h1

Aşa ceva nu s-a întîmplat…

Martie 21, 2008

Este fotografiat, sînt dovezi, dar …. nu s-a întîmplat. Cei care mă ştiu mai de departe mă ştiu ca un tip lipsit de zîmbet spre tristeţe, destul de sceptic spre pesimism şi prea ironic, uneori spre cinism.

De vreo cîţiva ani mă tratez de aceste boli, mai ales cu primăvară. Mă tratez cu privirile copiilor, cu cititul Bibliei, cu flori, cu alte cărţi, cu scris, cu jurnal, mai exorcizez cîteva porniri spre cinism cu blogul.

Am început să cred în oameni după o vreme. Am început să mă uit după „fondul lor bun”, după „chipul şi asemănarea lui Dumnezeu”, după bunătatea-rămăşiţă în adîncul sufletului.

Imaginile pe care mi le-a trimis ieri prietenul meu, imagini ale unui loc atît de familiar m-au aruncat din nou peste gînduri. Omul este adînc corupt şi cu totul depravat. Augustin şi reformatorii au avut dreptate. N-avem scăpare decît prin „naştere din nou”, printr-o totală, ontologică intervenţie.

Natura umană nu poate fi cosmetizată, bucălată şi pusă pe bigudiuri, nici un make-up nu poate ascunde urîţenia omului. Şi Plaut are dreptate: Homo homini lupus est.

pogrom-3.jpg

Am privit fotografia aceasta şi aşa ceva nu se poate întîmpla.

Nimeni n-a putut face promenadă sprijinindu-se în umbrelă printre cadavre. Nu poţi trece chiar pe lîngă acel copil care se scurge de pe trotuar după ce vei fi trecut pe lîngă bărbatul însîngerat, îndreptîndu-te către femeia ghemuită în poziţie fetală.

Nimeni nu a putut trece uitîndu-se ca la nişte animale moarte.

Uitaţi-vă la grupurile din spatele bărbatului care are capul întors. Dacă ştergi cadavrele din poză pare o stradă obişnuită.

Nu, nu, aşa ceva nu s-a întîmplat. Dacă s-ar fi întîmplat, atunci cînd am fi şters cadavrele din poză, groaza, scîrba, nedumerirea, frica ar fi trebuit să plutească peste tot în poză.

Nu te poţi plimba aşa pe …. Cuza Vodă, strada din Iaşi pe care este maternitatea unde a venit pe lume fiica mea.

Acolo s-a întîmplat ceea ce nu se poate întîmpla.

Anunțuri

41 comentarii

  1. Levitul si preotul au trecut pe langa barbatul batut de talhari, stim cu totii aceasta, dar poate ca nu ne-am gandit la gravitatea acestei realitati.


  2. Nici asta nu s-a intamplat, marius:

    Si aici nu este vorba de istorie. Lucrurile acestea se petreceau pe cand eu ma plimbam prin parc si tu iti aduceai fiica de la scoala…


  3. Mentalitatea in perioade marcate de asemenea evenimente este diferita de ceea ce noi percepem intr-o viata normala. Exista o adaptare psihologica la un cadru nou. Daca la primul contact cu o astfel de situatie limita,- reactie este de panica, odata cu repetarea acestui peisaj de multe ori, individul nu va mai manifesta aceeasi reactie, ci una adaptata la situatie.

    Cunosc f bine un medic roman din Irak si imi povesteste de peisajul de cosmar de acolo. A vedea obuze cazand langa tine, oameni mutilati, arabi cu o mentalitate incalificabila si de o stupizenie neintalnita de catre noi, americani care in virtutea situatiei trag din plin fara somatie la cea mai mica incalcare a regulilor stabilite. Acest peisaj devine unul obisnuit, reactiile pe fetele trecatorilor nu sunt tocmai acelea de care spuneai.

    Dar sigur orice poza poate fi falsificata, in schimb acel peisaj poate fi real, chiar daca acea poza ar putea fi considerata un fals.


  4. Vina cea mai mare apartine celor ce au promovat antisemitismul, ideologiile rasiste si au creat cadrul “legal” ca oamenii sa-si manifeste o ura indusa, o ura care a dus la la aceasta REALITATE a istoriei.
    Despre aceasta vorbeste si Seful Rabin Dr. Moses Rosen in cuvantul rostit la adunarea de la Iasi 27 iunie 1976:

    “In numele aceleiasi “ideologii” rasiste, in zilele si noptile cumplite din 29 iunie- 2 iulie 1941 au fost vanati ca fiarele pe strazile Iasului, scosi din casele lor- barbati, femei, copii si batrani- torturati si ucisi fara mila. Iar acei care au scapat masacrului, au fost ingramaditi in trenurile mortii, fara hrana, fara apa, inghesuiti pana la sufocare, adaugand alte mii de victime nevinovate nesfarsitului lant de victime ale fascismului.”

    Dupa parerea mea atunci cand rautatea are un temei legal ea se va manifesta imediat.
    Daca de maine s-ar spune ca nu este o problema sa ucizi si ca aceasta nu este o fapta condamnabila s-ar porni din nou un adevarat masacru. Rautatea umana abia astepta sa se manifeste.


  5. Păi, s-a-ntâmplat… Negarea nu ştiu la ce ne-ajută. Poate dezicerea de ce-au făcut semenii. Mie imaginea mi-a readus aproape „Cuptorul” bacovian:

    „Sunt câţiva morţi în oraş, iubito,
    Chiar pentru asta am venit să-ţi spun;
    Pe catafalc, de căldură, în oraş,
    Încet cadavrele se descompun.”

    Deci nu era imaginaţie bolnavă, ci realitatea transpusă în rime.


  6. Marius,
    Acum înţeleg ce vroiai să spui, de fapt… În celălalt articol, am crezut că vrei să accentuezi incredibilitatea realităţii, felul în care ea ia prin surprindere şi în al ‘nşpelea moment de reamintire, chiar dacă ştii tot.

    Însă tu ai vrut să accentuezi faptul că oamenilor nu le pasă! Că trecem nepăsători, că trecem absenţi, trecem cuprinşi de ale noastre, asediaţi ele, întotdeauna mult mai importante ca ale altora, indiferent de câte ori mai tragice ar fi ele… Că suntem, de fapt, tot timpul orbiţi de noi…

    Ei da… asta e într-adevăr tragic…


  7. S-au intimplat multe.
    S-a intimplat mortalitate infantila de 200 la mia de nascuti vii 1934-1940. Altfel spus, doi din 10 copii nascuti mureau pina intr-un an.
    Asta nu s-a pozat si nu s-a pus pe nici-un sit.

    S-a mai intimplat ca in 1940 bolnavii de tifos dintr-un sat din Baragan au fost izolati in plina iarna intr-un stabiliment in care NU sa facea foc (nu erau lemne).
    Nici asta nu s-a pus pe nici un sit.

    Nu avea cine sa pozeze.
    Erau numai sarantocii acelor vremuri. Ei ramineau numai cu pozele de la nunta daca aveau cu ce sa si le platasca !

    Nu erau evrei. Erau Romani. De aceea nu conteaza la nici o numaratoare.

    Taim intr-o lume in care multi se prefac ca ca gindesc ca si cum ar fi bogati.Ma intreb : de ce oare ?


  8. da, ai dreptate, nu avem scapare decit prin nastere din nou. aceste lucruri se intimpla si azi, stii prin ce? prin faptul ca multi crestini stau indiferenti cind merg pe strada si vad persoane care au nevoie de salvare, de eliberare, dar nu spun nimic. azi lumea cade asemenea oamenilor care stau jos in poza afisata, cade si moare fiindca lupta cu cel rau azi se da la nivelul mintii, dar oamenii cad in aceasta lupta.


  9. Fratilor, azi este o sarbatoare evreiasca…. de aia.


  10. Citeam ,nu de mult ca la fiecare 2secunde moare un copil de foame in Africa. 😦


  11. Simplulgand, uite acum înţelegem mai bine ce a însemnat să treci pe lîngă victimă. Să mă ierte Dumnezeu pentru acele dăţi cînd am trecut pe lîngă cineva cu gîndul: „şi aşa eu nu pot să îl ajut”

    Dan H., ştiu Abu-Graib-ul, ce vrei să spui cu asta? care-i mesajul tău, că al abu-graib-ului îl ştiu.

    Azi e Purimul…

    Romuluss, „arabi de o stupizenie”… n-aş numi-o aşa. Este doar „păcat”. Lumea zace în cel rău. Asta ne spune apostolul Ioan. Şi America şi România, Arabia Saudită, chiar şi Israelul. Lumea zace, boleşte, stă lungită în cel rău, cloceşte, colcăie, putrezeşte în cel rău, e una cu el în zoaie şi bale.

    Acceslife, ideologiile creează comportamente, teologia creează etică şi etică determină ethosul. Este un lanţ implacabil.

    Răutăţii nu îi trebuie temei legal, se manifestă şi fără temei legal. Ne este naturală.

    Negarea mea, A.Dama este o afirmare. Prin negarea mea de azi m-am determinat pe mine şi pe voi să afirmăm. Este un proces care stă la baza creării oricărui oximoron: paradoxul.

    Cînd nebunul spune: „Nu există Dumnezeu” deja i-a afirmat existenţa prin faptul că m-a facut pe mine să mă gîndesc la El şi eu mă voi gîndi la Dumnezeul care există pentru mine. Eu voi intra în dialog cu el şi voi încerca să îi demolez lumea lăuntrică, „abuziv”, agresiv, fără political corectness etc.

    Nebunia perversă, totală este cînd spunE în INIMA SA, în taină, numai pentru el însuşi; „Nu există Dumnezeu”. Atunci moare în propria otravă. Aia este nebunia definitivă, atunci cînd otrava nu mai iese afară pentru a fi exorcizată. Îşi şopteşte sieşi: nu este şi aşa rămîne… nebun, fără dreapta evanghelie..

    Exact, Camix, si asta am vrut sa spun, ca sîntem nepăsători şi cineva trebuie să nege pentru a ne atrage atenţia, pentru că ne-am obişnuit prea tare cu afirmaţiile.

    Cînd ai ajuns în încurcătură definindu-L pe Dumnezeu katafatic, trebuie să încerci calea apofatică. Cînd o încurci şi acolo…. singura cale care mai rămîne este Doxologia.

    Geomarz, inteleg ce spui. Da, aceia sînt ţinuţi minte, tot de mine. Mama vine dintr-o familie cu 12 copii din care au mai trăit 9. Ştiu ce spui. Soţia mea dintr-o familie cu 11 copii, din care au trăit 10.

    Contează la numărători, dar sînt în alte sertare. Aşa cum sînt sutele de ucişi în temniţele comuniste. Dar despre asta altă dată.

    Acum este Purim.

    Elena, ai dreptate, trecem nepăsători pe lîngă oameni care mor, leşină pe stradă, dar este şi o altfel de moarte pe lîngă care trecem la fel de nepăsători: „voi eraţi morţi în păcatele şi greşelile voastre…. ” Efeseni 2.


  12. De cand e lumea,s-au intamplat multe lucruri rele si oribile,dar cred ca „unora” li s-a dat intotdeauna o importanta mai mare…au facut mai mare martirajul,au strigat mai tare…si au fost si multe exagerari,dincolo de adevar,acestia sunt cei care stiu ca se numesc poporul ales,dar uita ca si poporul care L-a rastignit pe HristoS.CEi care sunt credinciosi,din acest popor nu fac caz,de suferinta .Nu cer despgubiri.
    Cred ca inaintea lui Dumnezeu,fiecare suflet,este :un suflet!


  13. Draga Elisa, în faţa lui Dumnezeu orice suflet este un suflet, dar nu orice popor este poporul ales.

    Dumnezeu nu se întoarce de la ce a ales.

    Oricît de puţini simpatici v-ar fi evreii unora, dragi prieteni, îmi pare rău. Asta nu se schimbă.


  14. acceslife, in timp ce unii promovau antisemitismul, altii duceau campanii de „crestinare”. Toti suntem vinovati de toate. Noroc ca nu mai suntem vinovati de nimic.


  15. Ce putin invatam de la istorie, nu-i asa …si ce putin invatam de la profeti …
    „de nu ne-ar fi lasat Domnul ostirilor o mica ramasita, am fi ajuns ca si Sodoma si ne-am fi asemanat cu Gomora „…si mica ramastia de atunci a fost intoarsa, a fost imprastiata din nou, a fost intoarsa din nou.

    Marius draga, zici „Dumnezeu nu se întoarce de la ce a ales.”…e adevarat, dar la fel de adevarat e ca tot in Isaia Domnul ii da o carte de despartire …si stim ce insemna acea carte, cu toate implicatiile ei.

    Oricum, Domnul sa-i binecuvinteze pe evrei.
    Tocmai se termina Pesah, ocazie sa citesc despre traditiile lor pe pasti, despre Psalmii (Hallel) 113 la 118. Ce minunat… te uiti la acest popor si vezi cate binecuvantari ratate si cate promisiuni irosite.


  16. vai ce somnoros sunt …de ce oare credeam ca e aprilie …stiam ca pastele evreiesc e prin 20 anul asta, dar aprilie nu martie … scuzeeeee, m-am zapacit si de la pastele catolic iar post-ul tau m-a motivat oricum mai mult sa citesc despre acesta sarbatoare evreiasca.


  17. Au mai fost şi 2000 de tineri legionari români ucişi din ordinele lui Carol al II- lea înainte de cel de al II-lea război mondial, şi expuşi în locurile publice din marile oraşe ale României. Pe care sit internet sunt expuse fotografiile lor ? Pe niciunul. Vedem aici fotografia unui pogrom din Moldova, în vremea celui de al II-lea război mondial. Tineri români, telurici legionari, sunt fără îndoială vinovaţii. O englezoaică rezidentă în România în acea vreme, care cunoştea bine evenimentele, va comenta în jurnalul ei, publicat ulterior : “Legionarii sunt ca şi cartofii. Cea mai bună parte a lor se află sub pământ.”
    Titus Filipas


  18. cubul a revenit!
    desfacut in patratele
    cu laturi prea curbe
    si ganduri cam umbre

    o zi buna!


  19. Oameni buni, cred ca se pierde din vedere exact esentialul: indiferent despre cine este vorba (evreu, musulman, crestin, tigan, roman, american, arab, alb, negru, galben etc), lipsa de omenie, cruzimea, crimele, acuzele aruncate „la gramada” nu duc la nimic bun si nu au nici o scuza!
    Poate ca, in acest post, ar fi trebuit sa vedem doar un exemplu concret de „asa NU faceti!”, ar fi trebuit sa constientizam ca si in zilele noastre se intampla zilnic asemenea dovezi de greseala si nepasare: trecem pe strada pe langa un om caruia i s-a facut rau si ne spunem ca nu e treaba noastra, sa vina Salvarea sa il ia, ca de aia platim CAS si celelalte; trecem pe langa locul unui accident, cu masina, si nu oprim sa luam victimele, sa nu ne murdarim interiorul masinii; trecem pe langa o batrana garbovita de ani care ne priveste cu jena vrand – parca – sa ne spuna ca nu are bani de medicamente si de o mancare mai omeneasca si nu ne pasa, spunandu-ne ca trebuia sa nasca si sa creasca propriii copii care sa fi avut grija de ea la batranete; vedem oameni batuti cu bestialitate pe strada, de cate o gashca de golani si nu ne amestecam, sa nu ne punem pielea in pericol; privim cu nepasare cum cate un needucat arunca gunoaiele pe jos (cand cosul de gunoi e la cativa metri) sau cum soferii arunca chistoacele pe sosea (sa nu isi murdareasca scrumierele din masina, care ar trebui curatate, pe urma) si nu le atragem atentia, uitand ca – in felul acesta – acceptam sa traim in mizerie si la propriu (nu doar la figurat)…
    A trecut atata timp de cand oamenii s-au purtat cu Iisus asa cum au facut-o; a trecut atata vreme de cand oamenii erau ucisi in numele lui Dumnezeu in cruciade sau lagare… Ce am invatat, oare, in tot acest timp?!… Ma tem ca nu mare lucru… 😦


  20. Acest exercitiu de istorie si memorie este benefic, dar nu rezolva problemele cu care ne confruntam noi astazi. Am iesit din comunism cu mortii nostri, cu tortionarii nostri, cu informatori nostri si uite ca nu se face mai nimic. In acest domeniu cred ca ar trebui sa ne concentram timpul, energia si talentul. Deconspirarea lucrurilor si oamenilor ca sa putem sa dam celor care vin dupa noi o istorie clara, decontaminata.
    Uni sunt gelosi pe evrei pentru ca tot despre ei vorbim. Uite ca exista o solutie, haideti sa vorbim despre noi si sa-i lasam pe evrei, americani, arabi in pace.
    Sa lasam capra vecinului si sa ne ocupam de animalele noastre.

    Asta insemana ca va trebui sa redeschidem subiecte dureroase care starnesc emotii dintre cele mai brute.
    Ce ziceti?


  21. exista oameni si oameni…oameni pe care ii intereseaza ce e in jur si oameni pe care nu ii intereseaza nici macar familia ce ii inconjoara…oricum, istoria se repeta si imagini de genul acela o sa mai vedem…chiar in acest moment cateva persoane mor din cauza unui razboi, din cauza altei persoane…in concluzie nu am evoluat…nu putem spune asta despre aproape singurele vietuitoare care omoara din placere > oamenii…


  22. Nu eram constient de postarea lui Sorina, dar se pare ca se impune abordarea unor subiecte relevante, actuale care sa ne schimbe pe noi si societatea in care traim. Ce ziceti?


  23. Am citit recent o carte despre manipularea de-a lungul istoriei. Conform autorului, violentele impotriva evreilor (mai grave in cazul lor pentru ca sunt poporul ales de Dumnezeu spun eu) dar si impotriva oricarui grup de oameni au fost consecinta manipularii in masa si a construirii unei realitati „artificiale” in mintea oamenilor. Dupa modelul diavolului se amesteca o boaba de adevar cu o gramada de minciuni si oamenilor li se prezenta de atatea ori imaginea deformata a ceea ce este bine si ce este rau incat in final ajungeau sa gandeasca si ei la fel. Asta nu inseamna ca ei au scuza, nici pe departe, ci dimpotriva firea adevarata a omului este rea si distorsionata. Indiferent de perioada istorica sau civilizatie manipularea si depravarea omului au lucrat dupa acelasi mecanism. De multe ori m-am ingrozit cand am citit unde s-a ajuns cand oamenii a ascultat de reguli si s-au supus majoritatii, unui sistem de gandire impus si a ceea ce li se parea lor ca e bine. Si mai oribil insa e cand ma uit la mine si vad aceeasi inclinare spre rau…
    Mi-am pus multe intrebari citind cartea respectiva si singurul lucru care e sigur acum e ca numai Domnul ne poate apara de noi insine. Singura solutie e sa stam alaturi de El… sper ca aceasta expresie mai inseamna cel putin atat la cat ma gandesc eu cand o scriu…

    P.S. Cand apar urmatoarele articole din Carbunii Eulaliei?


  24. Spînul nu există. Nici unicornul nu există.


  25. Amarij, corect este, să ne pocăim toţi de toate, dar să nu căutăm vinovaţii… cam asta-i.

    Ionel, „istoria ne învaţă că oamenii nu învaţă nimic de la istorie”.

    Da, în Isaia îi dă cartea de despărţire, dar Osea este după Isaia, nu? O ia din nou şi din nou şi din nou şi din nou… pe Mireasa Lui.

    Nu, nu acum este PEsah, anul acesta este anul cu 13 luni, Paştele este aproape de Paştele noastre.

    Acum este Purim.

    Draga Titus Filipaş, sigur, cu legionarii este o poveste foarte complicată… voi scrie şi despre ei, dacă este nevoie, ca să îi privim şi pe ei dintr-un alt punct de vedere decît ne-a obişnuit ideologia comunistă.

    Dacă s-ar face o listă a personalităţilor culturale din România care au avut simpatii legionare nu ne-am simţi deloc confortabil.

    Pe de altă parte să nu confundăm „legiunile”, au fost mai multe tipuri de legionarism în România de ieri şi de azi..

    Azi au mai rămas doar nişte „cămăşi negre… la guler”

    Şi Mado a revenit cu Haiku-uri… „hai cu tata!” ca să vezi … armata…

    Sorina, mare dreptate ai, nu contează cine a fost omorît, musulman, evreu, român… contează cum privim aceste eveniment din prisma lui Dumnezeu.

    da… şi tu ca şi Titus Filipaş şi GEomarz abateţi discuţia înspre alte direcţii, legitime, de ce nu, dar nu asta discutăm acum… cine a murit de TBC, cîţi copiii au fost avortaţi în România sau pe cine nu a luat salvarea.

    Această serie de posturi prezintă un caz cu totul special, cazul evreilor, în contextul sărbătorii Purim.

    La Purimul legionarilor poate că vom scrie şi depsre ei, dintr-un alt punct de vedere… deocamdata nu cred că mă abat de la problematica discutată.

    Cornel, sigur memoria şi memorizarea nu rezolvă nimic în afară, dar rezolvă cîteva lucuri înlăuntrul nostru.

    Cumva cumva, problematica aceasta eeste legată şi de felul în care ne raportăm la propria noastră istorie. Vezi postul de azi.

    Ştii de ce mă mir… sîntem atît de emoţionaţi la sîngele de acum 60 de ani, dar mai puţin sensibili la cel care s-a vărsat acum 30 de ani. Despre acela nu vrem să ne amintească nimeni.

    Şi tragedia unei naţii nu se cîntăreşte neapărat în sînge vărsat cît în conştiinţe frînte.


  26. Razpana, cît va fi lume îi vom vedea urîţenia. Omul este corupt, urît, murdar, singura şansă este naşterea lui din nou pentru a se uni cu OMUL-DUMNEZEU, Isus Cristos.

    A.Dama, sînt lucruri care nu există acum, dar vor exista, sînt lucruri care există, dar nu pot fi numite, sînt lucurir care există, dar nu pot fi imaginate, sînt lucruri care sînt numite, dar nu există.

    Uită-te la postul cu Pătratul Rotund…


  27. Mi-e oarecum frica sa intervin, si-au dat aici cu parerea multi oameni inteligenti,dar nu credeti ca morala ar fi: toata lumea zace in cel rau? Ce putem face noi? Singuri, nimic! E atat de clar ca prin ea insasi, omenirea nu se poate salva! Educatia, disciplina, cultivarea mintii nu i-au impiedicat pe oameni sa faptuiasca asemenea atrocitati, nici nu-i vor impiedica de acum incolo. Daca raul a fost tinut in frau si inca mai existam, asta este doar datorita Celui care face sa rasara soarele Lui peste cei drepti ca si peste cei nedrepti. Crestinii adevarati (adica urmasii lui Cristos, nu cei care se numesc asa,cultural vorbind) pot sa fie, pe „patratica” lor, altfel decat lumea. Ei nu vor trece niciodata linistiti pe trotuar pe langa un om cazut. Ei se identifica cu cei loviti, iau apararea celor mai slabi, cu riscul de a fi considerati nebuni sau de a fi loviti si ei. Si nu vor nega nedreptatea pentru a se justifica pe ei insisi sau natiunea lor sau rasa umana. Nu-mi spuneti ca nu mai exista asemenea oameni, eu sunt fericita sa cunosc cativa. Sunt putini? Normal, doar calea e ingusta!
    Cat despre evrei, e destul sa citim epistola catre Romani. Dumnezeu i-a ales, cine suntem noi sa ne certam cu El? Si Lui nu-i pare rau de alegerea facuta, oricat de crunt L-ar fi dezamagit ei. Iar noi, daca am fost infiati, sa nu ne ingamfam, ci sa ne temem. Nu fac apologia ignorantei, dar daca prea multe cercetari m-ar face sa cred ca stiu ceva mai mult ca altii sau sunt mai sus ca altii, atunci prefer sa raman la cele umile, sa fiu dintre acei „fara minte”, despre care spunea Isaia ca nici chiar ei nu se pot rataci pe calea Domnului.
    Apropo de Purim, am vazut pe blogul unei femei credincioase si sensibile un text despre ziua de 8 martie. De fapt, postarea ei este preluata de pe alt blog, pe care ea il indica. M-am minunat sa vad ca, dupa parerea unui teolog rus, sarbatorirea zilei de 8 martie pare sa fie legata de sarbatoarea Purim, care sta sub semnul „viclenei si sangeroasei Estera”. Cum zicea cineva mai sus, evreii oricum ies rau…


  28. Si astazi trecem fiecare pe strada noastra si ne uitam la cei cazuti fara sa facem nimic. Le facem poze, ne folosim de ei, in strangerea de fonduri dar viata lor nu este afectata in mod pozitiv. Da ma refer la copiii strazi, copiii orfani, saracii, batrani, si toti ceilalti nevoiasi. Ma refer la eroii adevarati ai cultului baptist, care mor in saracie lucie, fara sa le peste cuiva (mai exact, multora). Ne pasa mai mult de noi decat de aproapele nostru. Isus ne cheama sa ne iubim aproapele cat ne iubim pe noi. Sa fi stiu El cat de mult si cat de bine stim sa ne purtam noua de grija in detrimentul altora?

    Oare aceasta porunca are in ea si condamnarea?


  29. Debora, Da toată lumea zace în cel rău… Ce putem face noi… să îi ducem vestea bună a luminii lui Cristos.
    Exact, educaţia nu ajută, numai convertirea ajută.

    Ai mare dreptate în ce spui.. şi despre Romani.

    Calea Domnului este atît de simplă, atît de simplă, atît de clară … pînă şi cei fără minte o pot nimeri. Eu sînt o dovadă clară a acestui fapt.

    Cornel, ai mare dreptate în ce spui.. Fotografia nenorocirii aduce atîţia bani.

    Asta-i problema în seria asta de posturi…dreptul de a „împietri imaginea”…


  30. Dreptul de a impietri imaginea nu e un drept. la fel cu dreptul de a privi la televizor, cu cel de a te afla linga cineva in tren si a povesti altcuiva la telefon despre acel cineva… Astea sint lucruri pe care le facem.
    E drept ca unele din aceste lucruri au consecinte asupra altora. Aici trebuie sa intervina discutiile despre drepturi. Cindva, in SUA, un fotograf a facut o poza unei femei care-si smulgea parul din cap, deasupra cadavrului copilului ei mort in mlastina de la marginea lacului oraselului. Isi lasase copilul nesupravegheat. Luni de zile au fost dezbateri in consiliile de etica daca imaginea sa fie publicata sau nu. Se vorbea despre ea, dar nu fusese publicata in ziar. Dreptul la imagine al victimei, dreptul la imagine al mamei… versus awareness. Trezirea constiintei publice, trezirea oamenilor la realitatea cruda: daca iti lasi copiii nesupravegheati, poti ajunge aici.
    Si revenind la poza asta, eticile moderne (a profesiilor din comunicare, din care si fotografia de presa face parte) au venit odata cu accentul pe drepturile omului, incepind cu cea de-a doua jumatate a secolului XX. Inainte nu vorbea nimeni de dreptul la imagine al celui mort. Fotografiile de razboi, fotografiile din catastrofele naturale sau din perioadele de criza de orice fel sint, intr-un fel, scutite de judecata aceasta etica (asa zic unii).
    Fotografia pe are ai comentat-o asa de emotionat este interpretata de catre tine STRICT dintr-un punct de vedere uman-emotional. Dar poate rostul ei e sa lase urme, in viitor, sa vorbeasca despre oroare. Nu o repudia, ea reprezinta o parte din memoria si constiinta noastra.


  31. draga GAdjodillo, bine ai venit aici în primul rînd.
    Spui tu că dreptul la imagine nu este un drept…

    Foarte interesantă istoria ta … cadavrul copilului.
    Da, cam asta este şi dilema mea. Ce anume avem dreptul să arătăm-vedem, ce ar trebui ascuns?

    Cum se scrie istoria prin imagini, se poate cunoaşte advărata istorie fără nici un comentariu, doar prin fotografii?

    ESte comentariul istoric însoţit de fotografie „mai obiectiv”?

    Da, am comentat fotografia din perspectiva mea, uman-emoţionalo-subiectivo-proprie, pentru că asta este un blog, nu un manual de istorie, întrebările şi dilemele mele rămîn.


  32. Asa le trebuie la evrei, ca prea manipuleaza ei lumea din umbra, credeau ca poate sa duca toata omenirea de nas la infinit? O sa urmeze urmatorul pogrom in curand daca nu isi impart din bogatiile acumulate de eo cu matrapazlacuri comerciale, speculatii de bursa si cu metale si pietre pretioase.
    Au ales sa traiasca pe „fast track of the life” pai atunci sa doarma „linistiti” in continuare ca poate e ultima lor noapte in patutul lor de acasa cumparat cu bani furati cu acte in regula de la semenii lor.


  33. Ulise, dragul meu, mă gîndesc la un alt blog, se va numi „exorcistul”. Mă gîndesc că cineva ar trebui să facă şi slujba asta, să exorcizeze lumea de prostie.

    ESte un fel de vitanjor de creiere, o muncă tare murdară, o profesie care cere neapărat spor de ruşine, ca la gunoieri, dar este atît de necesară. ….

    Cine ţi-a băgat prostiile astea în cap, Ullise, erou legendar şi cum te-au păcălit sirenele să le asculţi cîntecul?

    Dă-mi voie să mai spun ceva: pentru ca să existe hoţi, trebuie să existe fraieri. Evreii n-au intrat în casa nimănui să ia averea cu forţa, românii şi-au amanetat singuri bunurile şi au luat cu împrumutul. De bună voie şi nesimţiţi de nimeni, problema este cu „mintea românului cea de pe urmă”, cînd şi-au dat seama ce-au făcut s-au apucat să proiecteze prostia lor asupra evreilor, toată răutatea au aruncat-o asupra lor…

    „na, să vă învăţaţi minte, dacă noi am fost fraieri…”

    Cam aşa a funcţionat istoria, Ulisse, dragă!

    Cred că ar trebui să închid comentariile la postul ăsta pentru că ceea ce era de demonstrat s-a demonstrat deja!

    Somnu uşor, Ulisse!


  34. vidanjor…


  35. Ai dreptate, Gadjodillo, vidanjor… asta mă fac, vidanjor de creiere odihnite şi băltite, cine se înscrie… Uite că pompa merge destul de bine!

    Romuluss mă ajută cu autohipnoza.


  36. Nu inteleg eu? cum se poate vidanja un creier prea odihnit si baltit(baltit in ce? ….). 🙂


  37. Doua marturii ca sa ni se stearga zimbetul:

    un COPIL gata sa fie gazat ii zice unui evreu din Sonderkommando:
    ‘Chiar asa de draga ti-e viata ta de criminal?’

    doi soldati SS de la Treblinka: ‘cind am ajuns, in prima zi, ne-au aratat camerele cu gazati proaspat. ne-am pus pe valize si am plins ca doua femei’

    „daca esti fortat sa devii calau, nu se mai merita sa te salvezi”


  38. Comentariul de mai sus putin, arata cat de „proaspata” este istoria si cat de gata suntem noi, oamenii, sa repetam niste erori cumplite… Libertatea atat de scump castigata in ’89, a fost atat de grav maculată prin acest simulacru de democratie care a permis unor grupari politice sa perpetueze mesaje antisemite, xenofobe, rasiste. Cand de fapt aceste manifestari ar trebui eradicate din faşă. Nu prin masuri de intoleranta sau alt fel de excese, ci prin educarea oamenilor, de la cea mai mica varsta, in spiritul tolerantei, al iubirii crestine, al intelegerii si respectului.
    Am vazut in Bucuresti afise pe stalpi care invitau tinerii la intruniri legionare!! M-am cutremurat. Iarasi?? Azi le-am vorbit copiilor despre personalitatea lui Nicolae Iorga. Stim cu toti cum a murit…
    Numai Dumnezeu ne mai poate salva de neomenia si neintelepciunea oamenilor…


  39. Ehehe, despre Rebeliuţia din 89 … sînt multe de spus.
    Aia am trăit-o pe pielea mea, să nu îmi zică nimeni despre interpretarea istoriei şi alte poveşti de genul ăla.

    Eram în armată la vremea aia şi ştiu clar ce comenzi am primit, care era atmosfera în glorioasa armată română, ce ne instruiau comandanţii…Pot să scriu un roman desprpre asta, dar nujmai să moară „personajele”..

    Legionarii de azi??? Nişte „cămăşi negre… la guler”. Atît. Jeg spiritual.
    Cică e radicali. Şi eu cu ei!


  40. Prea des am auzit la scoala ca suntem cei mai destepti, mai viteji si mai buni dintre traci; ca nu am dus niciodata razboaie de cucerire, ca am stat drepti si smeriti in calea tuturor navalirilor si rautatilor ca sa nu ajungem la un moment dat sa nu le credem. E timul sa incetam a mai incerca sa stergem cu scuipat sangele de pe peretii casei noastre in speranta ca nu o sa-l vada copii nostri. E vremea sa chemam preotii sa sfintim, sa aprindem lumanari, sa ne caim si sa plangem pentru ca macar lor sa le dam sansa sa cladeasca o lume mai buna.

    Sa nu credeti ca nu platim si ca nu vom plati pentru faptele unor inaintasi ai nostri. Casele evreiesti din Centrul Vechi al Dorohoiului sunt de cativa ani buni mormane de moloz si stau acolo cu incapatanare aratandu-ne adevarata fata. Pacat ca nu putem vedea si stafiile copiilor, femeilor si batranilor evrei ucisi in masacrul de la Dorohoi din 40 cum ne bantuie proprii copiii!


  41. […] Există încă cineva care nu ştie ce s-a întîmplat în urmă cu 70 de ani? Îl invit să citească aceste mărturii. […]



Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: