h1

Ansel Adams sau … înainte de 1789 şi 1985

Ianuarie 29, 2008

Sînt pasionat de fotografie. Am stat zilele trecute vreo trei ore cu prietenul meu (Sderbach, îl ştiţi, cel cu Cartenstein…) discutînd despre concurenţa Nikon – Canon, despre fotografie…

L-am redescoperit împreună pe Ansel Adams, un geniu al fotografiei alb-negru.

Are o fotografie celebră.

Este realizată în Yosemite Park (Sînt norocos, am fost acolo… nu sînt de acord cu unul dintre comentatorii mei, CNI, că Dumnezeu va lua ceva de pe pămînt şi va duce în Noua Creaţie, dar sînt cîteva locuri pe pămînt după care voi duce dor… ).

Poza este realizată cu un filtru special… ghiciţi ce filtru a pus omul, dar poziţia lunii, lumina….. Extraordinar.

Au încercat mai mulţi fotografi să reproducă fotografia. Cu mijloace moderne, lentile, satelit, GPS, să găsească aceleaşi unghiuri, cu matematică, cu tot… N-au mai reuşit.

Iată fotografia cu pricina.

Se numeşte Moon and Half Dome şi este realizată în 1960.

yosemite3fullsize.jpg

Iată ce spune Ansel despre această fotografie:

„As soon as I saw the moon coming up by Half Dome I had visualized the image. …I have photographed Half Dome innumerable times, but it is never the same Half Dome, never the same light or the same mood. …Half Dome is a great mountain with endless variations of lighting and sky situations and seasonal characteristics; the many images I have made reflect my varied creative responses to this remarkable granite monolith.”

Nu-i aşa şi în viaţă?

………………………………..

Nu mai fotografiem niciodată aceeaşi persoană, acelaşi rîu, vorba lui Heraclit din Efes, niciodată aceeaşi stîncă. Este alta cu fiecare clipă…

Hm, poza este o mortăciune … şi fotografiile mele şi ale tale, sîntem tot noi, dar morţi. Suprafaţa aceea de piele este demult îngropată. Poza este o mumie, învelită în lac, pietrificată în zîmbet sau încruntare.

Sîntem îngropaţi în hîrtie, de mai multe ori, de mii de ori, unii se îngroapă clipe după clipe de zeci de mii de ori.

Am văzut o fostă glorie a scenei privindu-şi fotografiile cu diferitele roluri în care a fost distribuită pe scena operei ieşene. Atunci am înţeles ce înseamnă să îţi plîngi tinereţile… să îţi plîngi propria moarte. Să-ţi contempli cu ochii uscaţi „cadavrul” cu obrajii roşii şi buzele cărnoase, cadavrul „de atunci”.

O femeie cu nepoţi strigînd prin curte uitîndu-se la propriul chip din anii fertilităţii…. Aceea este tristeţea…

Nu ne vom întoarce niciodată, dar niciodată la ceea ce vom fi fost într-o veche fotografie.

Niciodată…

Viaţa înainte de 1789…

Întotdeauna…

Întotdeauna omul a încercat să se îngroape pe sine pe ziduri, cu ulei, pe pînză, cu cerneluri, pe hîrtie…. dar dura…

Procesul dura atît cît să treacă imaginea prin pictor, „prin ochii” unui „viu”.

Pictorul era „specialistul”, cel cu privirile antrenate, aşa cum în vremurile vechi scriitorul era scriitor.

Acum..

This life’s dim windows of the soul
Distorts the heavens from pole to pole
And leads you to believe a lie
When you see with, not through, the eye.” –

William Blake

Acum oricine îşi ia o „săpunieră”, un aparat de fotografiat de buzunar sau un telefon mobil cu cameră de 1 mega şi creează „cadavre”… zîmbete de sticlă. Peste tot, oricînd, oricui.

Orice incompetent în imagine, unghiuri şi lumină poate vedea cu ochii şi împietri imagiea pentru a o risipi altora.

Este la fel ca atunci cînd cineva vorbeşte şi scuipă din gură.

Ne „scuipăm” cu imagini aşa cum le-am văzut NOI.

………………………………………….

Nu tot aşa este şi cu blogurile?

Cărţile de altă dată, dinainte de 10 noiembrie 1983, dinainte de apariţia falselor ferestre (Windows), de fapt… sînt ziduri…

Cărţile acelea erau ca picturile de altă dată. Erau scrise de cel care ştia să stăpînească metafora (Aristotel, Poetica, Cel mai mare lucru este să devii stăpîn al metaforei) şi să îmblînzească cuvintele.

