă, că ai muncit la ea…
    De toute façon, mie mi-au spus mult, cândva, Eugène Sue şi Jane Austen… pe care nu i-am regăsit pe listă.
    Dacă vreţi corecturi la titlurile în franceză – în special accentele sunt problematice – trimiteţi-mi pe mail varianta ultimă!

    Spor în continuare!

    A.Dama


  99. draga Adama, am pornit de la bun început cu avertizarea ca avem de-a face cu ceva „monstruos”, dacă cineva se apucă să citească lista cu o perseverenţă de schizofrenic ajunge Cartenstein 🙂 un mutand cultural, o fiinţă mobilată cu de toate şi nimic.

    ESte ca şi cum ai crede că harta este peisajul.

    Nu, repet, lista asta este o hartă, dar nu confunda o abstracţiune cu frumuseţea unei călătorii.

    Cînd aveam 13 ani mi-am propus să merg pe jos 600 de km.
    M-am uitat pe hartă, am măsurat, am făcut calcule, am „imaginat” toată călătoria pas cu pas, era aşa de uşor pe hartă.

    Cei mai grei au fost primii 40 de km, mai grei au fost ceilalţi 40 de întors acasă.. 🙂

    Dar călătoria aia mi-a arătat cine şi unde sînt de fapt…

    Una-i harta, alta-i în mintea noastră, alta este realitatea.

    niciodată nu voi citi toate cărţile înşiruite aici, am prea puţin timp..

    Lista este un pretext pentru a discuta despre cultură, despre formarea culturală, despre criza şcolii, despre călăuza spirituală, despre ce înseamnă cu adevărat ucenicie etc.

    Discuţiile despre ce trebuie să fie aoclo şi ce nu ne-au dusc spre Premiul Nobel, criteriile de evaluare ale unei opere litearare, rasism, egalitaristm, literatura feministă etc.

    Discuţiile din jurul listei sînt mai importante decît lista însăşi…


  100. A.Dama: Doamne fereste sa sustin parcurgerea cu sfintenie a listei de catre toti. Cum am mai spus, lista e mai mult o nada, un pretext. Daca am trait in comunism (ce anume fel de comunism, asta e alta poveste), asta nu implica faptul ca m-am si confruntat vreodata cu Comunismul. Scrierile Comuniste (gen Marx) ma confrunta cu altceva decit viata de zi cu zi in Romania comunista (de fapt, poate numai socialista). Da, am stat la rind la carne, dar lectura lui Lenin e alta mincare de peste. Unii nu sint interesati, ca tine, sa vada cu ce se minca (sau s-a mincat) Comunismul. Repet, e pacat, pentru ca se renunta a priori la potentialitatea cunoasterii, la cultura. Am intilnit americani care mi-au dat ceata la Comunism, desi eu am trait sub Ceausescu. Eu aveam avantajul meu, al experientei sub sistem, ei aveau avantajul lor, al lecturii. Lista se refera la lectura.
    Un efect neasteptat al lecturilor/culturii de stinga este ce se intimpla acum in Nord America: in unele privinte, oamenii sint aproape comunisti! Spre exemplu in lingvistica (si nu numai), Chomsky este atit de socialist si atit de influent, incit nici nu se pot ridica subiecte de discutie care sa aiba cea mai mica tenta de dreapta. Orice contradictie lingvistica propune Chomsky, nu se poate refuta decit pe baza pe care ti-o impune el, care este egalitariana. Adica, nu poti sa-l contrazici. (Daca e cineva interesat, vorbim despre asta.)
    Selectarea cartilor nu e un pacat, ci criteriul de selectare poate fi pacatos.


  101. Un mare absent de care nu a pomenit nimeni: Wellhausen. Hm… oare de ce?


  102. Marius,
    In caz ca ti se strica masina si nu mai merge nimic inspre Alesd. Cei 40 de km facuti la 13 ani o sa-ti prinda bine. Oradea – Alesd 40 Km. Poate Domnul a stiut de ce…


  103. Draga Sderbach, avem în româneşte echivalent .. se traduce „respinge”

    Baronul? Păi ştim să spunem minciuni şi fără lecţia baronului oricum… De aia lipseşte.. 🙂

    Cornel, da, anul trecut am făcut cu băieţii de la fabrica de bărbaţi cu bicicletele dus-întors drumul Alesd Oradea.

    Acum este un trafic infernal


  104. faina lista, patratosule! mai stiu si eu cel putin vreo 300 de titluri care s-ar potrivi acolo. de scos, n-as scoate nimic, orice carte citita in plus e binevenita. si o intrebare: mi se pare mie sau chiar nu-s romani in lista? daca nu-s, de ce nu? si, daca ar fi sa adaugi romani, care-ar fi aia?


  105. Hei, Horia, da, sigur… numai că nu ne mai rămîne timp în viaţă să le citim….
    am exclus de la început cultura română tocmai din pricină de spaţiu şi timp… dar aştept sugestii.

    Ce spui?


  106. uuuu… nu ma ispiti, …. 🙂 mi-ar lua zile bune sa compilez o lista cit de cit echilibrata… si nepartinitoare. dar, daca chiar vrei sa citesti niste carti bune… na, ca nu ma pot abtine. iaca o lista, by no means completa. pur si simplu carti care-mi sint dragi, in ordinea in care-mi vin in minte:
    marian coman – testamentul de ciocolata
    sebastian corn – sa ma tai cu taisul bisturiului tau, spuse josephine
    jean lorin sterian – postume
    ion negoitescu – straja dragonilor
    ion manolescu – alexandru
    michael haulica – asteptind-o pe sara
    florina ilis – cruciada copiilor
    radu aldulescu – istoria eroilor unui tinut de verdeata si racoare
    radu pavel gheo – adio, adio, patria mea…
    paul goma – din calidor (+ arta refugii, astra, sabina)
    mircea cartarescu – levantul
    n. steinhardt – jurnalul fericirii
    ion ioanid – inchisoarea noastra cea de toate zilele
    eterogena lista, nu? 🙂


  107. Horia, hmm! da, eterogenă listă…

    De reţinut!
    Poate că aş începe cu Jurnalul Fericirii…
    Oricum, mulţam de efort..


  108. incepe cu testamentul de ciocolata. te rog eu. sau, de fapt, poti incepe cu care vrei tu. pentru mine, toate astea-s carti de recitire. le am aici, linga mine. si in minte. si, cind si cind, ma las mingiiat de cuvintele uneia sau alteia…


  109. Horia, o voi căuta, le voi căuta!
    să văd dacă mă ţine salariul de „cadavru didactic” 🙂


  110. cartea lui mike haulica o ai de la mine, „cacadou”! poate ne vedem la bookfest, sa ti-o inminez si sa bem o cafea / un ceai impreuna.


  111. Mulţumesc, Horia, sper să ajung la bookfest, poate trimitem şi cărţi de la editura noastră…
    Cum te găsesc să îmi iau nemeritatul cadou?
    Oricum mulţumesc de gîndul bun..

    O cafea lîngă o carte… oricînd 🙂


  112. rasvancristian: Bergman, da. Iti multumesc ca mi-ai adus aminte de el… In trecut, am incercat sa limitez la cele cinci degete de la o mina cei mai mari regizori. Vorba aia: ‘Your honor, I thought that was a good ideea at the time!’ 🙂 Ei, acum mi-am extins numarul de degete de la o mina la 6. L-am repus in drepturi pe Bergman, datorita tie. Mersi.


  113. Vesti bune: lista noua e aproape gata de ‘out-put’. Multumim tuturor pentru ‘in-put’. 🙂


  114. Dar o carte ce te invata cum sa evadezi nu ar fi mai buna??? 😀


  115. Sderbach, cred că ne vor trebui toate deştele, fără cele de la picioare. Nu-l uita pe Sergiu Nicolaescu, please!

    Hai să scoatem lista după Duminica Tomei, ca să o credem măcar noi!

    Dar o carte despre cum se citeşte o carte, Pomişor?


  116. Domnule Marius am gresit topicul 😦 scuze, m-am grabit… la acest topic cred ca este greu de alcatuit o lista de carti pentru acoperirea „gaurilor din cultura” cuiva. O cultura se formeaza prin citirea a cat mai multe carti si mai ales, cred eu, prin punerea in ordine a cunostintelor acumulate.

    Daca ar fi dupa mine as recomanda o lista in care sa fie bogat reprezentate stiintele naturii (fizica, chimie, biologie, geografie, etc.) si apoi ca nivel superior carti filozofice, altfel persoana care le citeste pe acestea din urma va fi „in pom”, nu va intelege prea bine notiunile filozofice deoarece acestea sunt prea abstracte iar oamenii nu gandesc abstract ci concret (folosind notiunile intalnite in viata de zi cu zi)…


  117. draga Pomişor, dacă ai fi citit cu atenţie şi celelalte posturi cu cartenstein-ul ai fi văzut care este spiritul acestei liste.

    Este o listă orientativă, este ca o hartă, dacă io iei în serios te transformă într-un Frankestein cultural. 🙂


  118. Domnule Marius am reusit sa citesc si sa pricep rostul acestei discutii. Eu unul fiind un spirit mai practic sincer nu prea vreau sa fiu un „Frankestein cultural”. Ma intereseaza cultura cat o pot si folosi la ceva. Daca o anumita informatie ma ajuta sa realizez ceva o pastrez, daca nu, nu imi bat capul, si asa destul de uzat. Ma intereseaza muuult mai mult ca ce stiu sa pun in practica decat sa am doar memoria plina cu tot felul de lucruri de care nu ma pot folosi.


  119. Pomişor, cultura, spunea cineva, este singurul lucru care rămîne atunci cînd uităm totul.

    Cultura nu este informatţie.

    Tot limbile clasice ne ajută aici, uită-te la ce înseamnă în latină cultus.

    Cultura nu ţine de memorie.
    am întîlnit copii cu sindromul down culţi.

    Am întîlnit intelectălăi pe a căror cultură, citate scoase din cap sau fişe, nu dau doi bani. Sînt „ţărani” în sensul peiorativ al cuvîntului, cu doctorate.
    Oameni care habar n-au pe ce lume trăiesc, de ce trăiesc, pentru ce trăiesc şi Cine îi va judeca!

    Am auzit de scriitori cu zeci de volume care îşi băteau nevestele ca nea Gică de la pompe.


  120. Imi trimitetzi shi mie lista in romana pe mail PLEEEEEAAAASEEEE


  121. […] 50 de cărţi pe care cei de la Desiring God le citesc. De multă vreme nu am mai practicat acest sport al minţii: să citesc cu un grup o serie de cărţi. În întregime. Cu studenţii facem asta, dar pe fragmente şi pasaje. Probabil că trebuie să încercăm să formăm o bibliotecă, o listă de lecturi obligatorii cu acele cărţi fundamentale care s-au tradus deja în limba română, mă refer la teologia neoprotestantă aici, că altfel lista ar deveni prea lungă şi de astfel de liste ne-am mai ocupat oricum. […]


  122. […] Iată şi lista. […]


  123. […] AICI se găsesc rezultatele acelor sforţări. Citiţi şi comentariile pentru sugestii de adăugare şi retrageri. Este interesant. Iată lista în versiunea 1 AICI. […]


  124. Reblogged this on Marius Cruceru and commented:

    Pentru studentele din anul I Litere. Despre această listă oribilă în felul ei am discutat la cursurile trecute.


  125. […] Dacă tot vorbim de creativitate, să aplicăm și la scris: 9 cărți importante despre scris (în limba engleză). Studentele de la litere din anul I, se aude? Iată și lista promisă recentissime. […]



Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: