Archive for Martie 2008

h1

„Femeia să se teamă de bărbat…”

Martie 31, 2008

Aşa spune Apostolul Pavel, dar el era celibatar, nu? Ce-o fi voit să spună cu asta? Cum să se teamă femeia de bărbat?

Eph 5:33 πλὴν καὶ ὑμεῖς οἱ καθ᾿ ἕνα ἕκαστος τὴν ἑαυτοῦ γυναῖκα οὕτως ἀγαπάτω ὡς ἑαυτόν, ἡ δὲ γυνὴ ἵνα φοβῆται τὸν ἄνδρα.

De ziua soţiei mele am fost la o nuntă. Mi-a căzut la împărţeală să predic din textul din Efeseni 5:15-33.

M-am gîndit la ce se întîmplă cînd dragostea nu se maturizează, ci numai se învecheşte, îmbătrîneşte. Ce se va întîmpla acestui cuplu cînd vor avea 20 sau 30 de ani de căsnicie? Iată la ce mi-a fugit gîndul.

Textul din Efeseni este un pasaj care poate fi interpretat în contextul comunităţii creştine, în contextul relaţiilor, dar spre sfîrşitul capitolului 5,

Read the rest of this entry ?

h1

„Incompetentul” Petru

Martie 30, 2008

Ucenicia presupune schimbarea competenţelor. Ai fost pescar de peşte, acum te fac pescar de om. Petru este în devenire. Ucenicia desfiinţează proverbul: cîinele bătrîn nu mai învaţă lucruri noi.

Petru se mişcă în Evanghelie între cele două competenţe ale sale, cea nou cîştigată, pentru oameni şi cea veche la care se întoarce cînd este în depresie, după moartea Domnului, la undiţele sale.

grecorepentant-peter.jpg

Din moment în moment iese de pe axa pescăriilor sale, de om şi peşte, peşte şi om şi încearcă a deveni umblător pe ape. Ratează.

Tragi-comică ratare.

Read the rest of this entry ?

h1

Marcello

Martie 29, 2008

M-am îndrăgostit de muzica lui Alessandro Marcello după ce am văzut filmul Anonimul Veneţian.

Nu m-a dărîmat atît de mult filmul cît muzica.

Alessandro Marcello – Concert pentru oboi şi orchestra in Re minor:

1. Andante e spiccato.
2. Adagio.
3. Presto.

Il Giardino Armonico.

Paolo Grazzi (Oboe).

Dir. Giovanni Antonini.

iată şi o superbă transcripţie pentru chitară

Azi îi dedic această piesă soţiei mele, ştie ea de ce… 🙂

h1

Cine a scris asta?

Martie 29, 2008

Am ascultat la radio un citat tulburător. Nu l-am putut identifica. Seamănă a Steinhardt, după stil…

Iată-l:

Răutatea este o osîndă, o moarte anticipată care chinuieşte firea, dar nu e naturală, e o venetică în firea omului. E absurditate multă şi variată în fire. Misiunea lui Isus este descojirea firii de absurditate, de sălbăticie, de caricatura existenţei, demonicul. Asta înseamnă că Isus contează pe miez originar, necontaminat, încă existent în fire, deşi comprimat, dar capabil să îşi cîştige dimensiunea şi valoarea paradisiacă, capabil de har.

Mă poate ajuta cineva să-i găsim părintele? Fără premii 🙂

h1

Tovarăşa balerină…

Martie 28, 2008

Vă mai amintiţi cînd eram cu toţii „tovarăşi”? Vă amintiţi cum suna?

Tovarăşe elev,
tovarăşu soldat,
tovarăşe capitan,
tovarăşa profesoară,

Ce oximoronică exprimare! O ciudăţenie!
Tovărăşia, camaraderia, presupunea egalitatea, eliminarea elitei, dar vă amintiţi cu ce slugărnicie erau pronunţate chestii ca

tovarăşu preşedinte,
tovarăşu secretar general

Unde era egalitatea? Dispariţia elitelor?

2004-12-19-part6_photo.jpg

Cel mai comic mi s-a părut aşa:
tovarăşu pictor,
tovarăşu sculptor,
tovarăşu scriitor,
tovarăşu ziarist,
tovarăşu scenarist,
tovarăşu solist
tovarăşa balerină.

Arta era tovărăşită,
cultura era tovărăşească.

Oamenii erau întovărăşiţi cu forţa.

Read the rest of this entry ?

h1

Despre pluralism şi radicalism…

Martie 27, 2008

în data de 30 la Cluj…. vezi detalii AICI.

h1

Tarkovsky ….

Martie 26, 2008

…despre tradiţie, experienţă, artă, cunoaştere, lume, om, spiritualitate. Tarkovsky este regizorul meu preferat. Poate că se luptă pentru locul I cu Akira Kurosawa.

Într-un interviu pe care l-am descoperit de curînd Tarkovsky vorbeşte despre tradiţie, acceptarea acesteia versus experienţa proprie.

Partea 1

Partea 2

Nu numai în artă, în film, merită să ne aşezăm în faţa acestei dileme.

Cred că şi în viaţa de fiecare zi, dar mai ales în viaţa de credinţă ar merita să ne întrebăm care sînt acele lucruri pe care trebuie să le învăţăm „first hand” şi care sînt acelea pentru care trebuie să dăm autoritate generaţiilor care ne-au precedat.

Oare cum s-ar putea învăţa rugăciunea cel mai bine?

Dacă veţi întreba un neoprotestant, ne va spune: la prima mînă, începi direct, dialog cu Dumnezeu?

Dacă veţi întreba un teolog din cadrul uneia dintre bisericile tradiţionale: prin şcoala rugăciunii, prin cărţile de rugăciuni, prin primirea tezaurului de minunăţii ale vorbirilor cu Dumnezeu.

În următoarele săptămîni vom petrece cîteva zile gîndindu-ne la şcoala rugăciunii…

Pînă atunci… Tarkovsky.

Read the rest of this entry ?

%d blogeri au apreciat asta: