Nu te atinge de „pătratele” mele!
ianuarie 31, 2008De cînd am spus că dispar din Top WordPress Ro, toată lumea s-a apucat să îmi dea sfaturi. Cele mai multe, bine întenţionate. Spre exemplu:
„Nu faci bine, vizibilitatea nu trebuie aruncată chiar aşa la coş… că trebuie să fim o lumină… (de aici începeau lozincile)”
Hm, acceptabil, dar cel mai mult m-au înverşunat indicaţii preţioase de genul:
„Dragul meu, ar trebui să pui pe blogul tău numai predici, să laşi prostiile alea cu muzica la o parte şi să te ţii de lucruri serioase…. mai bine ai pune un program de lectură zilnică”
Da? Atunci de ce există biserica? Există sute de radiouri specializate numai pe chestia asta… mult mai bune predici decît ale mele…
„Ar trebui să scrii mai academic, te faci de rîs… să scrii posturi argumentate cu notiţe de subsol… ” (rezum)..
Da, pentru asta există academia, şcoala, conferinţele, simpozioanele etc. Mă duc acolo, dacă vreau..
De ce aş face asta pe blog?
„Ar trebui să îţi schimbi stilul, să fii mai blînd, să fii mai plin de dulceaţă…să nu mai ataci subiecte atît de controversate”
Da? Se poate obţine asta, prin emasculare sau lobotomie. Încă nu am de gînd! 🙂
„Ar trebui să nu mai faci atîta referire la politica cultului, că te citeşte prea multălume şi ne facem de rîs…”
Avem de ce? Atunci să ne facem… Şi Isus i-a făcut de rîs şi de plîns pe farisei şi nu s-a temut că şi noi vor citi mustrările sale către neamul său.
„Ar trebui să faci din blogul tău un blog aristocratic, nu unul aşa prea democratic, că lumea se dă în stambă… ”
Corect! Şi? Care-i alternativa? Un blog constipat? Cu fumuri?
Ultima propunere care mi-a stîrnit un zîmbet în colţul gurii, o glumă de bună seamă, este să îmi închiriez blogul în fiecare săptămîna cuiva ca tribuna din Hyde Park.
Se pare că fiecare ştie ce trebuie făcut cu blogul meu. A devenit un bun comun al tuturor evanghelicilor şi nu numai.
Un fel de colectivizare electronică.
Toată lumea are sfaturi, sugestii, amendări, corecţii etc.
Dragilor, treziţi-vă… e luuuuuuumeeeeeeaaaaaa meeaaaaa! 🙂
Vă mai amintiţi moartea lui Arhimede?
Se spune că i-a spus soldatului care venise să îl omoare: „Nu te-atinge de cercurile mele”. A continuat să-şi deseneze cercurile pînă în momentul în care a primit „lovitura cauzatoare de moarte”.
Există lucruri mai importante decît viaţa însăşi?
Ideile? Propria identitate.
Există lucruri mai importante decît acest personaj literar care se numeşte „Pătrăţosu”
Dragii mei prieteni şi neprieteni,
vă rog, nu vă atingeţi de pătratele mele.
Dacă doriţi, jucaţi şotron pe ele, încercaţi să le aruncaţi, să faceţi farfurii zburătoare, să daţi cu ele de pămînt, dar nu încercaţi să le tăiaţi colţurile.
Cui vrea să facă altceva din blogul ăsta îi aduc aminte că are deja un proprietar…cine are aşa de multe idei despre ce ar trebui să facă cineva pe internet este invitatul meu să facă cu mare hărnicie tot posibilul să îşi pună ideile în aplicare.
Mulţumesc de toate sfaturile foarte binevoitoare, dar deja Pătrăţosu are o identitate, o cale (şi pe calea mea nu trebuie să meargă nimeni, vorba fratelui Marcu Nichifor 🙂 ), o viaţă a lui şi un mod de a privi Adevărul.
Şi după ce ies din Top (Dorin iar citeşte şi nu înţelege, din top ies nu din online-ul lui), tot aici rămîn, la fel, neschimbat, jucăuş, sprinţar şi pus pe şotii.
Lăsaţi, vă rog deoparte, academismul de cartier, spiritualitatea de piaţă, lozincuţele, spiritul de „ai noştri ca brazii”, lăudăroşenia vieţii, pohta ochilor şi altele cîteva ca acestea…
Fiecare în pătrăţica lui, ca să spunem aşa… să fim noi înşine … în devenirea întru Cristos.
Pătrăţosu….. de acum înainte „în pătrăţica lui”..
La patratosu 
Chemarile patrate
chemare la responsabilitate : Fiecare în pătrăţica lui
chemare la autenticitate : să fim noi înşine
chemare la maturizare : în devenirea întru Cristos
ascult.
draga Ihtys,
ce spui tu acolo seamănă a schiţă de predică, dar îmi place 🙂
imaginile le găsesc eu…
ştii tu… toate lucrurile interesante se întămpla „în america”
90% dintre ilustraţiile de la amvoane încep aşa „s-a întîmplat în America…”.
Aşa este cînd pastorii îşi iau schiţele de pe internet, tu eşti original, dar cineva îţi va lua schiţa ta şi o va folosi…
Să fie spre sfinţire
Mă gândeam şi eu… Nu-ţi dau sfaturi, dar nici nu vreau să te las. Dacănu a fost greu de urcat, la vale mergea mai uşor dacă erai… rotund (Aline, nu zic de tine, da poate-i împrumuţi ceva rotunjimi domnului mai puţin învârtit.)
Ei, fie cu doreşti, dar mă tem că n-o să-ţi fie uşor.
Ştii, şi zarul e pătrat. Dacă stă cu şase-n sus, unu e dedesupt, ascuns, dar e. Nu ai cum să ascuzi numărul, oricare ar fi el.
Dar… fie cum doreşti.
Părerea mea, dacă nu ai văzut-o, stă ca o scrisoare deschisă, aici:
http://ionatan.wordpress.com/2008/01/31/eu-sontac-si-un-patratos-cu-gluga/
draga Ionatane,
am ascultat cu un nod în gît cu toată familia de faţă tot ce ai spus tu acolo.
Greu, greu, greu.
Eşti muuult prea generos.
Tocmai oameni ca tine mă silesc să stau o vreme la o parte, ca să fie onorat Domnul nostru.
Are Pavel Stratan un cîntec în care este un vers „cî la vale-i o ţîră mai uşor di mărs”
Ce frumoasă imagine, prefer să stau cu 1 în sus şi cu şasele ascuns… Să fie mai mult „ascunsul” decît „arătatul”. Ah ce idee asta cu zarul tău, poetule boierule!
Acum aş fugi pînă la Brăila să-ţi dau o îmbrăţişare să să te ţin de-o parte, de piciorul ăla de care şchioapeţi. Măcar o zi!
Eu te ţin, tu mergi drept!
Cu mult drag!
Chiar dacă nu este înregistrat încă la OSIM (oare mai există ?), PĂTRĂŢOSU a devenit deja o marcă bună cu drepturi în lumea evanghelică.
Cât despre modificări la ,,PĂTRĂŢOSU „, mai bine sugeraţi producătorilor modificări în reţetele Pepsi Cola sau Coca Cola. Cine ştie poate acolo merge.
Mie nu-mi place Pepsi cu zahăr…altul vrea Pepsi fără cofeină…altul vrea Pepsi…albastru. Vă amintiţi ?… ce a ieşit ?
Cei care aveţi cel puţin 40 de ani nu uitaţi de FRUCOLA…!
Lăsaţi Pepsi să fie Pepsi şi Pătrăţosu să fie Pătrăţosu.
Succes frate Marius şi Dumnezeu să te călăuzească.
SDM
ha, ha, ha, SDM, lăsaţi Pepsi să fie Pepsi şi Pătrăţosu să fie Pătrăţosu…
Am rîs.. .. o grămăzime…
Ştii de ce?
pentru că atunci cînd eram în liceu şi vedeam ceva care era slab, hîş, nepotrivit sau uşor…
spuneam
„ei, pepsi…” adică „ei, un fleac… ” în traducere liberă..
Aşa cred şi eu, că e călăuzirea Lui asta.
Şi pentru Ionatan.
Mie îmi place acolo sus, Ionatane, nici nu ştii cît îmi place.. în fiecare dimineaţă văd că pe locul 1 este un tip simpatic şi deştept, somebody good 🙂 , dar asta este voia Lui!!!
Cum era cîntarea aceea de fratele Moldoveanu?
„Frînge-mi voia… ”
FAcă-mi-se-ntotdeauna după Sfîntul Tău Cuvînt…
Accent:
,,Lăsaţi Pepsi să fie Pepsi (culoarea lui, gustul lui…aciditatea lui…) şi Pătrăţosu să fie Pătrăţosu (colţurile lui, laturile lui…) !
Există doar o singură definiţie pentru pătrat şi doar o singură definiţie pentru „Pătrăţosu”.
Şi mai…accent:
Nu redefiniţi pătratul, Pepsi şi… că deja au fost definite.
Şi mai, mai…accent:
Pătratul are valoarea lui, Pepsi are valoarea lui…
Conluzia accentelor:
Am apreciat ,,postul” Pătrăţosu.
Psalmul 24:1
SDM
Mulţumesc, SDM,
Psalmul îmi place cel mai mult… 🙂
Draga Marius,
Citeam cuvintele tale, argumentele prin care ai aratat ca aceasta pagina este totusi locul tau, o oglinda a sufletului tau, o „fereastra” pe care ai deschis-o spre lume. Fereastra prin care ai privit spre noi toti, cu zambetul tau „patratos” si cald, dar si o fereastra prin care ne-ai lasat si pe noi sa privim inauntru. Ca o invitatie prietenoasa. Tocmai de aceea, abundenta de „sfaturi si sugestii” nu isi are rostul. Am citit acum ceva timp o carte scrisa de un italian care s-a stabilit pe la noi. O carte in care incerca sa surprinda sufletul romanesc cu tot ce are el mai bun si mai rau. O carte exceptionala: Beniamino Faoro: „Românul si felul lui de a fi”. Si spune dansul pe acolo ca noi, românii, suntem cei mai grozavi oameni din lume (adica asa ne socotim noi, asa credem), le stim pe toate si suntem gata sa dam cu …generozitate sfaturi la toti. Mai spuneam eu odata: si numai cititnd unele comentarii, reflectăm fara sa vrem toata „românitatea” noastra. Azi am reusit sa imi supar elevii de la o clasa, spunandu-le ca noi, românii, suntem departe de a ne socoti civilizati in adevaratul sens al cuvantului. Ei bine, ei nu vor sa accepte asta. Dar si simplul fapt de a nu accepta si parerea celuilalt, punctul de vedere uneori diferit de al nostru, poate sa spuna multe despre noi. Subiectul „fierbinte” de ieri a inflamat spiritele multora in acest loc. Dar am gasit si linkul acela cu fragmentul din „Quo vadis”. Martirii sfasiati de lei. Impresionant, cutremurator…Iar noi, cei de azi, sa ajungem sa ne sfasiem intre noi? Desigur ca nu. Nu trebuie asa ceva. Cuvantul este un dar divin minunat. Dar folosit cum nu trebuie, se transforma in arma, care raneste sau poate fi letala. Imi place sa cred si sunt convins ca Dragul nostru Patratos va face totul pentru asta, ca acest loc sa ramana unul al simtamintelor frumoase, al prieteniei sincere, al credintei adevarate in Hristos Domnul nostru, al depasirii oricaror bariere atat de nefiresti. Cineva a tinut sa sublinieze ca intre crestini sunt bariere ireconciliabile, care ne fac sa fim intr-o permanenta lupta. Nu sunt de acord cu el, imi pare rau ca il contrazic. Desi ii respect punctul de vedere. Pt ca putem sa stam la aceeasi masa, putem sa respiram acelasi aer, putem sa suferim, sa iubim, sa fim oameni la fel si unii si altii.Iar bratele lui Hristos ne astepta deschise pe toti. Nu doar pe unii…Sau pe altii…Candva voiam sa invat argumente biblice pt combatut invataturile „celorlalti”. Am renuntat. Orice polemica pe argumente biblice nu duce la nimic bun. Si toata lumea va spune ca are dreptate. Dar dreptate absoluta nu are decat Dumnezeu, Dreptul Judecator. Mi-a placut pe acest blog varietatea de subiecte. Si atata muzica, carti, fotografie…. Ce ar fi fost sa fie aici numai predici si polemici? Stie Patratosu cel mai bine ce sa faca. Si sunt sigur ca o va face cel putin la fel de bine si de acum inainte. Mult succes draga Marius in tot ce vrei sa faci. Vei fi tu insuti si asta va fi cel mai bine!
Sanatate multa si numai Iubire in sufletele tuturor! Cred ca am enervat cu asa comentariu lung cat o zi de post.
iesirea din top inseamna intrarea pe domeniu propriu …oare…
Mariu, se pune la cale o trezire spirituala in romania si prin utilizarea blogului?
Titlul mă duce cu gândul la scenele din grădiniţele de copii, apoi citind textul observ că argumentele sunt pertinente. La urma urmelor, fiecare scrie ce vrea!
sa lasi muzica deoparte?hmmmm intrebarea e mai cinti?scoti un cd si aaaaaaaaaa tinerii sa fii frate pastori de tineri e ca si cum ai fii parinte deci Mrius goo
trezire spirituala mai Alexander?Suntem restul…….Evrei ar trebui sa se intoarca sa se trezeasca suntem neamurile ne va fii luat harul,
si acum marea intrebare frate Marius mai sunt evanghelizarile si trezirile ca pe vremea vece?
cum stai cu sanatatea Patratosule?
Draga Alex, mulţumesc pentru comentariul foarte substanţial.
Ai dreptate, chestia asta este un fel de oglindire a sufletului, dar nu mi-am vărsat totuşi sufletul aici, este o parte…
este un fel de fereastră destul de îngustă, îţi mulţumesc că ţi-ai făcut timp să te uiţi prin ea.
Alex, nicicum, nu ne sfîşiem între noi, întotdeauna leii sfîşie creştinii, sînt între noi, dar nu sînt dintre noi…
Creştinii autentici nu s-au sfîşiat niciodată între ei.
Cred că şi polemicile pe Scriptură au rolul lor şi trebuie avute, dar nu tot timpul şi de la orice mărunţiş.
Nu, Aurel, încă nu intru pe domeniul propriu.
Alexandre, poate că da, cine ştie, Dumnezeu poate folosi şi blogurile, dacă noi vom tăcea, el poate face şi pietrele şi măgăriţele să vorbească.. d-apoi un blog.
Nu-i aşa, Anayana, fiecare scrie ce vrea, cum spunea Cezar, blogul nu este dormitor personal, dar este o locuinţă cu un perete întreg din sticlă
[…] Nu te atinge de “pătratele” mele! 8. Biserica şi memoria colaborării 9. Turul blogurilor (30 ianuarie 2008): Tot mai singur într-o […]
Se ating de pătrăţelele tale? Ia dă-le peste deşte! 😀
Că veni vorba de perete de sticlă… Sunt chestiuni pe care nu le afli decât atunci când intri în hora „publicaţiei”, a propriei „reviste”. Care nu se pot simţi decât în acţiune. Ce descopăr e că uneori stau să gândesc dacă se face sau nu să vorbesc de anumite subiecte şi în ce măsură.
Periculos cu jurnalul. 🙂 dacă e online, mai rău. Ştii ce zicea la un moment dat Eliade vis-a-vis de confesiuni în scris? Ia să caut…
În Memorii:
„Cum nu şovăiam niciodată să scriu şi să public despre mine tot ce mi se părea ca e ‘autentic’ şi adevărat, chiar dacă era stânjenitor de indiscret, tot aşa, în faţa hârtiei albe, nu aveam nici o inhibiţie nici faţă de purtările, gesturile sau gândurile altora.”
Ei, cu jurnalul pe hârtie nu e problemă. Însă mă gândeam dacă mă va lua gura pe dinainte pe viitor, din obişnuinţă. 🙂
Camix, le-am dat deja peste deşte… s-au potolit 🙂
Jurnalul este, într-adevăr, o chestie foarte periculoasă..
Ai dreptate marius e lumea ta.
Si totusi!
Uite cum vede „noua” ta lume Aurel Mateescu:
Sursa:
Mie-mi place situ’ ista.
-cand am nevoie de o portie de ras…intru (faza cu tamango a fost bestiala :))
-cand vreau sa aflu ce le mai bubuie mintea pocaitzilor istora mai mari…la fel: wwww.patratosu.wordpress.com
Sincer: imi place blogu’
cu drag, miculteolog
draga Pety, dac tac nu înseamnă că mi-am pierdut glasul…
Ştii, cîntăreţii, ca să îşi păstreze vocea trebuie să tacă foarte mult… ca să aibe mai mult volum.
Mai vedem, mai vedem, ce să îi facem lui Aurel dacă n-a profeţit bine? 🙂
Pînă acum mie mi s-au împlinit nişte profeţii pe care le-am făcut de cîtva timp încoace… şi n-am profeţit că mi se stinge glasul 🙂
Aurel nu mă cunoaşte personal, deci are dreptul la o opinie „in ingnorantia”.
Mă tem că Aurel crede că mi se stinge glasul din cauza scrisorii lui Beni Lup 🙂
Ar fi gluma lunii.
E bine că lasă loc de întors… „poate mă înşel eu…”
E bine, că eu sînt sigur că se înşeală!
Nu ştiu dacă a mai venit cuiva ideea, ca tot ce se scrie aici să apară într-o carte. Oare ar ajunge doar una ?…
Sunt opinii interesante şi perspective de abordare atât de diferite. De ce să se piardă. Rândurile scrise de noi aici ne aduc în faţă caractere de oameni (doar pentru cei care pătrund fenomenul blog). Peste ani rândurile de aici, poate vor fi mărturii, profeţii etc.
Când citesc opiniile voastre încerc să vă am în imaginaţie. Unii chiar prindeţi contur în mintea mea. Sunt sigur că şi voi faceţi la fel…nu ?
Revin…
Poate cine ştie… o carte ?
SDM
Da, i-a venit cuiva ideea, dar nu ştiu cum ar arăta publicată, sînt sigur că nu toţi comentatorii ar dori să îşi vadă comentariile publicate…:)
Am vazut protestul impotriva unei edituri cu probleme aici si uitandu-ma pe adevarul.ro am vazut ca diferite ONG-uri au creat deja un front pt sprijinirea CNSAS-ului. Nu stiu dar ma gandesc ca poate nu ar fi rau sa apara si protestul alaturi de cei ce sprijinesc lucrurile bune in democratie, uneori doar ne place sa ne bucuram de lucrurile facute de altii si mai putin sa punem umarul.
Ce zici Marius poate Daniel sa le si duca ceva file de dosar celor de acolo ca sa nu zica cineva ca doar scoate. :)? 🙂 ?
Marius, Vlad zice bine, uite mai jos copy/paste, parca ma simt mai putin rusinat ca sunt roman, ce spui?
„Într-un comunicat transmis ROMPRES, organizaţiile neguvernamentale, printre care Grupul pentru Dialog Social, Societatea Academică din România, Asociaţia Pro Democraţia, Alianţa Civică, Freedom House România, Institutul de Politici Publice, susţin că decizia Curţii Constituţionale privind legea CNSAS produce o adevărată restauraţie a regimului comunist şi solicită Guvernului, Parlamentului şi preşedintelui iniţierea şi adoptarea de urgenţă a măsurilor legale care să permită continuarea mecanismului de deconspirare a securităţii şi a colaboratorilor acesteia, precum şi gestionarea arhivelor fostei securităţi.”
O idee geniala, (cel putin pentru mine)
Ar fi super sa se scoata o carte cu blogul acesta.
O sa fiu primu la lansare 😛
…………………………….
Pt. unii ar fi o zi de bucurie, pt. altii plansul si scrasnirea dintilor :))
P.S Clipurile de pe Youtube o sa apara in carte? :)=))
Pătrăţelul romglez e pe 47
( http://botd.wordpress.com/?lang=en ).
Acum.
Când ajungi si acolo pe 1 poti să te muţi la
coooptă!
Micule, nu ştiu cum s-ar putea scoate o carte din chestia asta.. ceva prieteni au nişte idei,
eu am o singură condiţie… să fie o carte pătrată..
dacă mai scriu mult la ea, ajunge un cub 🙂
M-ai prins, Piatră de hotar.. umbli hai-hui prin topuri, speram că nu se prinde nimeni…
lasă că săptămîna viitoare mă mut pe swahili….
problema este că la limbile astea micuţe necăutate, trăgeam tot spre locul 1 🙂
Speram că la engleză mă pierde….
Numai japoneza mă mai poate ajuta, dar acolo nu mai înţeleg nimic din meniu…
Japoneza este limba în care se scrie cel mai mult blog la ora actuală… am aflat şi eu de curînd de la cineva 🙂
ohoho…….
deci creezi diversiune, ai? 🙂
tot degeaba, deja te cunoaste tot poporul, raul, ramul….. nu mai e nevoie de top sa dai de „popa blogist” 🙂
da, şi să vezi, am înţeles că prin ţară pe la UNELE (mai ales acelea conduse de „foşti”)comunităţi se pregăteşte semnarea unui memoriu împotriva mea, împotriva blogului, mai precis…
motivul „instigare la scandal”…
sper că sînt doar bîrfe şi că, de fapt, se pregăteşte semnarea unui memoriu împotriva desfiinţării CNSAS…
îi respect prea mult pe colegii mei ca să cred că se ocupă la vremea asta cu altceva decît un ASTFEL DE MEMORIU…
altfel, Mircea dragă… altceva ar fi diversiune…
Vezi frate Marius dacă nu te cuminţeşti şi instigi lumea la scandal, ai ajuns să fii acuzat că vrei ,,…scandal cu orice preţ…”…!
În loc să-ţi vezi de literele tale, scoţi adevărul la suprafaţa.
Tot despre asta: măcar că au ochi, nu văd şi măcar că au urechi, nu aud…
SDM
eu tot sper că nu este adevărat…
încă sînt mîndru că sînt baptist şi sper să fiu şi mai mîndru de chestia asta…
mai ales dacă se semnează memoriul care trebuie…
în loc să ne luptăm cu adevăraţii duşmani ai turmei lui Cristos, noi ne sfîşiem între noi.
pe de altă parte, dacă este nevoie de un ţap ispăşitor… aici, vă rog!
sper ca pînă una alta se se întîmple o minune şi să devin din „ţap ispăşitor” … „miel ispăşitor”
of, of, ……………
era o gluma Marius cu „diversunea”. Pana la uram eu nici nu inteleg de ce sa te obosesti ca sa-ti pierzi urma prin topuri. lasa-le in pace si fa tu lucrarea al care te-a chemat Domnul, are el grija sa te coboare sau sa te ridice la momentul potrivit. 🙂
Cat despre zvonul cu memoriu, nu m-as mira sa fii tu vedeta, dar sa ne rugam si sa nadajduim ca va fi celalalt memoriu. Cat despre implicarea institutiilor………. dupa ultimele comentarii ale fratelui Talos…… mai bine tac. 🙂
nu crezi ca ar fi o onoare pentru tine, ca ucenic al lui cristos, sa fii primul baptist care-si pierde carnetul de pastor dupa 1989? 🙂
draga Mircea, recunosc că o fac şi din curiozitate, pe lîngă pocăinţa în retragere vreau să văd ce se întîmplă cu topul românesc.
Sînt foarte curios.
N-am carnet de păstor, Mircea, nu voi avea niciodată…
Sper să fie cu dreptate… să fiu amendat pentru că am spus chestii neconvenabile şi sper ca aceste chestii neconvenabile să se numească adevăr… e tot ce sper..
îţi spun pe privat mai multe
Draga patratosule, ramai asa cum te stim.
Nu te lasa ‘rotunjit’ de nimeni :).
Marius,tu ai spate…
Altii,fara,,grade”tocmai au fost somati de sanhedrinul unui cult[ frate cu ,,bapti”]sa dea socoteala pentru a se fi rugat,intr-o zi torida intr-o catedrala.
Stii unde?
Chiar inaintea Preacuratei.
De aici a inceput…lungul drum al zilei catre zi.
Poti citi pe,,nu va jucati cu carbunii” Eulaliei.
Comenturile oaiei ratacite pe la zisa anticristica eclesie.
Sa vezi si sa…crezi,ca de atunci nici inaltii prelati de la culte nu mai au vorbitor cu eretica mielusea[care se mai delecteaza si…cu un rozar sfintit la…Medjugorge,asa,de amorul artei conversatiei,sic!!]
Sa ia pulsul zelotilor,carturarilor,teologilor,masteranzilor,doctoranzilor,enoriasilor fundamentalisti sau ecumenici.
Ca se poarta sincretismul,amvonismul,datul cu gindul,counseling stil,,mingiietori suparaciosi,na.
,,I can only imagine”
Ramai esa cum esti, nu te schimba.
„Japoneza este limba în care se scrie cel mai mult blog la ora actuală.” Este adevarat?