Acum… la fel cum oricine poate avea o „săpunieră”, fiecare dintre noi avem bloguri.

pentru „a ne îngropa” sub ecranul de sticlă gîndurile…

Le vom citi într-o bună zi precum bătrîna actriţă….

Imaginea … înainte de 1789 trecea prin ochii pictorului şi pe sub penelul lui din păr de porc (urme ale unei mortăciuni)… acum trece prin obiective, printr-o maşină, printr-o mortăciune de sticlă.

Cuvîntul… înainte de 1983 trecea prin pana scriitorului, pană din păsărea care şi-a făcut utilă rămăşiţa… acum trece prin tastatură, printr-o altă mortăciune, de plastic….

Imaginea şi Cuvîntul s-au „democratizat”, sînt la îndemîna tuturor.

Eu sînt un mic fotograf, eu sînt un mic scriitor… mic, mici, adică mărunţi, dar muuuuulţi…..

cu „săpunierele” şi tastaturile noastre l-am detronat pe Exupery şi Adams….

E bine, e rău?

Continui să scriu pe o tastatură de plastic şi continui să privesc lumea prin lentila mea pătrată a unei „săpuniere” pînă ce pupila mi-a devenit pătrată. …

Pictori şi pozari…

Scriitori şi bloggeri…

Cînd o să mă fac mare, mă fac pictor,

Cînd o să lepăd cele copilăreşti, mă fac scriitor…

Anunțuri

66 comentarii

  1. Da… Asemenea poze numai Dumnezeu mai face. Îndepărtează umbrele de pe noi cu Filtrul Său special care se cheamă Isus!


  2. Am fotografiat si noi luna, de mai multe ori, dar…mai avem mult de invatat 🙂


  3. imortalizare sau mortalizare ???


  4. mortalizare, Don, mortalizare… bine spus,
    ne „mortalizăm” în fotografii


  5. Corect 🙂


  6. draga Ionatan… se spune că o fetiţă zîmbea spre cer cînd tuna şi fulgera.
    Cînd a fost întrebată de ce face asta a răspuns…
    „Că-mi face Dumnezeu poze… ”

    Da, avem nevoie de filtrul Roşu al sîngelui ca să părem curaţi.

    Livy… ehehe… treabă complicată cu fotografierea pe întuneric… greu, fără trepied să nu încercaţi şi timpul de expunere trebuie să fie lung.

    Dar nu cu „săpuniera „:)


  7. Concurenta Nokia-Canon?Banuiesc ca va referiti la Nikon.:)


  8. Corectat, Mishu, Nikon 🙂

    eram cu telefonul în mînă..


  9. :)..M-am gandit eu…Sau poate va gandeati la investitia Nokia de la Cluj:)).Oricum interesant post.Fotografia e cu adevarat superba..Si La Multi Ani in Domnul!


  10. .. si la ce concluzie ati ajuns? nikon sau canon? 😀
    inca ma intreb si eu… 😕


  11. Marius, am lucrat cu ani in urma, in laboratorul meu foto, cind nici nu se pomenea de fotografia digitala, incercin sa aplic formule ale lui Ansel Adams. Revelator „moale” cu methol, cu preparare care amintea de metode alchimiste 🙂 , pentru a diferentia cele 9-10 grade de gri, intre alb si negru. Ansel facea poza, gindea revelatorul in functie de ce stia ca a vazut, controla granulatia si cite altele. Lucrul adevarat nu era pe film ingust ci pe cel de 12/12, sau chiar placa special pregatita. Am lucrat si cu filme „late”. Tot Ansel spunea ca cele mai greu de realizat fotografii sunt cele montane, acolo se vede imediat meseriasu’. Sunt carti numai despre cum nu trebuie sa fotografiezi muntii.
    Aparat este clar Nikon, dar marea arta nu era nici acolo, ci la Hasselblad, Marius, dar un aparat din ala costa peste 4 mii de dolari in deceniul opt.
    Acum lucrez cu un Sony Cybershot cu X12 optic, dar nu mai are nici un farmec. Se compara munca in laborator cu Photoshop? Nici poveste…


  12. Puteti oricand sa dati SONY-ul la sub-pret si sa luati un CANON EOS, nu stiu sa va spun modelul dar oricare surclaseaza un SONY.

    Nu stiu prea bine despre NIKON dar au si aparate sub valoarea brandului … probabil si CANON la fel …

    De fapt, si MINOLTA da clasa lui SONY.


  13. Funlw65, nu da nici o clasa Minolta nimanui, sa stii! 🙂
    Canonul de care vorbesti a fost mereu la testare cu Sony, eu nu vorbesc aici de DSLuri, cu obiective intersanjabile. Canon si Sony, la capitotlul de cybershot, sunt pe aceleasi pozitii fruntase, iar obiectivul Carl Zeiss al aparatului meu nu-l compar cu al Canon, Zeiss e cel mai bun.
    Nikon are probleme de a trece doar pe digital, dar nu pe aparate de serie, ci pe cele profesioniste.
    Parerea mea, tu sa nu te superi. Sunt si testari facute de tipii de la Chip, mai sunt clasamente care spun ca mine.


  14. Erata :SLR in loc de DSL, evident 🙂


  15. dacă vreţi testări

    http://www.dpreview.com
    şi http://www.photozone.de pentru lentile..


  16. Marius, exista in Bucuresti, pe str. Academiei, un armean care avea un magazin de cafea, totul era de cupru. Acolo o prajea, acolo o macina, mirosea pina la Arhitectura cind se deschidea usa la magazin. Aia era cafea, miroseai cu pungulita in mina pe unde mergeai.
    Poezia laboratorului lipseste, asta e! Para fenilendiamina la color, care avea miros de frezii… 🙂
    Acum, rezolvi erorile de paralaxa cu doua clicuri!


  17. Stiu, Marius, sensul e ca daca nu iese bine coana mare in poza cu monumentu’, ‘geaba aparat 🙂


  18. Hmmmmm, cafea făcută la nisip.
    am băut în constanţa,
    o zi întreagă am căutat din nou anii trecuţi taraba aia, nici urmă de ea, vine Starbucks..


  19. Fun, depinde, am un aparat cu film, Canon REbel Eos, este profesionist,
    Am un Nikon 8700 Coolpix, semiprofesional, emulează SLR-ul, dar nu este cu lentilă interschimbabilă

    Rasvan, şi eu am lucrat în laborator foto, acum au apărut nişte aparate super dotate şi programe de editare care dau ceaţă la laborator, dar tot nu pot face unele lucruri pe care un adevărat artist le poate face cu substanţe şi expuneri.

    Îmi place Canon-ul, este mai user-friendly, Aspiring, Nikon-ul însă este mai performant în linia care mă intereesază, au lentile foarte foarte bune. Canonul are totul mai la îndemînă.

    dar oricum, postul meu nu este despre fotografie este despre dominaţia blogului faţă de roman,
    dominaţia săpunierelor faţă de penel
    dominaţia amatorilor (în ambele sensuri ale cuvîntului) în dauna specialiştilor,

    cam asta-i sensul postului meu


  20. asata vroiam sa spun si eu, Marius! 😀 ma distram cand vedeam despre ce se comenta… sa fi fost asa de greu de inteles? sau cei ce comenteaza (inclusiv eu) au si ei bloguri si au deja simtaminte actoricesti venerabile?


  21. Frate Razvan, Ma refeream la SLR-uri Canon, seria EOS, digitala. Toata stima pentru lentilele „Carl Tzais”. La Minolta, ma refeream la aparatele clasice, SLR, cu obiectiv interschimbabil, aparate metalice, solide ca un tanc. La capitolul Cybershot Sony si Powershot Canon, exista la ficare atat aparate slabute cat si de top. Inclin spre Sony, avand o electronica mai bine pusa la punct, mai multe facilitati si lentilele „Tzais”.

    Frate Marius, atata vreme cat ne dai voie, avem puterea de a schimba topicul 🙂 . Totusi, as vrea sa invat si despre fotografie. Cand eram elev mi-am dorit mult sa-mi pot developa propriile filme alb-negru. Nu am avut niciodata banii pentru echipament si nici nu am fost incurajat la vremea respectiva. Asa ca am avut acces doar la tavite de plastic pentru revelator, unde „developam” circuite imprimate in acid azotic.


  22. Rasvan , Cit timp de expunere crezi ca a folosit pentru poza de mai sus?
    Un aparat care se pare bun ; Sony DSC-R1 care nu mai e pe market a fost discontinuat dupa 1 an.


  23. ..ca vorbirati de cafea buna…si la nisip..toata aroma la cafeaua ce o bem ,a disparut,pt.ca o bem
    macinata si impachetata,inainte cu multa vreme;
    ….o si prajeam acasa,chiar ii lipseste „esentialul”

    a ajuns ca si prajitura aia cu dulceata de afine,fara gust ,fara miros,doar pe imagine:((..ca nu am mai mancat-o,la a 17 a aniversare..poate la a 18 a:))


  24. Frate Funlw65, cu totul si cu totul de acord cu ce spuneti. Apoi eu de SLR nu ma pot atinge, sunt prea scumpe si setul de obiective, ce sa mai spun. Am auzit ca Minolta nu mai fabrica nimic, iar Nikon nu mai fac aparate nedigitale.

    Elev draga, s-ar putea sa fie facut pe placa fotografica, nu stiu. Expunerea e de ordinul secundelor, pentru ca diafragma sa fie cit mai deschisa. Nu a folosit in mod categoric filtru rosu, care da imagini de noapte in plina zi, asta poti sa fii sigur.

    Sora Elisa, costau 100 gr de cafea din aia 8 lei saizeci, si salariul mamei era de 800 lei. Mult, mult e de atunci!


  25. … si diafragma cit mai descisa, in loc de „pentru ca”


  26. Rasvan , Eu cred ca expunerea e cheia cred ca e mult mai lunga si diafragma e cit mai inchisa pentru a elimina aberatiile lentilei


  27. Totusi, si ziua apare luna… Iar umbra proiectata pe celalalt versant spune ca soarele exista pe cer in acel moment. Exista si acea zona de penumbra, care tiveste marginile umbrei. Cred ca poza e din timpul zilei, posibil fara filtre.


  28. nu, cipri, uneori fugim de subiect, pentru că dacă dăm de înţeles că am priceput despre ce ste vorba asta ne încarcă cu responsabilitate şi ne solicită decizii 🙂

    Draga Fun, sigur că puteţi schimba subiectul, numai să nu fie ceva nedemn, dar dacă este de folos, de ce nu?

    Uite Anselm Adams are trei cărţi, una dintre ele se numeşte Camera… sînt tot felul de sfaturi despre cum să faci fotografie,
    Prietenul meu Sderbach tocmai le citeşte, este foarte încîntat.


  29. Marius, spune-i sa le citeasca cu voce tare! 🙂


  30. vai doamne, deci, la asa comentarii am ras ca nebunul o ora. Sunteti tari mai ales tu rasvancristian si sony-ul tau cu zeis-u lde rigoare, ca doar e german si e bengos, ce mama sa.
    Tin sa va anunt ca la tot ce e sub DSLR fuji va bate pe toti datorita culoriloc.
    Si inca o chestie razvane EOS nu e un aparat, e o gama.
    Si da, iisus e filtrul vieti noastre al tuturor, si dupa ce ne platim datoria pe care o poatesc toti oameni, la marele studio foto din cer el ne va pune in ale sale chimicale si ne va vedea toate pacatele si umbrele. 😀


  31. Superba poza, superb peisajul. Despre amanunte tehnice….nu pot sa spun prea multe, sunt prea novice, desi imi place fotografia, am multe aparate foto (vreo 7!) si clasice si digitale. Numai ca sunt cam…”lautar”, adica ma oprientez dupa ureche!Fac mii de poze pe an, putine de o super-calitate, dar toate sunt amintiri frumoase! Si asta ma incanta cel mai tare…. Vad ca aici sunt specialisti, profesionisti in aceasta arta. Ii admir pt pasiune si pricepere. Asa ca…asteptam poze frumoase!
    Felicitari Marius si pt aceasta pasiune!


  32. cyberfaust, eu nu am zis nimic de EOS, verifica sa vezi. Funlw65 a spus ca sunt mai bune decit rabla mea. 🙂
    Fuji a facut mereu chestii care ies pastel, culori frumoase. E bun aparatul, asa este!
    Bunicul meu avea un Agfa german, prin 1938-39, cu lentile Zeiss, pacat ca l-au nationalizat cu aparat cu tot! 🙂 Asa ca e traditie de familie, atat la non avere, cit si la lentile. Fac poze, nu fotografii, poze! 🙂


  33. daca greseai si amestecai un pic din fericianura de poatsiu cu acidul acetic, adica baia 2 cu baia 3, stii ce degaja, cyberfaust?
    O greseala si erai pa, ca la Domnul, asa este! 🙂

    Raspuns: vapori de acid cianhidric.


  34. Nici eu nu fac fotografii, eu ma joc.


  35. Dragilor, Ansel a folosit filtru orange.. nu mă întrebaţi de ce

    ah, s-a aprins discuţia ca între fotografi sadea. Iar mai învăţ cîte ceva.

    Prima mea cameră a fost o beretta, aceeaşi fabrică care face şi puştile 🙂 o frumuseţe de cameră, produs 1975…

    Aţi discutat despre momentul pozării: cred că poza este făcută undeva după amiaza spre seară…

    Sderbach ne poate lămuri, dar învaţă pentru examene

    Ce să citească cu voce tare, Rasvane?

    Alex, sînt amator şi de aparate de fotografiat vechi…:)

    Cumpăr orice e vechi, colecţionez, iar dintre lucrurile care sînt pe gratis, cel mai mutl îmi place credinţa veche 🙂

    Draga Cyber, fuji este pentru exterior şi mult verde… se ştie.. la fel şi filmele lor. Culoarea nu este totul…

    65% dintr-un aparat sînt lentilele, focalizarea, momentul etc… Culorile… hm, prefer alb-negru..

    Nu mă interesază să iasă bine rozul, roşul, albastrul şi verdele… mă interesează contururile


  36. Cartile, sa le auzim si noi 🙂


  37. aha!! 🙂

    ei, uite asta este o chestie… cărţile audio… mare chestie
    merită să ne apucăm de-o chestiune din asta.
    mi-ai dat o idee…

    o să o recunoşti la vreme..


  38. Tot mai multi avem posibilitata exprimarii si inregistrarii amintirilor.

    Nu sunt batran (nici nu arat bine) dar tot ma incearca dorul dupa vremuri de demult privind la pozele momentelor respective. Nu cred ca dorul dupa clipele trecute e declansat doar de degradarea biologica dar poate e mai acut atunci.

    Suntem atat de legati de locul pe care l-a creat Dumnezeu pentru noi… poate pentru ca l-a creat sa ne placa, sa ne simtim bine in el. Si ne place si cum ne-a creat Dumnezeu. Cum sa nu te afecteze cand vezi cu ochii cum corpul tau se degradeaza odata cu vremea? Si ne doare si mai tare cand vedem in poze (sau in jurnale) cum eram si cum erau vremurile care ne placeau atat de mult. Suntem facuti sa iubim locuri si oameni. Poate de aceea si suferim …


  39. Frate Marius, pai daca a folosit filtru orange, si e clar ca era undeva dupa amiaza, nu a avut nevoie decat de foarte putin pentru a accentua un pic contrastul, diminuand lumina prea puternica si scotand luna mai in evidenta.

    Imi dau si eu cu parerea 🙂 , mai bine citesc cartile mai intai. Frate Razvan, nu am o voce asa puternica si nu pe durata unei carti intregi 😀 . Dar putem cauta impreuna pe google sa vedem ce gasim in dreptul numelui autorului, poate cautam si la editura Teora, nu se stie ce gasim.

    Am un aparat foto Canon Powershot 430, mult inferior Sony-ului dvs. si un Minolta SRL cu film si partea de exponometru distrusa cand a cazut pe jos (presupun, pentru ca lipseste cadranul, iar intr-un colt, carcasa metalixa este adancita serios). Cu toate astea, e singura defectiune, usor parabila pentru ca folosesc un exponometru extern, indispensabil unui incepator.

    Am gasit un blog al unui fotograf estonian, care foloseste un Canon EOS si am ramas profund impresionat de calitatea uluitoare a pozelor dar si de creatia extraordinara a lui Dumnezeu pentru noi oamenii (ca sa fiu in ton cu articolul pentru ca @ciprians ne-a mustrat deja cu elegantza).

    Adresa este http://blog.moment.ee/ . Merita sa explorati TOATA arhiva. Sunt acolo cateva poze superbe. Si o sa va spun dupa aceea care mi-a placut mie cel mai mult.


  40. pozele parca ma ating mai usor decat cuvintele.
    mi-au placut pozele voastre, rasvancristian – ai si tu ceva poze ?

    – tutoriale:
    http://www.luminous-landscape.com/
    si unul din preferatii mei: http://www.daveblackphotography.com/


  41. Chipuitorule, mulţumim pentru link-uri, dacă mai ştii link-uri din astea cu tutoriale bune… spune.

    Fun, mulţumim pentru impresiile tale. Eu tocmai am schimbat Coolpixul meu 8700 cu o săpunieră… 🙂 din considerente de finanţe, timp şi spaţiu… 🙂

    Da, Canonurile sînt bune, dar cel mai bun ar fi un nikocanon, un fel de struţo-cămilă, să fie bun la toate…

    Nikonurile seria D sînt foarte bune…

    Draga Fun, mi-ar place să am fotografii de la 80 de ani, acum, la 37, să văd cum voi fi arătat, să văd ce am făcut din viaţa mea, ştiu că este un program care modulează orice chip şi te arată aşa cum ai fi ….

    Sînt foarte curios să îmi văd albumul tu toate pozele de la 40, 50, 60, 70 şi … aşa sper 80 🙂

    M-am bucurat cu Natalia de fotografiile cu păsările de pe blogul acela.
    Foarte frumos.


  42. http://resursefoto.wordpress.com/


  43. Pentru Razvan, stiu ca Nikon a cam inchis productia pentru aparatele pe film, dar din cite am aflat , mai poti gasi citeva modele in magazine (nu stiu daca se pot gasi in Romania)….modelul F6 su FM10………. dar modelul F6 se zice ca ar mai fi produs in Japonia (conform http://www.kenrockwell.com/nikon/f6.htm si http://www.prnewswire.com/cgi-bin/micro_stories.pl?ACCT=130907&TICK=NIKON&STORY=/www/story/01-11-2006/0004247596&EDATE=Jan+11,+2006 )

    In acest site se pot citi destul de multe lucruri interesante si folositoare (pentru fotografi): http://www.kenrockwell.com
    http://www.photo.net
    Cit despre discutia nikon contra canon….eu am un nikon dslr si un slr si citeva obiective(+fujifilm s5000,s700)….si pot spune ca depinde in totalitate de fotograf , de ceea ce doresti sa faci cu aparatul respectiv.Stiind lucrul acesta poti face o alegere buna, de exemplu , daca doresti sa faci fotojurnalism (sport in general), alegi gama canon eos (au niste teleobiective foarte bune si rapide), in ultimii ani nikon a recuperat destul de mult teren in acest domeniu si cred ca sunt pe picior de egalitate si la acest capitol.Eu sunt foarte multumit de sistemul de masurare de la nikon, impreuna cu „flash-ul” , se descurca de minune….in interior(poze de interior) cred ca sistemul nikon este superior celor de
    la canon.
    Eu sunt multumit de cum se descurca aparatul meu, imi pare rau ca nu am destul timp sa il muncesc mai mult…si duc dorul sa schimb filmele in nikonul vechi slr (care nu nu l-am mai folosit de vrei 3ani)…
    Sunt pasionat de fotografie, si incerc sa fac poze care sa fie poze, si nu sa umplu multimea de gb din notebook! Imi place sa ma uit in pozele facute sa descopar cite ceva nou si sa ma minunez de Creatia Lui
    Dumnezeu!
    pentru patratosu, daca doresti sa discutam despre nikonuri , cu cea mai mare placere
    (si sa vezi ceva fotografii personale)…

    cornelP


  44. Draga CornelP, da, ştiu că Nikon-ul merge acum numai pe digital…
    Şi al meu 8700 era produs tot în japonia, P50-ul este produs în china.
    Da, ai dreptate, depinde pentru ce vrei să foloseşti aparatul…
    Eu cred că m-aş descurca cu un Canon Eos, e mult mai pe gustul meu.

    Da, vreau să vad din fotografiile tale?

    Unde?

    eu am cîteva aici,, poate că acum pun mai multe pentru că wordpress-ul a mărit spaţiul de depozitare

    https://patratosu.wordpress.com/lentila-patrata/


  45. Isi mai aduce aminte cineva de un aparat unic, axtraordinar, uluitor? Aparatul foto al clasei muncitoare?

    SMENA 8M – aparatul cu care parintii mei invatau sa faca fotografie. Aveau si un exponometru pe care eu, electronist in devenire l-am demontat sa-i iau celula fotoelectrica. Daca l-as putea readuce inapoi luandu-ma de urechi, as face-o cu placere.


  46. draga Fun, da îmi aduc aminte cum arătau Smena, îmi aduc aminte, erau extraordinare… aş vrea să mai ţin unul dintre acelea în mîini, fără film, numai să îl armez şi să apăs declanşatorul…

    este o senzaţie unică…


  47. Hai sa ma bag si eu, ca tot sint stresat de examenul asta care vine si mai iau o pauzica…

    patratosule: Eu am un Nikon FM de 35mm, vechi, de metal. Dupa fiecare sesiune de poza digitala aproape, simt nevoia sa pun mina pe FM si sa apas de citeva ori shutter release-ul, numai asa, ca sa simt in oase vibratia aia sanatoasa, reala. Nu e buna vibratia pt poze, da’ e buna pt osteoporoza fotografica ! HA ! HA !


  48. Apropo de Smena, de Minolta vechi si de alte vechituri onorabile: sint pe EBAY dragii mei, girla. Eu am cumparat si voi mai cumpara. Am trecut repede de faza digitala intr-un fel. Nu ma mai uimeste, nu ma mai surprinde. E prea usor totul. Am un 35mm mecanic, cum am spus, mi-am luat o Holga chinezeasca de douaj’ de dolari batuti pe muche ( probabil cea mai proasta camera din lume la ora actuala), si ma uit la un Hasselblad 500 c/m, dar nu chiar acum. Poate la vara, sa fac si eu niste peisaje ca lumea.


  49. Nikon vs. Canon : sa nu fim copii… Sa fim CA SI copiii. Adica, sa nu ne certam care are lentila mai lunga. Ci sa punem mina pe o camera care ne place si care e ieftina si sa ne predam inima fotografiei, cu simplitate. Daca mai este cineva la balcon, sa ridice mina pentru fotografie…


  50. Apropo de Zeiss: lentilele Zeiss pt consumatori din ziua de azi sint facute de Cosina, in Japonia. Dupa parerea mea, diferenta de calitate intre ele si celelalte brand-uri nu mai este ca altadata. Sint comparabile, la gramada, daca nu chiar mai slabe din anumite puncte de vedere. De aceea acum piata de mina a doua este foarte infloritoare: toata lumea cumpara sisteme medium format de ex, ca Hasselblad 500, in jur de 6-900. La astea se poate pune si spate digital, ca sa nu vorbim de faptul ca lentilele sint cele vechi, care au facut legenda Zeiss.


  51. Cind mi-am luat camera digitala, am ales Nikon. Deoarece calitatea imaginilor obtinute cu cele doua sisteme (la clasa DSLR) este sensibil egala, am avut trei argumente mari si late:
    1 – La Nikon pot folosi toata gramada de lentile vechi si bune, unele extraordinare si ele. La Canon nu. EOS inseamna electro-optical system. Cind au schimbat lentilele pe sistemul EOS, mount-ul a trecut de la cel vechi, FD, la cel nou, EF. Toate lentilele Canon FD NU merg de ex pe un Canon Rebel. Dar eu cu Nikon-ul meu D40 fac poze zilnic cu 50mm f:1.8 si 28mm f:2.8, care sint niste lentile manuale pe care ma astept sa le pun in minutele stra-nepoteilor mei cindva (si sa le fie si lor utile, nu sa le arunce la gunoi). Intr-o lume in care corpurile (DSLR) se devalorizeaza de la o luna la alta, lentilele isi pastreaza valoarea mult mai bine.
    2 – Nikon au cele mai ergonomice si confortabile corpuri. Asta o stie orice prunc fotografic. Plus ca sint frumoase. Daca petrec zeci de ore cu un obiect in mina, vreau sa fie ceva confortabil si frumos, de care sa nu ma scirbesc si care sa nu-mi rupa miinile. Asta e FOARTE important.
    3 – Canon ia masuri tot timpul ca pozele sa arate mai bine din prima pentru ochiul publicului larg. Se petrec mai multe chestii dubioase sau el putin ciudate in procesoarele camerelor Canon decit in cele de la Nikon (ca de ex la capitolul noise reduction).
    In rest, nu conteaza. Just enjoy it.


  52. Despre filtrul oranj, data viitoare. Research it, if you want! I’m curious to see what comes up.


  53. (Am uitat sa zic ca la Canon problema este inca si mai complicata de sub-tipul de mount EF-S – nu exista vreo camera Canon care sa fie capabila sa monteze toate lentilele Canon facute vreodata. In schimb Nikon F4 monteaza tot ce a produs Nikon. Si amaritul meu D40 monteaza aproape tot! Nice going for an entry level DSLR…)


  54. Sderbach, sunt fabuloase comentariile tale. Ai amintit de filtrul portocaliu, il foloseam pentru a accentua comlemantara lui, adica albastrul, pentru ca uneori cerul iesea cretos, „spargind” poza. Accentua norii, ii reliefa. De ce cumperi vechiturile alea maoiste? 🙂


  55. Sderbach, da bine, tăticule, că pe Hitler îl scrii cu literă mare şi îmi ceri si mie asta, dar pe mine mă scrii cu literă mică…. ruşinică… păuzica este de vină.

    Exact acelaşi lucru îl fac şi eu cu aparatele vechi, le sîcîi mecanismele pentru că îmi place cum sună. de aia nu dau nici CAnonul pe film.

    Holga este apratul acela care are un defect de fabricaţie? Era o modă la un moment dat, se obţinea un efect interesant…

    CAnon, Nikon… poţi face poze geniale şi cu o cameră rusească, nu contează…. OCHIUL ŞI MOMENTUL.. astea sînt importante în fotografie…

    Zeiss, lucru nemţesc, adevărat… făcut în Japonia sau China… 🙂

    Da, eu am fost în secta CAnon, Sderbach m-a convins definitiv pentru Nikon, acum este a doua cameră Nikon pe care o am….

    am făcut cîteva poze bune cu Nikonul 8700.

    Rasvan, bun revenit, şi eu am o pasiune pentru chestiile vechi…

    ştii care sînt cele mai bune staţii de amplificare de sunet şi de înregistrare… şi azi…

    cele cu lămpi… nu se compară.

    lumea trece înapoi la lămpi.

    sunetul de inresitrare digitală este metalic

    poate că trecem înapoi pe film.

    le vom developa acasă şi scana pentru digiztalizare…


  56. patrotosule, eu raspund la user name, care e ‘patratosul’, nu ‘Patratosul’. Incerc si eu sa respect o gramatica elementara a blogului/chatului (sau o inventez, daca e cazul). De aia scriu exact numele de user in raspunsuri. Dar, te pot scrie cum vrei tu, vorba ‘ceea: nu se mai cheama eschimosi, acu’ se cheama inuiti…


  57. Draga rasvancristian, cumparatul de vechituri este la mine aproape o manie. Noroc ca ma limitez la citeva domenii care ma intereseaza in mod special.
    La capitolul foto, fiecare stil de aparat a avut/are epoca lui. Daca vrei film 35mm, trebuie sa iei ceva vechi pina la urma, n-ai optiune (cele citeva camere care se fac pt 35mm acum sint ft scumpe noi).
    Imaginile de pe 35mm nu sint totdeauna mai bune decit cele digitale, ba chiar de cele mai multe ori sint mai proaste. Dar procesul prin care ajungi la ele – ala e tot chichirezul (dupa cum stii si tu, ca fotograf experimentat).
    Dupa parerea mea, in ziua de azi se merita sa shoot-ezi digital si medium format. 35mm e putin nici laie, nici balaie.
    Visul meu e sa am o camera large format, cu burduf, din aia la care poti inclina/ridica atit placa de film cit si lentila, pina obtii ce doresti. Asa lucra taticul Ansel, si iaca-ta ce poze facea.


  58. Draga elev (si ceilalti), sper ca stii engleza. Here it goes:

    ‘Moon and Half Dome’ was made by Ansel using a Hasselblad camera and a 250mm Zeiss Sonar lens. This is a *quite* long lens, I should say. Imagine for far he actually was… He was of course on a tripod, as usual. He waited for a while until the Moon was in the right position, as he imagined it in his frame (to imagine the frame, or to take ‘virtual’ photos is called ‘dry-shooting’). He made more exposures, at about one minute intervals, because he was surprised to discover that the Moon was moving faster than he expected. He chose the shot he liked from that lot. Because of the relatively fast movement of the Moon combined with the long lens, the exposure could not be long. (He was fond of long exposures, but not this time.)

    By the way of filters, the rule is simple: the filter lightens its own colour and darkens its complementary (on black and white film). Therefore, rasvancristian has the big prize (a big lollypop), for having the right answer.

    elev, you are right to say that you need a small aperture, which entails a long exposure. This will give you an immense depth of field, which is so important for Ansel and for landscapes in general. But, there is a limit to how small the aperture can be. It is different for each lens and if you close the lens beyond this limit, you have diffraction and a softness of contours. Ansel started the club 64, whose name came from the aperture used in large format landscape photography: f/64 ! That is VERY small.

    Hope you enjoyed the photo. The rest is blah-blah…


  59. Erratum: Zeiss-ul asa se scrie ‘Sonnar’.


  60. Nu-i nimic, am glumit, poţi să îmi spui cum vrei, cu literă mare sau mică, nu contează, şi eu mă semnez cu literă mică.

    da, sderbach, ştiu cum arată camerele alea, dar îţi trebuie o valiză întreagă pentru ele… mai bine cu „săpuniera”


  61. Inca o greseala: ‘iacata’, nu ‘iaca-ta’. Ce inseamna graba…


  62. Sderbach, acum am venit acasa si am vazut ca am premiul cel mare. 🙂 Il cedez pentru tenacitate lui Elev 🙂


  63. uite o idee de ce poţi face cu premiile.:)


  64. http://benhughes.freehostia.com/diy/


  65. Foarte interesant, Fun, dar îţi trebuie un blitz cu telecomandă, detaşabil…

    innteresant,

    Sînt curios dacă Sderbach îl face 🙂


  66. The black body is texturized and has a pronounced bulge in the front right for easy gripping. Both the lens focusing and zooming are smooth and easy.



Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: