h1

Comunicat: De ce am refuzat premiul Thymos?

Martie 13, 2008

Dat fiind faptul că azi am fost sunat de Cargus pentru înmînarea premiului Thymos, astăzi dau această declaraţie pregătită de mai multă vreme: am refuzat Premiul Thymos.

Precizez că ideea acestui refuz mi-a stăruit în minte încă de la data anunţării acestor premii. Setul de „evenimente” din ultima vreme nu mi-a influenţat dramatic decizia, dar m-a ajutat să rămîn ferm astăzi.

Dacă este necesar voi detalia cauzele acestui refuz, însă consider că este instructiv, dincolo de orice polemică trecută sau posibilă, să enunţ pe scurt o parte dintre aceste motive.

Consider că este util să le supun analizei, pentru că discuţia pe tematica implicată de un asemenea proces trece dincolo de tribulaţiile prezentului.

Mărturisesc că am fost ezitant, martori îmi sînt cîţiva prieteni, în a accepta sau nu aceste premii doar din cauza interpretării greşite a gestului meu tocmai în contextul deosebit de delicat al reacţiilor împotriva mea din ultima vreme.

Între timp au apărut noi „evenimente” care nu mai favorizează deloc o înţelegere obiectivă a respingerii mele. Risc totuşi să îmi exprim punctul de vedere.

Iată motivaţiile mele:

1. Premierea presupune instituţionalitatea. Instituţiile dau premii. Persoanele dau cadouri. De la persoana Alin Cristea am primit cu bucurie şi supriză cadouri, dar nu am recunoscut niciodată anumite „instituţii”. Prin acceptarea premiului aş fi acordat statulul pe care nu l-am recunoscut niciodată iniţiatorului acestui proces.

2. Premierea presupune un ascedent al premiantului asupra premiatului şi autoritate. Eu nu am recunoscut anume autorităţi şi ascendenţe, mai ales în spaţiul virtual.

3. Premierea presupune o jurizare transparentă. Asemenea jurizare a fost prea puţin transparentă în opinia mea. Discuţiile pe mess şi „teleconferinţele”, în traducere liberă chat-ul, nu cred că garantează corectitudinea unui asemenea pretenţios demers.

4. Premierea prespune criterii clare după care se face jurizarea. Aceste criterii au lipsit în opinia mea. Gusturile şi opiniile personale sînt una, dar nu reprezintă motivaţiile pentru acordarea unor asemenea premii. Acelea se numesc cadouri şi sînt personale.

5. Premierea presupune autorităţi în domeniu care să facă jurizare după criterii clare. Aceste autorităţi au lipsit din procesul cu pricina.

6. Premierea pentru o activitate publică, dar în acelaşi timp personală cu scopul self developmentul-lui nu ar trebui premiată. Dacă este nevoie, voi detalia această afirmaţie destul de criptică.

7. Premierea presupune o ierarhizare a valorii, adică topuri. Sînt radicalmente împotriva topurilor de orice fel. Premierea a creat un top pe care îl resping categoric tot din pricina absenţei criteriilor. Nu cred că trebuie încurajat sportul românesc preferat: datul cu părerea în necunoştinţă de cauză.

8. Premierea aceasta şi orice fel de premiere mă poziţionează într-o relaţie cu „publicul meu” şi cu ceilalţi colegi blogeri pe care nu o pot controla, nu o doresc. Nu doresc ca ceilalţi colegi blogheri să mă vadă ca un competitor, aşa cum nu doresc ca cei care îmi citesc blogul să mă vadă ca „premiatul”. Nu doresc să înmînez nimănui autoritatea de a mă repoziţiona în blogosferă după gusturile proprii şi bunul plac şi eu să accept asta cu zîmbetul pe buze. Prefer să îmi controlez, atît cît se poate relaţia cu cititorii mei şi cu ceilalţi colegi.

9. Din această cauză nu m-a interesat şi mă interesează nici de acum încolo, aşa cum am declarat şi despre Blogfest 2008 participarea la vreo competiţie, nu mă interesează nici un premiu, nici un top, nici Zelist, nimic de felul acesta, nimic care m-ar pune într-un şirag şi mi-ar transforma cititorii în votanţi, cum s-a întîmplat cu unii dintre participanţii la Roblogfest.

10. Şi dacă aş fi trecut peste motivele de mai sus, numele organizaţiei/asociaţiei/instituţiei mă „răceşte”: Thymos este un cuvînt grecesc care la clasicii greci are o semnificaţie, dar în Noul Testament are o cu totul altă semnificaţie. Pentru interesaţi vă rog să urmăriţi: Romani 2:8, Efeseni 4:31, Apocalipsa 15:1, Coloseni 3:8, Evrei 11:27, Apocalipsa 12:12, Luca 4:28, Fapte 19:28, Apocalipsa 14:8, 10, 19, 15:7, 16:1 şi 19, 18:3 şi 19:15.

Mînie? Nu, mulţumesc!

Iacov 1:19 Drept aceea fraţii mei cei iubiţi, să fie tot omul grabnic spre a auzi, şi zăbavnic spre a grăi, zăbavnic spre mânie.
20 Că mânia bărbatului nu lucrează dreptatea lui Dumnezeu. (aici este un sinonim, orgh)

Mie nu îmi este comod să primesc un premiu din partea unei asociaţii, organizaţii, instituţii care poartă un nume cu o asemenea conotaţie în cadrul Noului Testament. Iar în privinţa grecilor sînt de acord cu Leslie Newbigin.

11. Cu regret observ o asemănare tot mai mare între tipul de discurs bastrixian şi cel rotundian, atît în stil, în tipul de argumentaţie, dar mai ales în comportamentul faţă de mine. Dincolo de organizaţiile din care facem parte fiecare, de instituţii şi etcetere, relaţia personală pentru mine este mai importantă decît orice. Consecvenţa în relaţie este una dintre valorile pe care le-am cultivat în casă.

Nu mă feresc de dispute şi nici de intrarea în ring, dar eu lupt altfel. Nu mă feresc de critică şi de opoziţie, deseori, cum observa cineva, m-am lăsat singur în bătaia puştii. Înţeleg adversitatea şi îmi plac dezbaterile, înţeleg şi pamfletul şi diatriba, dar nu pot înţelege vitriolul şi veninul alături de distincţii şi premii.

Dacă am refuzat distincţiile şi urările domnului Dorin Picioruş în trecut, pentru că ba nu se bucură că am plecat, ba îşi revarsă veninul peste tot ce prinde, inclusiv peste Naum, fiul meu, acelaşi lucru fac şi în acest caz. S-ar putea să fiu eu prea slab, dar nu pot înţelege tipul acesta de comportament. Luaţi-mi-l ca pe slăbiciune omenească. Nu aceasta este definiţia mea pentru „oponent onest”.

12. Pînă una alta doresc să fiu consecvent. Acest fel de oameni trebuie iubiţi ca vrăjmaşi aşa cum ne învaţă scriptura, dar nimeni nu mă obligă să primesc şi premii şi distincţii din partea dînşilor. Îi pot iubi, dar nu trebuie să stau la masă cu dînşii neapărat şi nici nu trebuie să întingem în acelaşi blid de mai multe ori.

Iubirea nu presupune neapărat şi părtăşia, agape nu prespune koinonia. Isus i-a iubit pe toţi, dar n-a luat masa cu toţi.

Sper că am fost cît de elegant am putut fi. O versiune cu mai multă sare şi piper a fost anulată. Dacă Alin Cristea va dori, i-o pot trimite personal şi pentru uz personal.

Şi încă ceva: Cui să dai premiu? Pătrăţosului? Dar pătrăţosu nu există în realitate, este doar … un personaj literar. De asta nu poate apărea nici la mesele rotunde, numai la mese pătrate 🙂

Deocamdată mă opresc aici.

Mai am şi alte chestiuni de subliniat, dar nu vreau să aduc atingere celor care au primit totuşi premiile din partea Thymos. Sper să le fie de folos.

Aceasta este opinia mea şi decizia mea şi nu judec pe nimeni care a decis şi făcut altfel.

Mie îmi este mai bine aşa.

Vă mulţumesc tuturor pentru înţelegere, dar în primul rînd lui Alin Cristea, care în ciuda diferendelor dintre noi, mi-a oferit acel premiu.

Sper să înţeleagă gestul meu în afara contextului ultimelor „dispute” (generos spus).

52 comentarii

  1. Interesant!


  2. Marius, pentru diletanti ca mine, ce este sau ce inseamna acest premiu?


  3. Mariuse – ai avut de ales intre premiul Thymos si thymos. Se pare ca ai optat pt thymos…Bine ai facut, dar pazeste-te 😦

    P.S. Ce faci maine? As vrea sa-ti inmanez premiul (Ghe)Orghe pt cel mai decent refuz de premiu de pe blog-urile romanesti :):)


  4. in momentele astea, in care sunt ascutite parerile unuia despre celalat – de pe blog, binenteles, refuzul acesta nu face decat sa adanceasca falia dintre voi, pe care, daca continuati pe linia asta, nu va putea fi umpluta de ISUS 😦

    stii ca C.T.P. -omul-institutie 😀 – n-a refuzat premiul pt cel mai bun jurnalist, dar l-a trecut mai departe la Adelin Petrisor. Eu ma sacrificam si primeam cartile alea pt ca nu ma interesa …. de ascedentele dlui A.C. asupra mea. Razgandeste-te, razgandeste-te, razgand…. incercare de sugestie 😀


  5. razgandeste-te si da-mi mie cartile alea, sa fiu eu Adelinu’Petrisor al tau! 😀 😀 😀 asta era ideea!

    PS: nu stiu cum face rost de carti Alin Cristea, dar cred ca macar efortul lui de a stimula blogosfera evanghelica, trebuie apreciata.
    Poate ar trebui sa adune inca vreo doi si sa se „instutionalizeze cu criterii transparente, cu ascedente si valoare”….


  6. Premiile in anumite circumstante se transforma in lanturi grele legate de tine si acceptate de buna voie . Asa ca apreciez hotararea ta . A.C nu stimuleaza blogosfera ci vrea sa si-o subordoneze ,s-o manipuleze ,s-o faca datoare lui .Noi suntem slujitorii lui Christos pt voi oamenii si nu ne facem robii nimanui ! Oricum e de apreciat ca Alin a facut un gest de iubire fata de ,,vrajmasul” lui favorit 🙂


  7. Uite un exercitiu de „dezargumentare”; sa vedem daca-mi iese:
    1. Persoanele pot ajunge sa dea premii, in momentul in care activitatea lor se suprapune, prin natura, cu aceea a institutiilor. In Romania nu se poate vorbi inca, de jurnalism crestin la nivel de institutie. Nivelul personal suplineste aceasta lipsa…
    2. Nu neaparat. Presupune mai degraba capacitatea de intelegere a valorii. Nu doar cei care detin un Nobel, pot face parte din juriul care acorda premiul.
    3. Posibil, insa si aici trebuie sa te raportezi la resurse si la traditie – in acest caz, aproape inexistenta.
    4. Ce te face sa crezi ca nu exista aceste criterii? Ma intorc la ceea ce am spus mai inainte – suntem la inceput.
    5. Autoritatile stabilesc criteriile sau criteriile definesc cine este o autoritate si cine nu este? Cu ce incepem: oul sau gaina?
    6. Orice se poate premia. Eu am auzit de un pastor care a primit o decoratie pentru smerenie. Dupa aceea i-au retras-o, pentru ca a inceput sa se afiseze cu ea in public… 🙂
    7. Tourie sunt inevitabile. Toti le avem, fara insa sa le oficializam…
    8. Poate ai dreptate aici.
    10. Poate ca-i pur si simplu o chestie tehnica. Nu am terminat toti greaca. Mai sunt si ingineri pe aici… 🙂
    11. Ciomageala pe internet, in spatiul public, tinde sa devina un fenomen comun printre evanghelici. Sunt limite ce se cer respectate in termenii limbajului, intentiilor, momentului ales. Din pacate, uneori intervine adrenalina.
    Tind, in final, sa fiu de acord cu Ciprian S.


  8. De acord cu wes. Premiile leaga. Intruziunea asociatiei cu pricina in blogosfera …..

    Frate Marius, Domnul sa va rasplateasca.


  9. Ratiunea topurilor este de natura competitionala, odata intrat intr-un joc de acest fel se poate creea o atitudine de competitor si astfel celelalte motivatii intra pe locurile secunde. Exista posibilitatea pervertii unui tel nobil.

    Pe de alta parte din moment ce obiectivul acestui blog a fost definit clar la inceput, competitia nu se incadreaza in clauze.

    Sigur daca gestul lui AC este sincer evident ca este de apreciat, pentru ca in spate se afla un efort.

    In ultima instanta si Pavel isi definea agenda zilnica si sistemul de recompense intr-o raportare directa cu Dumnezeu, de ce nu ar avea si Marius dreptul de a asculta de o instanta superioara de care toti depindem. Deci ii respect liberul arbitru si rationamentele personale.


  10. Eu am acceptat premiul Thymos, un tablou de Gheorghe Tirla. Marius zicea că speră să ne fie de folos premiile celor care le-am acceptat. Mie îmi e de folos. Îmi decorează habitatul. 😛

    Premiile au venit de la edituri şi persoane fizice, iar faptul că Alin a găsit cu cale să le împartă este lăudabil. Am primit la viaţa mea multe premii, ceea ce nu a dus în niciun caz la dependenţă de persoanele sau instituţiile care le-au acordat.

    Îi dau dreptate lui Marius în privinţa criteriilor şi a autorităţii. Totuşi, legat de Pătrăţosu, clasamentele WordPress susţin decizia lui Alin şi a celorlalţi care şi-au dat cu părerea în conferinţele de pe messenger. Deci, în măsura în care WordPress e „instituţie”, situarea Pătrăţosului pe locul 1 este în concordanţă cu realitatea. Nu e aleator că a fost numit bloggerul anului de cei care au participat la acordarea premiilor Thymos.

    Alin a decis să împartă cărţile primite de la edituri şi de la persoane fizice. E meritul lui care trebuie recunoscut.

    În ceea ce-l priveşte pe Pătrăţosu, decizia de a refuza premiul – fiind una personală – nu ar trebui discutată prea mult. Marius are acest drept şi trebuie respectat pentru ce a decis.

    A.Dama


  11. Pety, eu cred că este trist.

    Mia, pentru mine nu mai înseamnă nimic.

    Evedule, am ales orgh, nu thymos 🙂

    Eph 4:26 ὀργίζεσθε καὶ μὴ ἁμαρτάνετε· ὁ ἥλιος μὴ ἐπιδυέτω ἐπὶ τῷ παροργισμῷ ὑμῶν,

    mîniaţi-vă şi nu păcătuiţi, să nu apună soarele peste mînia voastră.

    am scris asta sine ira et studio, cealaltă variantă pe care am stopat-o era mult mai dură.

    Draga Ciprian, tocmai de asta m-am temut, că acest refuz va fi interpretat ca o „răzbunare”. Nu, este în primul rînd o chestie de principiu, de asta am consumt timpul ieri ca să explic.

    îmi pare rău că nu am putut accepta ca să dau mai departe cum sugerezi tu.

    Da, cum spui, este de recunoscut ce face Alin bun, eu am ales însă să îl preţuiesc ca persoană, nu pentru realizările lui în spaţiul electronic.

    În general aleg să iubesc sau să dispreţuiesc oamenii pentru ce sînt ei, ca persoane, în conformitate cu teologia trinitară, personalist-dialogică pe care o practic.

    Deci oameni, nu opere şi capodopere. Persoane, nu realizări.

    Despre „încurajarea blogosferei evanghelice” sînt reţinut, eu şi alţii eram pe aici înainte de apariţia lui Alin prin blogosferă, cîteva luni în blogosferă înseamnă „cu mult înainte”. 🙂


  12. Premiile trebuiesc primite de la cei pe care ii consideri vrednici sa le daruiasca, este o inaltare simbolicia din partea celui mai bun decat tine, inaltare prin premiere. Cadoul il poate oferi oricine, nu si premiul. Intai invrednicirea si apoi mergem la celelalte motive ale refuzului.

    Sa nu ne lasam premiati in orice conditii, iata tema de meditatie.

    Ma bucur Marius ca gadilirea de o clipa a premierii nu ti-a adormit cugetul si ratiunea. Slavit sa fie Domnul!


  13. Aşa m-am gîndit şi eu Wes, cel ce dă premii PRETINDE, pretinde autoritate, influenţă, are pretenţia unor judecăţi de valoare, deci şi faptul că ar avea ceva criterii juste etc.

    Eu nu mă las prins uşor în capcane de acest fel. Nu sînt la primul premiu pe care îl refuz, numai că pe asta s-a întîmplat să se faca ceva tapaj mediatic, de asta a fost nevoie să mă „esprimez clarissime”.

    draga Dane, iti voi raspunde separat,

    Fun, n-are nimic daca organizatia cu pricina nu este initiatoarea… nu este acesta argumentul meu, argumentele mele tin de chestiuni care se aplica nu numai in cazul Alin Cristea cu al sau Thymos neostoit.

    Romuluss, topurile sint o chestie relativa, subiectiva si care nu reprezinta valoarea.
    Aici sint de acord cu Bastrix 🙂

    Aşa cum bine ai înţeles, competiţia şi concursurile de genul Cîntarea României, Cenaclul Flacăra şi de genul brigăzilor artistice nu mi-au fost pe gust niciodată.

    Am participat la un concurs de fotografie şi la o sesiune a Cenaclului Junimea mică la Iaşi şi m-am ostoit repede. Nu-i pentru mine aşa ceva.

    Competiţia mea se desfăşoară în cu totul altă parte, dar nu pe blog. Nu aici performez eu, aici mă joc, învăţ, mă relaxez etc.

    Da, Alin trebuie apreciat pentru muncă, însă, aşa cum îi spuneam şi alte dăţi, face ce vrea cu viaţa şi munca lui, eu cred că darurile pe care le-a pus Dumnezeu în el sînt vrednice de scopuri mai nobile, dar nu este în fond treaba mea să dau indicaţiuni preţioase despre cum trebuie petrecută viaţa, nu?

    Draga Romuluss, eu nu sînt apostolul Pavel şi Alin Cristea nu este Dumnezeu 🙂


  14. „eu nu sînt apostolul Pavel şi Alin Cristea nu este Dumnezeu” 😀 – da chiar aveam dubii vizavi de identitati- daca tot am trecut de criza de identitate – sau am depasit-o ??!! 🙂


  15. Cred totusi ca anumite stiluri de viata ar fi f bine sa ni le fixam ca si modele de urmat sau nu ?! 🙂 Imitatio Christi.


  16. A.Dama, de asta am căutat să scriu cu grijă, vă respect opţiunea şi nu vreau să jignesc pe nimeni.

    Bravo lui Alin că s-a gîndit să organizeze un astfel de eveniment, socializare, chestii etc. dar „nu contaţi pe mine”. Asta-i mesajul!

    Aici nu contează de unde au venit premiile din moment ce Thymos le distribuie, dacă o editură sau o firmă dorea să îmi facă un cadou, bravos, primesc, dar eu am ce am cu această formă de organizare de premieri.

    Din păcate în ultimul timp, în afară de alte proiecte, Alin s-a apucat să „spray-eze” premii peste comunitatea evanghică din România pe tot felul de chestiuni, pornind de la întrebări de genul celor de la Radio sau TV.

    Nu vreau să intru în acest şirag.

    Este o chestie de gusturi pe de o parte, A.Dama, pe de altă parte este o chestie de principii personale.

    Nu doresc să le impun nimănui, dar o scurtă meditaţie asupra rolurilor pe care şi le asumă premiantul şi premiatul merită, nu-i aşa?

    Sînt „măşti”, personae, pe care ni le asumăm în momentul în care intrăm într-o astfel de relaţie şi o astfle de relaţie poate modifica, cel puţin temporar, o relaţie setată pe alţi termeni în trecut.

    A.DAma, aminteşti de topul wordpress şi de instituţia wordpress. Cînd m-ai auzit tu ultima oară să apreciez topul wordpress?

    Am aceeaşi oroare de anunţuri de genul „10 postări în WordPress”, tocmai pentru că wordpress-ul nu face publice criteriile după care coboară sau înalţă pe careva.

    Totul este criptic, ei, chiar dacă sînt pe locurile fruntaşe la ei, asta nu mă îmbată.

    Da, Adama, tocmai asta am spus, recunosc efortul lui Alin, dar nu recunosc şi direcţia şi eficienţa. Şi Sisif muncea!


  17. Da, Romuluss, Imitatio Christi, dacă ar fi să mă întreb iarăşi

    „What would Jesus do, ar purta asta sau nu?”

    Eu nu cred că ar fi acceptat astfel de premieri şi nici aplauze,

    A acceptat doar vasul cu alabastru, acela i-a fost premiu, iar premiul acela i-a fost dat cu lacrimi ca pregătire pentru îngropăciune.

    Vlad, aşa cum spui, ca să primeşti un premiu de la cineva sau de la vreo instituţie trebuie să mai şi respecţi instituţia cu pricina.
    Dacă Academia Română azi mi-ar da un premiu l-aş refuza (şi nu pentru că strugurii sînt acri 🙂 ) ci pentru că nu preţuiesc deloc ce-au făcut cu ultimele indicaţiuni la gramatici, scris şi î din a.

    Mîine sau cînd voi ajunge eu să iau astfel de premii…. mai vedem… deocamdată sîntem la Thymos.

    Între Thymos-ul NT şi Thymos-ul grecilor, Alin a ales să meargă cu Thymos-ul grecilor, iar despre Greci, Cirpri se spune „de greci să te fereşti şi atunci cînd îţi fac daruri” 🙂


  18. Cum poate un om,care a stat la panda aruncand sageti,la fiecare clipa ,incercand sa provoace,sa stea acum sa gandeasca o alta forma de
    provocare,,,,sunt sigura ca asta e..
    parca el spunea nu de mult,niste lucruri care acuzau,ca nu se renunta la titluri..a,acum vrea sa le ofere…chiar el..ca sa.. 🙂
    Domnul cu mila,dar cred ca nu e gresit sa spun ca nu am nici cea mai mica incredere in om. :)de data asta el este omul…. cel care”da premii”. 🙂


  19. Pot aprecia un dar,de la autorul lui „urbanistic 6”?
    mai bine mnanc urzici. 🙂


  20. Dan. H.

    You are welcome! 🙂

    1. Nu sînt de acord, de cînd o persoană se suprapune cu o instituţie? prin activitate? TE mai gîndeşti o dată la ce ai spus? Ceea ce dau persoanele se numeşte cadou, nu premiu. Faptul că în România lipseşte o şcoală de jurnalism creştin şi o activitate de jurnalism creştin, mai ales după gloriasele încercări ale SAntinelei, asta nu presupune că ar trebui să acceptăm orice „haiducie” în orice domeniu.
    Eşti de acord dacă mîine mă apuc să dau premii pentru muzica clasică creştină să primeşti un premiu pentru ascultătorul bine temperat?

    2. am mai discutat despre asta, uită-te la răspunsul către Adama. Eu cred că din juriu trebuie să facă parte oameni care se pricep la chestiune, Nu poţi avea un juriu pentru premierea unui concurs de muzică din lăcătuşi mecanici şi ingineri în aviaţia militară. Eşti de acord? Ce ei n-au urechi, ce ei nu înţeleg muzica, ce ei nu ascultă? Să fim solemni!

    3. REpet, inexistenţa unei tradiţii nu legitimează crearea unei tradiţi greşite. Nu sînt de acord cu mentalitatea specific românească: „Dacă n-avem mai bun e bun şi-aşa”

    4. că nu există. Dacă au existat să le vedem şi noi în afară de „buna plăcere a voii” lui Alin.

    5. Aici mi se pare că tu te învîrţi în jurul cozii, Dane. Autorităţile deja existente în domeniu judecă după criterii împreună stabilite. Cine este acea autoritate? Asta este altceva. Eu zic totuşi să tragi cu ochiul la alte competiţii de genul acesta, dacă tot te interesează şi să vezi cum se procedează acolo. Este instructiv. Dar … vorba aia. .”ca la noi la nimeni”. Noi ne simţim datori întotdeuna să inventăm roata şi focul.

    6. sigur, orice se poate premia, dar nu cred că sîtn dator şi să primesc premiul. Dacă Mihai îmi dădea premiul „zmeura de aur” pentru blogging, ce crezi că mă simţeam onorat să mă duc pînă la Brăila să i-o iau?
    La fel cu Bastrixul şi el m-a distins în toate felurile. Mă simt jignit de distincţiile lui. Este ca atunci cînd Vadim Tudor a spus că şi el iubeşte neoprotestanţii.. M-am simţit prost!

    7. spui ca toti avem topuri, tocmai dar le păstram pentru noi, la fel ca spălatul pe dinţi şi altele caasta.

    Ieri scriam într-o altă variantă a acestui mesaj

    „Premiere pentru spălatul pe “dinţii minţii”. Nu consider că pentru o asemenea activitate, bloggingul, cineva ar trebui să primească vreun premiu, mai ales eu, care fac blogging cu motivaţii foarte precise.

    Nimeni nu îmi dă premii pentru timpul meu de discuţii cu prietenii, pentru mîncat, digestie, respirat, spălatul pe dinţi sau duşul de fiecare zi etc.

    Pentru mine bloggingul este o activitate cu multiple obiective, după cum am declarat şi în alte dăţi. Blogul ste o chestiune destul de “egoistă”, mă folosesc de blog, învăţ despre lucruri, despre oameni, despre situaţii, este o clasă în care, sătul să mai fac pe profesorul, uneori mă aşez pe banca să învăţ de la alţii mai pricepuţi, Evedyahu la ebraică, spre exemplu.

    Cum să iau premiu pentru aşa ceva? Uneori este o chestie de igienă a minţii, un exerciţiu katharhic, ca un fel de spălat pe dinţii minţii. Voi lua premiu de felul asta cînd se va da un premiu şi pentru datul cu speedstick pe la subraţ.”

    8. in sfirsit, victorie 🙂

    10. atunci acolo crede-mă pe cuvînt 🙂 Aşa este! dar… poţi citi şi tu cu ochii tăi versetele subliniate de mine…. se potrivesc atît de bine contextului, de minune. Exact asta vad la Alin în relaţie cu mine de trei ani încoace: thymos. N-am ce primi premii din partea cuiva care foloseşte epitete ca „bădăran”, „nesimţit” la adresa mea (asta ar însemna că îi dau credit în tot ce spune) şi care îmi spune că „nu mă mai salută pe stradă” şi „că mă dispreţuieşte”.

    Măcar atît poţi înţege, Dane, nu-i aşa?

    Exact, exact cum ai spus, nu sîjnt interesat de ciomăgeala pe internet şi nici de spusele lui Alin Cristea asupra mea.

    Dumnezeu să se îndure, dar consider că era absolut necesar să îmi fac publică poziţia faţă de acest fapt.

    Şi de aici încolo mă interesează şi mai puţin ce spune, declară, premiază, clasifică, topuieşte dînsul.


  21. mai, mai, mai…… ::)

    sa inforeasca pomii si pe strada noastra….

    conplicat, complicat, complicat…..

    acum sa dam o fuga si pe partea cealalata a dealului, la „oponentul onest” 🙂

    ping, pong……… 🙂

    bine ca stiu ac nu e pe bune si e doar pe virtuale.


  22. Chestia cu cadourile la modul acesta imi aduce aminte de „cadourile” pe care le fac multe firme, inscrisuri cu numele firmei pe tot felul de obiecte, eu le trec la gratuitati propagandistice, pt ca nu sunt intrebat nici daca-mi place si nici nu tine cont de nevoile mele, deci nu-mi sunt cadou, ci ma agata negustoreste.

    Unii aleg sa dea premii tot la capitolul gratuitati propagandistice. Unii tremura cand le primesc, alti se scutura. In cazul acesta scuturatul este raspunsul decent.


  23. Da, Hristos nu adera la idei de felul acesta sau de a fi incoronat ca rege(desi e cel mai mare Rege), dimpotriva cand se punea problema astfel – isi cauta un loc linistit pana se linisteau apele.

    Cred ca pt fondatorii bisericii primare realitatea „imparatiei secrete” cum o numea Pat Robertson era traita la o intensitatea, diferita de ceea ce traim noi (ca sa nu il mai amintesc pe Stefan) si pe asta se baza alegerile pe care le faceau in viata.

    Oricum cred ca f putini refuza „incoronari” in ziua de azi, ca sa nu ii mai amintim pe cei a caror tel in viata e sa fie incoronati 🙂


  24. Ma intreb cum ar arata unul cu un tricou „Patratosul” si o sapca „Rotundu”, ar fi foarte confuza treaba. 🙂


  25. Mircea, dacă ţi se pare complicat îţi spun şi eu că „te dispreţuiesc”, nu te mai salut, te fac „bădăran” şi „nesimţit” acu îmi primeşti un premiu pentru cel mai „interactiv” blogăr? 🙂

    Hai, le trimitem cu Cargusu…. 🙂

    Hm!!


  26. nu te cred, ca esti virtual. 🙂
    trimite premiul. 🙂

    vreau sa-mi aleg premiul, un tricou cu „haita de lupi”. 🙂


  27. Parca am citit invers,cand a scris el,ca Marius a spus ca nu-l mai saluta..ce ti-e si cu”femeile astea”. 🙂


  28. poate vor sa iti dea premiul cu sila? Ca pe Iisus rege cu fortza?


  29. off incurcate mai sunt caile noastre – cred ca reiau critica ratiunii pure, critica facultatii de judecare de pe raftul lui Kant cu amestec putin Jung la tipuri de personalitate, ceva psihologie sociala si cred ca in final voi intelege totul dar in mod aposteriori 🙂

    oricum esenta este ca blogul ne foloseste la toti cei care citim aici, pt ca in loc sa ne punem mintile pe cautat de lucruri inutile pe net, gasim si lucruri constructive.

    ar mai fi ceva socraticesc de adaugat, util ar fi sa ne facem testul celor trei inainte de a posta inutilitati – promit ca asa o sa fac si eu dupa ce fac submit la acest post 😀


  30. Ok, Mircea, dar trebuie să fac pozele tuturor….aştepţi pînă atunci? Altfel nu poate ieşi tricoul…
    Scriem pe spate… sînt mîndru că sînt … etc. 🙂

    Alterema, nu, să nu confundăm categoriile, cu Domnul Isus este cu totul altceva.
    I-au pus coroană, dar au schimbat materialul… pînă la urmă au reuşit să Îl facă Rege, i-au făcut şi Tron-Altar şi Domnul a acceptat.

    Vorbeşte în termeni ca „proslăvire” despre ridicarea pe cruce.

    Romuluss, excelent, mă bucur că găseşti ŞI lucruri constructive… restul lasă-le „posteori” 🙂

    Care-i testul celor trei de făcut la text?


  31. Sunt, sunt, Marius f multe lucruri constructive 🙂

    Intr-o zi, marele filozof s-a intalnit intamplator cu o cunostinta care alerga spre el

    agitat si care i-a spus:
    – Socrate, stii ce-am auzit tocmai acum, despre unul dintre studentii tai?
    – Stai o clipa, ii replica Socrate. Inainte sa-mi spui, as vrea sa treci printr-un mic test. Se numeste Testul celor Trei.
    – Testul celor Trei?
    – Asa este, a continuat Socrate. Inainte sa-mi vorbesti despre studentul meu, sa stam putin si sa testam ce ai de gand sa-mi spui. Primul test este cel al Adevarului.] Esti absolut sigur ca ceea ce vrei sa-mi spui este adevarat?

    – Nu, spuse omul. De fapt doar am auzit despre el.
    – E-n regula, zise Socrate. Asadar, in realitate, tu nu stii daca este adevarat sau nu. Acum sa incercam testul al doilea, testul Binelui. Ceea ce vrei sa-mi spui despre studentul meu este ceva de bine?
    – Nu, dimpotriva…
    – Deci, a continuat Socrate, vrei sa-mi ceva rau despre el, cu toate ca nu esti sigur ca este adevarat?
    Omul a dat din umeri, putin stanjenit.
    Socrate a continuat:
    Totusi mai poti trece testul, pentru ca exista a treia proba – filtrul Folosintei (daca e de folos). Ceea ce vrei sa-mi spui despre studentul meu imi este de folos?”
    – Nu, nu chiar…

    – Ei bine, a conchis Socrate, daca ceea ce vrei sa-mi spui nu este nici Adevarat, nici de Bine, nici macar de Folos, atunci de ce sa-mi mai spui?
    Omul era invins si s-a rusinat.


  32. Uite Marius Alin si-a spus motivele clar:

    Alin Cristea: amîndoi avem motive serioase pentru care continuăm aceste polemici
    Interlocutor: bănuiesc….
    Alin Cristea: puţini cunosc contextul
    Alin Cristea: e ca un fel de bătălie în cadrul unui partid
    Alin Cristea: pentru vizibilitate
    Alin Cristea: autoritate
    Alin Cristea: iniţiativă
    Alin Cristea: reprezentativitate
    Alin Cristea: dar amîndoi oponenţii fac parte totuşi din acelaşi partid
    Alin Cristea: ceea ce cititorii uită deseori


  33. Romuluss, de folos…este ce ne-ai scris,adevarat,si bun. 🙂


  34. draga Romuluss, mulţumesc pentru reamintirea acestei istorii pe care ne-a spus-o prima dată Ghe. Vlăduţescu, vorbindu-ne de „kalokagathia”.

    Draga Visitorule, mulţumesc pentru sesizare, mărturisesc că nu prea mai am plăcere de urmărit „taclalele” rotunjimii sale de cînd s-a molipsit de bastrixianism. 🙂

    Mi-am luat încă o cutie de emetiral, aşa de rezervă.

    Dar ce sesisezi tu este interesant şi merită cugetarea şi anumite precizări, tot pentru „exactitate”, dacă tot se cere:

    În primul rînd cred că este un set de lecturi obligatorii (de aia am făcut Cartenstein-ul) peste care unii au sărit. La un moment dat recuperările sînt mai greu de făcut, mai ales dacă crezi pe slovă „Ghidul Leneşului”.
    O carte pe care nu-mi amintesc să o fi recomandat în Cartenstein este „Autoritatea” lui Bockenski. Am citit-o la un moment dat într-un grup la îndemnul lui Vasile Ernu. Bună carte. Este una dintre micile cărţi mari ale omenirii.
    Acolo era un principiu biblic: nu poate admiinistra autoritate cine nu stă sub autoritate. Acesta este intro-ul.

    1. eu nu fac parte din acelaşi „partid” cu Alin Cristea. Eu sînt „ideologizat” 🙂 , dînsul este de asemenea ideologizat că nu e ideologizabil 🙂 , dar cu siguranţă nu facem parte din acelaşi partid şi nici nu ne-am jucat împreună în nisip cu absolut nimic niciodată şi nici nu se va întîmpla. Avem statute diferite (şi nu mă refer la cel profesional şi social, care sînt gunoi bun de aruncat la coş, mă refer aici la funcţii şi titluri academice şi la … topul wordpress 🙂 )
    Eu am avut un traiect al formării şi uceniciei mele, dînsul altul, am ales căi diferite de înţelegere a relaţiei cu Dumnezeu şi fraţii, profesiuni de credinţă diferite, perspective diferite despre lucrarea şi implicarea în lucrarea bisericii etc.
    Am refuzat consecvent în ultimul timp să împărţim aceleaşi grupuri de discuţii, am refuzat să mai particip acolo şi la orice aşezare, organizare, iniţiativă din care dînsul este parte, tocmai pentru a transmite un mesaj clar asupra diferenţelor. Am cel puţin un precedent în această abordare: apostolul Pavel.

    2. eu nu sînt într-o competiţie sau bătălie nici pentru vizibilitate cu Alin Cristea. nici pentru autoritate, iniţiativă sau repretentativitate.

    Acestea nu se cîştigă pe bloguri sau în spaţiul virtual. Nici măcar nu se „cîştigă”, sînt dăruite de Domnul şi de Comunitatea Duhului.

    Vizibilitatea şi autoritatea nu ţin de cel ce aleargă, nici de cel ce luptă, ci devin din relaţia cu Domnul, Capul şi cu Trupul, Mireasa Lui.
    Dumnezeu ne poate da trecere înaintea Lui şi înaintea oamenilor. El coboară pe oameni şi El îi ridică, El le dă credibilitate, El îi înjoseşte. A făcut-o şi în istoria noastră recentă, nu?
    Domnul îi face de rîs pe oameni sau îi lasă în voia minţii lor.
    Am fi cei mai nebuni dintre oameni dacă am crede altfel.

    Iniţiativa şi reprezentativitatea?
    Sînt în funcţie de autoritate şi autoritatea este dăruită, aşa cum spuneam, nu se ia de la sine.
    Autoritatea se obţine prin cedare, prin renunţare, nu prin luptă şi prin „vocalize”. Domnul Isus s-a dezbrăcat de Sine Însuşi şi aşa a cîştigat autoritate.
    N-a revendicat nimic.

    Nu cel mai bun de gură sau cel mai bun în condei are autoritatea, s-ar putea să aibe audienţă, dar nu autoritate.

    3. Da, văd că Alin s-a angajat într-o campanie de discreditare a mea probabil pentru ceea ce speră să cîştige, autoritate, vizibililtate, iniţiativă, reprezentativitate… Hm!
    (Deşi în urmă cu vreo cîteva luni îl apucase groaza că ce-a spus despre mine pe anumite liste de discuţii ar putea să încapă pe mîna unuia ca Bastrix. Acum este foarte generos şi dă vorbele în vînt cu mînă largă la tot tîrgul, întru frăţia demolării, cine citeşte să înţeleagă!)

    Pentru mine este ca Şimei, dacă Domnul l-a pus…? Atunci să spună. Pe mine mă cheamă David şi sînt mai păcătos ca istoricul împărat… Deci cu siguranţă s-ar putea să merit cîteva.
    Ce va păţi Şimei? Este treaba Domnului că pe fiul meu nu îl cheamă Solomon, ci Naum (care înseamnă mîngîiere) şi n-are apucături de războinic ca tată-său 🙂

    Dar… repet, Şimei n-a candidat la tronul împărătesc împreună cu David şi nici David nu l-a invitat la părtăşie. Cei doi au mers paralel o perioadă şi unul zgîrma în praf.

    2 Samuel 16:13 David şi oamenii lui şi-au văzut de drum. Şimei mergea pe coasta muntelui, în dreptul lui David şi mergând, blestema, arunca cu pietre împotriva lui şi vântura praf.

    Cam aşa văd eu ce se întîmplă de trei ani încoace. Praf în ochi şi pietre în ricoşeu.

    Din partea mea eu am fixat clar teritoriul din care Alin nu trebuie să iasă în viaţa mea şi vă asigur că va rămîne acolo cît şi cum doresc.

    Acestea sînt gardurile unui iubiri foarte bine definite şi determinate şi foarte bine circumscrise în acţiune: ce fac şi ce nu voi face niciodată într-o astfel de relaţie.

    În rest… încerc să mă port cu grijă şi mulţumesc Domnului pentru oameni ca aceştia care mă ajută să vorbesc cu atenţie şi să trăiesc cu grijă.
    Sînt pentru cioplirea mea, sînt instrumente în mîna Domnului, fiind folosiţi de El, cine ştie… o perioadă? Toată viaţa? Nici o problemă.

    Domnul este încă acolo!
    Domnul este încă aici!


  35. Ah, am uitat ceva, trebuie să spun ceva după ce mi-am luat emetiralul… 🙂

    Nu inteligenţă ne trebuie ca să ne ferim de ridicol, ci intuiţie, simţul ridicolului.

    Mama Nataliei avea o vorbă care îmi place mult: „Eh, maică, unde este multă minte este şi prostie… „. Tocmai, de aceea doctoratele şi cărţile citite nu ne vor ajuta să evităm ridicolul.

    Unele dintre cele mai penibile faze pe care mi le amintesc este cu oameni şcoliţi, nu cu oameni simpli. Oamenilor şcoliţi le lipseşte simţul realităţii, simţul bun, şimţul ridicolului, simţul prezentului, simţul istoriei, simţul comunităţii etc.

    Pentru a evita ridicolul ne trebuie Duhul Sfînt!

    uite că am şi răspuns la unele chestiuni prea rotunjite care ţin de retorică (ca şi vorba lui Einstein), dar retorica are legături de rudenie foarte îndepărtate cu adevărul.

    Omul n-are nimic infinit, din fericire nici măcar păcatul şi prostia care sînt soţ şi soţie. 🙂


  36. Chiar daca nu are legatura cu contextul acesta, mi-am amintit ce tam-tam s-a facut cand actorul Marlon Brando a refuzat un Oscar. Cum sa refuzi asa ceva? Dar el era un om care a tinut mai mult la niste principii, decat la un premiu lucitor.
    „Bucurati-va si va veseliti, caci plata voastra multa este in ceruri!” – cea mai importanta rasplata, cel mai de seama premiu! Restul…doar tinichele.


  37. Exact, Alex, am auzit şi că s-au dat premiile roblogfest.

    Îţi imaginezi cam cum mă potriveam eu pe la premieri? 🙂

    hmm!

    vorba cuiva… dacă îmi puneam studenţii să voteze, adunnam mai mult de 100 de voturi, dar enoriaşii 🙂 dar rudeniile, mama vine dintr-o familie cu 12 copii, soţia dintr-o familie cu 10, verişorii ajungeau, nu? Cu 100 de voturi s-a luat premiu.

    mîine facem un concurs pentru spălat pe dinţii … minţii 😉


  38. Se poate ca un om care are Duh Sfant ,sa spuna,fie si in particular,lucruri rusinoase?
    Nu.dar piblic?pe mine m-a marcat neplacut o expresie a lyui Alin,care in zi de duminica a iesit ca de la duhu rau…
    Daca tot nu te-ai intalnit cu El care da Duhul,
    de ce cauti sa intri in competitie cu cei cu care nu esti deoptriva..E firea pamanteasca in toata”grandoarea ei” Putreziciune…e firea..


  39. Patratosule , daca ai luat aceasta decizie , de ce mai trebuia sa ne anunti si pe noi? Nu suna cam de genul „sunt modest si ma mandresc cu asta”?


  40. Faceam referire la Alin,in postarea de mai sus.


  41. Draga Elisa,

    da, cred că se poate ca un creştin să spună şi lucruri de care îi poate fi ruşine mai tîrziu. Mi s-a întîmplat şi mie. Dacă îi este ruşine, tot este un semn ca are Duh, dacă n-are nici un fel de mustrare, ba chiar se bucură de asta, atunci a întristat demult Duhul şi nu-i mia pasă.

    Draga Vasile,

    Nu sînt modest, din păcate 🙂 nu din modestie am refuzat premiul, recunosc că am şi eu orgoliile mele şi firea mea. Îmi place să primesc cadouri, premii, să fiu recunoscut, ca fiecare muritor de rînd etc.

    Din alte motive am refuzat premiul, din principiu în primul rînd, apoi din cauza unei relaţii, de fapt, dacă citeşti încă o dată vezi şi de ce am comunicat acest lucru.

    DAcă era numai între mine şi Alin era o treabă care nu necesita comunicare publică.

    Alin a făcut publică toată povestea şi, dată fiind „relaţia cu totul specială” dintre mine şi Alin, cititorii mei aşteptau o reacţie.

    Mai ales pe privat am primit întrebări de genul următor: cum poţi suporta acest tip de jigniri alături de premiere?

    Pentru ei şi pentru cei care doresc să facă un pic de gimnastica minţii şi să vadă dincolo de premiul în sine şi de relaţia dintre mine şi Alin, pentru aceia am scris postul de mai sus.

    Cred că merită meditat la această chestiune: orice premiu din partea oricui merită primit? Nu cred!

    Cam asta era mesajul!


  42. ‘Patratosule , daca ai luat aceasta decizie , de ce mai trebuia sa ne anunti si pe noi? Nu suna cam de genul “sunt modest si ma mandresc cu asta”?’

    Domnule Vasile Danciu – pana sa-ti raspunda Patratosu – da-mi voie sa-ti zic ca mie mi se par normale si necesare explicatiile date. „Lipsa” lui de modestie era prezenta si pana acum in indrazneala cu care abordeaza o multime de subiecte pe acest blog. Nimeni nu cred ca-si imagineaza ca ar fi cu totul nepotrivit dreptul la putin orgoliu…


  43. Draga Marius,
    Daca nu te superi, uite ce scenariu imi imaginez la o eventuala participare a ta la Roblogfest: atmosfera stralucitoare, feţe simandicoase, high life (!?), fiţe, presă. Un prezentator sclifosit strigand cu un fals entuziasm: „premiul pentru cel mai bun blog si cel mai vizitat se acorda domnului Păăăăăătrăăăăţoooosuuuu!”(cam cum il strigau pe Florin calinescu). Pupături,bătăi pe umăr si apoi mulţumirile de rigoare, strangand cu emotie premiul la piept: „Vreau sa mulţumesc aici tuturor celor care m-au sprijinit….studentilor care m-au votat, celor care m-au injurat sau contestat lui Bastrix si Alin…etc, etc…”
    Cred ca deja iti pregatesti emetiralul numai la gandul asta. Sigur ca nu te-as fi vazut intr-o astfel de postura, pt ca nu asta urmaresti in tot ce faci aici!
    Multa sanatate si cat mai multe articole ziditoare de suflet. Asta este cel mai mare „premiu” – sa stii ca ceea ce ai facut din suflet este apreciat si de folos pentru cei ce citesc aici.


  44. Desi citesc de doua luni blogul d-voastra si recunosc ca imi place,am promis ca n-am sa intervin. Mai ales cand apare Alin Cristea,”rotundul” la comentarii. Nu stiu ce stomac aveti sau ficat sau cate emetiral-uri luati pe zi, dar imi amintesc ca si ieri cand ati venit sa predicati la biserica Providenta si rotundul cu un acolit, distribuiau foi volante cu anuntul ca se va tine sedinta de comitet,chiar daca acest lucru nu l-au discutat cu comitetul. m-i s-a parut un fel de greva sindicala, …..

    Era o atmosfera greu de suportat. Apoi au fost alte probleme pe care le-a creat. Acest individ ar trebui dus la o verificare ……dar se pare ca reuseste sa nu faca prostii prea mari incat sa i se impuna asa ceva.

    ….Il cunosc destul de bine pe acest individ, care cu stupoare remarc ca nu stie sa produca ceva, doar copiaza, reactioneaza. Nu este deloc original.
    Cred ca nu poate. ….

    M-a frapat chiar si alegerea numelui blogului sau …rotundu.deloc original. Desi personal am reusit sa-l iert, fiecare aparitie a lui ma face sa va scriu sa va cer sa impartiti emetiralul cu mine, pt ca eu n-am un asa stomat tare.

    Cu privire la el cineva a spus ca inteleptul Solomon a spus ca ceea ce e stramb nu poate fi indreptat. Votez pentru.
    Eu in schimb l-as incadra la categoria „fara bun simt”. Proverbe sunt scrise 1:3 pt capatarea invaturilor de bun simt…hmmm. Poate ca el nu are acest cuvant in dictionar.


  45. ai grija cu emetiralul, AMrius, daca mai iei mult poate ajungi al dependenta: )

    mai bea si tu un ceai, ceva. 🙂


  46. Marius 🙂


  47. Feriti-va de tot ce vi se pare rau,e valabil si la …feriti-va de toti care vi se par rai. 🙂


  48. Parca nu auzisem in Biblie de bun simt..
    ce interesant,ca exista aceste cuvinte…parca prea omenesti..
    Agerime de minte si intelepciune ,iscusinta si pricepere,intelesyul adanc al lucrurilor,
    nu le are oricine,cred ca chiar Domnul,nu le da oricui,
    ca nu oricine stie cum sa le foloseasca!. 😦


  49. Draga Beni, i-am răspuns deja lui Vasile, dar vorba ta, bună idee: fiecare are dreptul la un pic de orgoliu, nu? 🙂

    Alex, problema ar fi anunţuri de genul premiul pentru „blog-job”. Mulţumesc, nu! La fel ca festivalurile folk-….etc..

    Mircea, deja am ajuns depedent, ajung să iau o doză zilnică..

    Las că ai scris bine, m-am mai semnat şi altă dată Amarius 🙂

    Mihai, bine ai venit pe aici… am intervenit in comentariul tau, daca nu este cu supărare, la fel şi în al Elisei… Cine sîntem noi să punem diagnostice.
    Domnul să se îndure.

    El ne-a spus să îi binecuvîntăm pe vrăjmaşii nostri, asta am şi făcut azi.. Vezi Psalmul 16, după Don’t move the mountain.

    Elisa, nu o dată Scriptura spune să ne ferim… Păziţi-vă, fugiţi în altă cetate, nu veţi străbate toate cetăţile pînă va veni Fiul Omului…

    Nu vor fi destui bloggeri şi bloguri de care să fugim pînă la veni Domnul…


  50. […] Pătrăţosu a adoptat o atitudine mult mai decentă. A explicat de ce a refuzat el premiul, fără să îi împroaşte cu noroi pe cei care l-au acceptat. […]


  51. EU nu a trebuit sa refuz. Nu mi l-a oferit nimeni !


  52. Să nu-ţi pară rău, Geomarz, nu-i mare pierderea…



Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: