h1

Relevanţa presupune contrast, vizibilitate şi …. mister – Cărbunii Eulaliei 5

Martie 2, 2008

Lumina nu există ca lumină pentru că există întuneric, aşa cum înţelegem binele din pricină răului. Lumina va fi şi dincolo de dispariţia întunericului. În noua cetate a lui Dumnezeu nu va mai fi nevoie nici de soare, nici de alt luminător pentru că Dumnezeu Însuşi ne va lumina[1]. Nu prezenţa întunericului pune în evidenţă lumina, prezenţa luminii judecă întunericul.Mîntuitorul arată spre adevărata problemă a luminii: nu nefiinţarea, ci faptul că nu se iveşte. Este ascunsă. Lumina nu este stinsă, este ascunsă. Pentru a birui cu totul întunericul lumina trebuie să se urce la locul ei, nu să intre în fiinţă şi să îşi înceapă existenţa, ci să apară.

Vizibilitatea va asigura contrastul şi prezenţa în locul destinat va produce vizibilitatea.

La fel este în cazul sării, la fel în cazul cetăţii. Toate cele trei imagini poartă cu sine mesajul diferenţei în sensul distinctivităţii faţă de mediul în care sînt destinate a se dizolva. Sarea este eficientă în carne, tocmai din cauza incompatibiltăţii cu sîngele, lumina iese în evidenţă în întuneric tocmai pentru că cele două sînt incompatibile, iar cetatea este vizibilă tocmai din cauza văilor pe lîngă munte.

Sarea este compatibilă cu pămîntul şi întunericul cu obrocul, şi pierderea în şuvoi cu valea. Cetatea la vale este sat….lumina sub obroc este întuneric, nu sub obroc, ci pentru restul cămăruţei, adică în locul în care este cea mai mare nevoie de ea şi sarea în pămînt este tot pămînt.

Relevanţa înţeleleasă ca vizibilitate prin contrast şi diferenţă ar trebui să fie noul program al bisericilor noastre.

Dacă cineva care intră în unul dintre sanctuarele noastre (oare mai poate fi numit aşa?) şi confundă ce facem noi acolo cu ceea ce s-ar întîmpla în cadrul unui concert mediocru de muzică (de cele mai multe ori de proastă calitate şi cu o sonorizare îndoielnică) contemporană sau cu conferinţă susţinută de vreun tip simpatic pus pe glume, atunci ne-am ratat vocaţia.

De cele mai multe ori bisericile noastre, care îşi construiesc programele în aşa fel încît oamenii obişnuiţi cu programele cultural-artistice şi „de brigadă” sau cu Vacanţa Mare, Doru Octavian Dumitru sau Surprize surprize să se simtă bine, ratează tocmai esenţa chemării de a fi se înălţa deasupra ofertei la îndemînă.

Taina, misterul, înfiorarea, cutremurarea, ritualul pentru care era necesară iniţierea prin catehizare au dispărut în favoarea unei accesibilităţi şi disponibilităţi care i-au răpit bisericii farmecul şi frumuseţea. Biserica tinde să nu mai aibă secretele ei şi Sfînta Sfintelor.

Dar oare este biblic şi necesar?

Dacă ne uităm cu atenţie la scrierile Apostolului vedem că vorbeşte despre taine şi mister şi desrpe un anumit fel de manifestare al comunităţii creştine care ar putea aduna împrejurul nostru oameni „neştiutori şi proşti”[2], care cred că cunosc ceea ce nu cunosc şi smintesc şi pe alţii.

Chemarea bisericii este să se manifeste în aşa fel încît să fie un spectacol frumos şi tainic, de neînţeles pentru lume, iar făcînd binele să provoace admiraţie, amuţire, uimire şi tăcerea plină de complexe.

Din cauza pierderii contrastului, misterului şi tainicului, Biserica nu mai oferă acea înfiorare şi spaimă sfîntă, reverenţă şi sentimentul de inadecvare a omului firesc cu sfinţenia. Timiditatea este alungată de un mediu în care omul de lume se simte mult prea repede şi mult prea abrupt, mult prea bine, prea comod, prea repede integrat şi mult prea „acasă”.

Este de înţeles acum de ce majoritatea celor care se convertesc spre biseicile tradiţionale liturgice în Occident vin din biserici „relevante” în sensul cel mai prost al cuvîntului? Este de înţeles de ce îi adunăm doar pentru o vreme pe oameni care caută o experienţă religioasă după care îi pierdem spre religiile orientale cu mare succes pe piaţa de religii de o vreme încoace? Este de înţeles de ce clientela bisericilor relevante este formată în primul rînd din copiii din celelalte biserici evanghelice, crescuţi în medii mult prea înguste pentru gusturile lor, dar care caută doar un mediu în care să aibe un pic de baterie şi să vină îmbrăcaţi în aşa fel încît să nu fie condamnaţi?

Biserica trebuie să îşi recupereze tainicul, misterul, liturgicul pentru a crea contrastul şi pentru a-şi recîştiga distinctivitatea faţă de orice alt mediu în care taina nu-şi are locul. Biserica ar trebuie să îşi refuze prea generoasa accesibilitate şi disponibilitatea cu mireasmă de uşurătate. Biserica trebuie să-şi recupereze aciditatea, tăişul şi sărătura pentru a realiza incomoditatea şi sentimentul de inadecvare a celui care caută prezenţa lui Cristos în comunitatea Duhului, Biserica trebuie să capete din nou altitudinea de care a fost speriat poporul atunci cînd Moise a început să urce pe munte cu Dumnezeu. Biserica ar trebui să fie muntele pe care urcă Moise, Biserica ar trebui să fie jertfă sărată[3] pentru altar, Biserica ar trebui să fie lumină de neatins pentru pruncii spirituali, sus, în sfeştnic, nu prea la îndemînă, Biserica ar trebui să fie aşa de sus pe dealul urcuşului spiritual încît orice neatrenat să gîfîie plătind preţul urcuşului, atît de tare, încît cerul gurii pruncilor să se încreţească la gustarea bucatelor grase şi miezoase, din belşug condimentate, pe care le oferă.

Atunci vom redescoperi necesitatea călăuzirii, sprijinirii, a putării poverilor, adică a mentorului spiritual şi a uceniciei. Un mediu în care totul este pe înţeles, o sare care este prea jos şi o lumină pusă pe sub pat oferă o atractivitate de scurtă durată pentru orice căutător, dar, la fel ca în cazul unei fete uşuratice, fiică a Sionului care, în loc să fie cetate neatacabilă, este ca o covergă între castraveţi[4], iar „prietenii” o părăsesc foarte repede pentru a căuta fata misterioasă, inaccesibila, cea de cucerit ca o cetate, pecetluită ca mireasa din Cîntarea Cîntărilor[5]. Dacă Biserica nu va oferi răspunsul la această căutare a oamenilor, la această foame adînc pusă în noi de Dumnezeu, atunci cine îl va oferi? Cine?

Dacă tot este să apelăm la „firea” oamenilor pentru a-i atrage spre biserică, oare de ce nu am apela, ca buni pescari de oameni, chiar la momeala „fructului oprit”? În Cîntarea Cîntărilor tensiunea dragostei şi atractivitatea celor doi miri unul faţă de celălalt este garantată tocmia prin acest joc de-a v-aţi ascunselea. Mirele aleargă, călătoreşte, caută, mireasa umblă prin cetate, călătoreşte prin vii, fiecare dintre miri are drum greu de făcut spre celălalt. În Cîntarea Cîntărilor se călătoreşte mult, se vorbeşte mult, se ocoleşte mult, de aceea este o cîntare frumoasă, pentru că este „pe ocolite” şi pentru că uşa este închisă şi clanţa bine asigurată. Uşile închise din cîntarea cîntărilor şi odăile care garantează despărţirea între înăuntru şi afară, acelea măresc dorinţa mirelui şi tînjirea miresei.

Să tînjească oamenii după Biserică tocmai pentru că este diferită, să o dorească tocmai pentru că este greu accesibilă, să plătească preţul urcuşului, preţul aşteptării celei de dincolo de uşi, să fie curioşi precum copiii asupra tainelor părinţilor şi să iscodească cu întrebări pentru răspunsuri ascunse în mister.


[1] Apocalipsa 22:5 Acolo nu va mai fi noapte. Şi nu vor mai avea trebuinţă nici de lampă, nici de lumina soarelui, pentru că Domnul Dumnezeu îi va lumina. Şi vor împărăţi în vecii vecilor.[2] 1 Petru 2:15[3] Marcu 9:49 Pentru că fiecare om va fi sărat cu foc şi orice jertfă va fi sărată cu sare.

[4] Isaia 1:8 Şi fiica Sionului a rămas ca o colibă în vie, ca o covercă într-un câmp de castraveţi, ca o cetate împresurată.

[5] Cîntarea Cântărilor 4:12 Eşti o grădină închisă, soro, mireaso, un izvor închis, o fântână pecetluită.

Avertizare: acest text nu este finisat din punctul de vedere al expresiei şi formei. Vă mulţumesc pentru îngăduinţă, dar aştept sugestiile dvs. pentru îndreptare.

42 comentarii

  1. ma dau batut
    asta este un fel de „lucrare de dimplomă”?
    nu se potriveste deloc, parerea mea, cu un blog

    si apoi despici prea mult firul in patru

    daca vrei poti sa stergi acest comentariu

    imi plac partile aplicative 🙂


  2. poti sa ne anunti din timp cat este de lung?

    cu tot cu bibliografie 🙂


  3. Nu vad contributia Sfintilor Parinti, din cate stim sunteti si profesor de patristica, unde este exegeza Parintilor in acest material?


  4. partea asta cu misterul imi pare ca duce inspre un soi de ghettoizare a bisericii, sau ma rog… suna a ceva foarte exclusivist in orice caz. la urma urmei calea e ingusta, nu?
    Contributia sfintilor parinti… se regaseste in mnodul in care gandeste si scrie patratosul articolele astea… cred 😀


  5. ah… si inca ceva. mi-am adus aminte ca cineva (parca o matusa de-a mea) mi-a zis de un american care a venit in romania (oops, tb cu R mare ;))) si a devenit ortodox, tocmai pentru a recupera ceea ce numesti tu „tainicul, liturgicul”. ce parere ai(aveti) despre asta?

    :)>-


  6. Draga Marius ai surprins aspecte, daca imi permiti sa le nu mesc „de scandal”. Telenovelizarea multor programe din biserici incearca sa creeze cum ziceai un cadru placut atractiv(nu sunt impotriva frumosului, a artei), in schimb toate astea usor usor elimina trasaturile unui adevarat sanctuar inlocuindu-le cu programe cultural-artistice mediocre sau submediocre.

    Mai grav este faptul ca enoriasii manifesta un interes marit fata de aceste programe de brigada. Incercarile unor clerici de a le elimina creaza valuri de proteste. Ma gandesc cum ar fi aratat epistolele NT-ale daca ar purta marca programelor de brigada.

    Ai observat f bine elementele care deturneaza de la sensul original. In momentul in care formele nu mai pot exprima relevanta in termenii pe care i-ai descris, apare criza de identitate, in consecinta multi – vor aderarea la valorile seculare.


  7. Intr-adevar,Biserica tebuie sa ramana un loc, sfant, serios, care sa impuna respect,dar cateodata, cand atmosfera e…molesita, ce duce spre starea de somn, o „vorba de duh” bine gandita, o gluma sanatoasa ce capteaza interesul face mult bine.


  8. Sincer…de multe ori zic,ca la ortodocsi se pastreaza misterul,atmosfera speciala,care te imbie la reculegere…la adunarea gandurilor,a faptelor..
    Prea sunt imprastiate toate la noi,ca si la Vocea evangheliei,s-a intamplat ca am si plans,pentru ca se transmitea la Berasov,o muzica atat de lumeasca,ce sa mai fie vorba de mistic…ceva dureros de lumesc.
    Spuneam odata fiului meu ortodox,ca in cer ar trebui sa fie muzica ca la voi,unele lucruri ca la „noi’…el imi zice?
    si tu crezi din astea?
    Da cred ca ar trebui sa fie mult mister,multa taina,o muzica mai bisericeasca decat la noi,
    multi asa s-au obisnuit ,ca nici nu reactioneaza la acest post despre biserica.
    E f.bine prinsa starea bisericii de astazi. Ce trebuie facut?eu as vrea sa copiez sa dau fratilor si surorilor…cum sa fac?


  9. asteptam propuneri de solutii institutionale la nivel de cult……. 🙂


  10. Relevanta a fost confundata cu atractivitatea, in felul acesta s-a trecut la cosmetizarea Evangheliei lui Hristos pana la forme de care s-ar „cruci” nu numai Parintii bisericii, ci chiar reformatorii ei.

    Cosmetizare facuta de oameni care au lepadat crucea lui Hristos, au „largit” calea si au scos usa din incheieturi, amagind in felul acesta ca scopul lor „nobil” este de lasa sa intre in Imparatie cat mai multi,din pacate sunt cei pe care deja Hristos ii lasa afara.

    Cochetam cu lumea, ii imbratisam metodele si lasam pe oameni fara Cel care le ofera mantuirea.

    Acum nu ii mai zicem evanghelizare, ii spunem „Festivalul Sperantei”, nu mai chemam pe oameni la a-si plange pacatele, cere iertare de la Dumnezeu si a se intalni cu Hristosul rastignit si inviat, ci ii invitam la „Festivalul Torturilor(nu tortura, ci prajitura cu crema, fara nici o gluma)”.

    In curand cine stie ce vom mai sarbatori si cum Ii vom spune chiar Domnului Isus ca sa nu mai deranjam pe nimeni si sa putem ajunge cu „evanghelia” la cei care vor sa ramana asa cum sunt in pacatele lor dar, avand ca Dumnezeu pe cel ce uraste pacatul.


  11. daniel_b,
    auleo,daca cu o vorba doar de duh,scoatem noi moleseala,care e din cauza lipsei puterii Duhului Sfant,la asta s-a ajuns,
    aici au stricat mult americanii,
    care au intrat la noi in biserica,
    cu vorbele de duh,fara Duh.
    Spun asta cu toateca la predica unui american,m-am intors,dar ce au facut ei…de la ei ni se trage lipsa
    de seriozitate,de sfintenie,de respect..
    Ei au venit cu glumele,
    acolo unde e o cruce ,nu poate fi niciodata ceva de ras.


  12. Bisercile traditionale cultivă un sistem estetic bazat pe impresie – arhitectura cladirii, designul interior si exterior. Impresionismul ofera un cadru de perceptie senzoriala diferit astfel incat mediul sa reflecte o imagine mistica.

    Din punct de vedere al efectului artistic sunt la inaltime.

    Pot spune ca sentimentul care ma incearca in astfel de cladiri impresionante ma determina sa ma gandesc la Dumnezeu. Consider ca arhitectii bisericilor traditionale stapanesc mai bine impresionismul decat noi.
    Dar evlavia, relevanta nu se pot rezuma doar la arhitectura.

    Ma gandesc cum ar arata un program evanghelistic de duminica seara tinut intr-o impresionanta catedrala ortodoxa, romano catolica, etc 🙂


  13. Vlad, fantastic Festivalul torturilor 2007 Caransebes 😀 – interesant filmuletul dar nu o sa il mai arat la nimeni 😀 .

    Ma rezum la a afirma ca exista ravna dar potentialul artistic …. 🙂 . Oricum titlul cu continutul nu au nici o legatura decat ca amandoua sunt exprimate in limba romana 😀


  14. Impresionismul ca motor emotional,a existat se pare si in cazul templului, iar Domnul Isus i-a adus cu indemnul spre cele ceresti pe ucenicii gura casca dupa cele pamantesti.

    Nici misticismul bisericilor traditionale si nici reforma n-au reusit sa tina oamenii aproape de Hristos si sa-i fereasca de deformarea lumeasca.

    Eu cred ca trebuie sa privim in directia buna spre a dobandi misticismul dat de relatia bazata pe cunoasterea lui Dumnezeu, cea necesara, dar si pe neputinta de cunoastere deplina datorita limitarii,dar in acelasi timp sa pastreze dulceata prieteniei si fericirea relatiei.

    Privirea catre Dumnezeu si inlauntrul nostru va da ceea ce lipseste bisericilor noastre, cat despre monumente si lucruri pamantesti marete, vor trece ca si templul.


  15. offtopic

    elisa, ce biserica frecventezi in brasov?
    Multumesc!


  16. romuluss, mie imi vine sa plang. Sunt trist cand putem ajunge in halul acela. Este o dezonoare pe care i-o aducem lui Hristos si un adevarat deserviciu adus celor nemantuiti.

    Suntem biserica festivalurilor de tot soiul, mai putin Biserica marturisitoare a mortii si invierii lui Hristos.


  17. Da, din perspectiva gravitatii situatie sunt de plans lucrurile intr-adevar. Nu le cunosc vietile acelor oameni ca sa pot emite o parere valida pe baza unei fise de observatie – dar aparentele nu dau o impresie buna.


  18. Visitorule, lasă să fie hrană pentru toţi, nu fii egoist.

    Da, încerc să fiu aplicativ.
    N-am apucat să postez restul pentru că azi am avut slujbe şi acum ascult Vesperle de RAchmaninov, a propos de muzică, Elisa, şi citesc Glafirele lui Cristi…

    Adică fac mai multe trebi deodată…

    da, ai dreptate, despic un pic firul, stai să vezi Glafirele, acolo să vezi despicare…

    Asta este odihnă şi tratament, clătire de ochi, atît. Sgîrmat la suprafaţă.

    30 de pagini, fără bibliografie, că nu prea am consultat ca să nu despic firul de păr în patru 🙂

    Patrix, credeam că e altcineva, mă induseşi în eroare.
    Da, nu are note patristice. S-ar fi prelungit foarte mult studiul şi nu este „relevant” acum pentru studiul meu un excurs patristic.

    Oricum am căutat pentru comentariul meu la predica de pe munte in patristică şi te asigur că sînt chestiuni foarte interesante.

    Revin ….


  19. „Biserica trebuie să îşi recupereze tainicul, misterul, liturgicul pentru a crea contrastul şi pentru a-şi recîştiga distinctivitatea faţă de orice alt mediu în care taina nu-şi are locul.”
    Mi-au placut mult aceste cuvinte, dar intreg ciclul de articole mi-a mers la inima. Aceste ganduri ar trebui citite de toti. Pentru ca de multe ori ne ascundem in spatele unor etichete care nu reflecta nici pe departe o realitate spirituala. Intreagă Biserica lui Hristos suferă astăzi din pricina copiilor sai. Iar criza de identitate e o realitate pentru toti. E bine ca nu uitam sa ne raportam, macar din cand in cand, la „cei dintâi”, căci ei ne dau masura vredniciei(FA.2,42-47)si a staturii celei adevarate.


  20. Multi membri ai bisericii sint ;copii reci ai lui Dumnezeu „O influenta negativa a fost probabil chiar lipsa de formare a conducatorilor.Peste bisericile noastre s-a abatut un spirit de indiferenta foarte daunator si serios .Toti pastorii seriosi cu simtul raspunderii se zbat cu problema aceasta . Trezirea trebuie sa pornesca in mod esential prin rugaciune .Ar trebui sa fim primii in a cere pentru noi insine ,ca trezirea si insufletirea sa porneasca in noi .Iar atunci cind ne sint aprinse inimile,sa pornim plini de indrazneala la lucru .Cind noi nu suntem cum trebuie sa nu dam vina pe altii.Insufleteste_ti lucrarea in cursul anilor,Doamne! Fa-Te cunoscut in trecerea anilor! Habacuc 3;2


  21. Patratosule, foarte frumos articolul, dar nu cred ca ai fi prea apreciat cu el de marea masa a „enoriasilor” tai.Multi dintre ei tocmai de aceea s-au convertit la np, fiindca au cautat o experienta spirituala simpla si facila,daca vroiau taine, ritual, cutremurare, indrumator spiritual (duhovnic) se indreptau spre ortodoxie.Citind multe dintre postarile tale mi-am dat seama ce dreptate avea parintele Rafail Noica atunci cand spunea ca „omul, prin fire, este ortodox…”
    ( daca te intereseaza si restul textului il gasesti aici:
    http://www.ziaruldemures.ro/fullnews.php?ID=1995))


  22. Irina ,nu cred ceeea ce spui,majoritatea au plecat odata de la ortodocsi,nimeni nu se intoarce daca nu-L cauta pe Dumnezeu,mai intai,nu cauti in primulrand experienta spirituala simpla,pantru ca la inceput nu stii nici de una ,nici de alta,cei profunzi,cauta pe Dumnezeu,ori in B.Ortodoxa,nu inteleg oamnenii nimic din predica cantata..o spune nu un ortodox,ci f.multi.


  23. Paul,era vorba de biserica baptista 2<care acum e f.lumeasca,acolo m-am intors,era o boserica calda,dar am plecat multi din cei vechi de acolo,din cauza liberalismului,(+interesele banesti-Mamona_)Ne-am transferat la Bis nr 1,dar de 3 ani sunt in Caransebes.


  24. Criza prin care trecem,este „apostazia?”
    E necesar ca fiecare biserica sa intoarca in interior,sa
    se judece,in interior,in ceea ce greseste,e greu,cand inchinarea de ani de zile s-a facut,lipsindu-i elemnetele de baza,spre exemplu Visitor,nici nu vrea sa auda!
    De ce? cati sunt ca el?multi,”e multi”
    Cred ca mai degraba o rupere din biserica cam liberala,in biserici mici,conservatoare a tot ceea ce ne cere Dumnezeu.In cele mari,greu e sa mai scimbi ceva,poate ca prigoana.


  25. * sa mai schimbi ceva,poate prin prigoana


  26. tot offtopic

    Multumesc pentru raspuns, Elisa.

    Trebuie sa specific ceva insa. Biserica Baptista nr.2 „Speranta” este Biserica in care eu am crescut de mic, in care l-am cunoscut pe Dumnezeu, si in care activez si acum. Observ anumite tendinte libertine (nu liberale), si influentele banesti despre care vorbesti, dar nu vad de ce am putea-o eticheta ca si biserica liberala. Este o opinie subiectiva, recunosc, dar daca va fi cazul de liberalism aici, am sa imi caut locul in alta parte…


  27. elisa, predica nu e cantata, sunt cantate doar …cantarile :).Iar pe Dumnezeu nu-L gasim prin predici, ci prin rugaciune.


  28. Ai, oarecum, dreptate.
    Exista o tendinta certa de a aluneca catre derizoriu si a banaliza evanghelia de dragul relevantei. Cred insa ca, dincolo de formele de manifestare, ceea ce ne lipseste este substanta, continutul, esenta traita, experimentata. Spectacolul apare atunci cand prezenta lui Dumnezeu dispare; la fel, predicatorii care se manifesta isteric sunt, indeobste, cei care nu prea au nimic de spus. Dar repet: problema nu tine de formele adoptate ci de lipsa cunoasterii reale a lui Dumnezeu. Putem fi la fel de lumesti cantand muzica gregoriana si dandu-ne ochii peste cap. Desi, probabil ca in firea mea, ma voi simti mai bine pe ritm de rock & roll.


  29. Draga N-O si Elisa, v-am trimis, dar mi s-a intors inapoi din pricina marimii fisierului

    Nicicum, misterul recăpătat înseamnă atractivitate. O fată inaccesibilă, ca cea din Cîntarea Cîntărilor este iubită de REge.

    Exclusivitatea atrage, „fructul oprit” ademeneşte.

    Da, îl cunosc personal pe acel american şi am discutat cu dînsul. Exact asta era unul dintre motive… desacralizarea sacrului

    Romuluss, da, de scandal, de poticnire, cum vrei să spui,

    Fiecare are enoriaşii pe care şi-i cultivă şi îi are aşa cum îi educă.
    Este penibil să vezi oameni spălaţi pe creiere, dar altfel… cu trupe de laudă şi închinare, care cîntă cu accent american (chiar nu ştiu ce au şi de ce cîntă aşa… parcă li se înţepeneşte limba în gură… imitînd trupe cunoscute, dar cu o prestaţie sonoră mediocră. )

    Interesant ce spui tu, oare cum ar fi fost NT cu asemenea programe de brigadă…

    Uitaţi-vă la lucrurile în care stăruiau apostolii.. Nu în cîntare, ci în citirea cuvîntului, rugăciune, frîngerea pîinii.

    Draga DAniel B. aşa cum spunea Elisa, o vorbă nu „de
    Duh” ne trebuie, ci „cu Duh”

    Şi eu trebuie să mă pocăiesc că prea abuzez uneori de simţul umorului.

    Mircea, nu spera şi nu ai teamă!

    Au, Vlad, am privit cu ochii în lacrimi la acea penibilitate cu festivalul torturilor.

    Dumnezeule mare! Avem teiade, castaniade, pepeniade, torturiade, ce mai urmează?


  30. Draga Romuluss,

    Impresionismul nu este chiar ceea ce descrii tu acolo.
    Lucrurile sînt puţin mai complexe.

    Nu efectul artistic este cel care contează, este o problema legată de percepţia timpului şi spaţiului liturgic, eu cu asta am început.

    Alex, cred că fiecare biserică are problemele ei cu desacralizarea.. unii într-un fel, alţii în altul.

    Spre exemplu, nu cred că într-o biserică ortodoxă au loc icoanele de prost gust, kitschurile pe care le-am văztut pe la unele altare şi deasupra lor scris cu litere din circuit electric „Hristos a înviat… ”

    Despre decadenţa arhitecturală şi cea picturală nu mai vorbesc.

    Viorica, corect spus, totul începe de la rugăciune. Biseici cre se roagă mai mult, de asta avem nevoie

    Irina, ba uite că este apreciat…
    Din păcate, aşa cum îi spuneam lui Alex şi BO se luptă cu aceleaşi probleme, aceeaşi Mărie cu altă pălărie…

    Primejdia cealaltă, în efect de pendul, este formalismul religios, ritualul fără simţire.


  31. Dacă oamenii caută o „atmosferă” sînt cei mai nenorociţi dintre oameni.
    Dacă îl caută pe Cristos, Îl vor găsi.

    Dan H,
    ai spus foarte bine

    „Exista o tendinta certa de a aluneca catre derizoriu si a banaliza evanghelia de dragul relevantei.”

    Da, sigur, tocmai asta îi spuneam Irinei, conţinutul este cel care ne dă bătăi de cap tuturor. Esenţa.

    Experierea poate fi înşelătoare.

    Şi eu „în firea mea” 🙂 m-aş simţi mai bine pe ritmulde care spui… dar în fire…


  32. offtopic Paul,cred ca ne si cunoastem,mai ai o sora?e f.trist;
    acolo „m-am nascut” ,deoarece nu era ceea ce invatasem de la Domnul,am postit si m-am rugat,apoi el mi-a aratat”iesiti dn mijlocul lor”
    Am incercat sa vad ce mai faceti,am intrat in bisrica,cand a fost fr.Panican,dar nu am stat mult.
    Totul e numai fire.David a plecat,dar a lasat in urma
    ceea ce a adus din America.
    Biserica nr1 este mai serioasa.Fratele Corin deocamdata
    pare serios in lucrare.


  33. offtopic

    Elisa, da, mai am o sora. Nu imi amintesc cand a fost fr. Panican la noi ultima data, poate ma ajuti. Sa stii insa ca „totul” nu e „numai fire”. As fi vrut sa iti dau linkul catre predica de duminica dimineata, dar inca nu au pus-o baietii online. Daca ai curiozitatea, cauta te rog zilele urmatoare pe http://www.bbsperanta.ro/audio.html (daca e cazul, fr. Marius, stergeti commentariul) mesajul de Duminica, 2 martie, dimineata. Biserica nr.1 este mai sobra, intr-adevar. Asta si pentru ca media de varsta acolo e cu vreo 10-15 ani mai in varsta decat cea de la Speranta. Sper sa particip duminica dimineata la ordinarea fratelui Corin.


  34. Buna Paul O. ce mai faci ?
    Nu stiu daca ma recunosti dupa nume care de fapt este versiunea latina de la Liviu .Nu scriu sub pseudonime si nici nu am o parere prea buna despre cei ce o fac.


  35. Liviu, imi pare rau, dar nu te recunosc nici dupa numele latinesc, nici dupa cel romanesc. 🙂


  36. Liviu o fi cel care a fost cu Pavel,la cursuri la Institutul care functiona in 96,dar Paul era micut.
    Paul ,Panican,a fost cam 4ani ,in urma,
    dar nu conteaza cand,
    am vrut sa -ti spun ca plutea un aer greu acolo,de ceva omenesc,corul care statea jos,(vopsite la par si pleoape,
    imi pare rau,dar asta e LUME,)
    cand biserica canta??nu am mai vazut asa ceva?noi nu cantam Domnului?sau ei oboseau,de atat stat in picioare?si era asa ceva..diferit de ceea ce trebuie sa fie cand intri intr-o biserica.
    Am vorbit cu tine asta vara ,cand ai fost la Bis 1,m-ai recunoscut ,desi nu ne-am vazut multi ani.
    Domnul sa-ti dea lumina!


  37. Paul draga , sotia mea e din biserica de la voi ; luna deconspirarilor a trecut , asa ca nu ma fa sa-mi dau numele de familie.
    Nu uita ca ai fost la mine in casa cu O.O. cand erai inprimul an de studentie.
    Think man , think.


  38. Nu Elisa nu sunt acel Liviu ; noi doi nu ne-am intalnit niciodata.


  39. Livius…dar cum sa nu stiu man :). tare greu…


  40. Vremurile au trecut si biserica din Caransebes ofera sarbatori care aduc lacrimi de intristare.
    Speranta (cea care ne scoate pe noi in evidenta) a luat locul lui Eben Ezer (cea care era o aducere aminte unde in evidenta era scos Domnul: pana aici Domnul ne-a ajutat.)
    Poate nu este tarziu sa ne intoarcem inimile catre Domnul Dumnezeu si sa lepadam tot ceea ce incet si pe nesimtite ne-a departat de chiar fericirea noastra: Isus Hristos.


  41. Paul eu ma bucur ca iar te-am intalnit.Domnul sa-ti fie calauza ta in toata vremea.


  42. Elisa, si eu ma bucur. Vom fi prin preajma, in cafeneaua asta… 🙂



Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: