…despre tradiţie, experienţă, artă, cunoaştere, lume, om, spiritualitate. Tarkovsky este regizorul meu preferat. Poate că se luptă pentru locul I cu Akira Kurosawa.
Într-un interviu pe care l-am descoperit de curînd Tarkovsky vorbeşte despre tradiţie, acceptarea acesteia versus experienţa proprie.
Partea 1
Partea 2
Nu numai în artă, în film, merită să ne aşezăm în faţa acestei dileme.
Cred că şi în viaţa de fiecare zi, dar mai ales în viaţa de credinţă ar merita să ne întrebăm care sînt acele lucruri pe care trebuie să le învăţăm „first hand” şi care sînt acelea pentru care trebuie să dăm autoritate generaţiilor care ne-au precedat.
Oare cum s-ar putea învăţa rugăciunea cel mai bine?
Dacă veţi întreba un neoprotestant, ne va spune: la prima mînă, începi direct, dialog cu Dumnezeu?
Dacă veţi întreba un teolog din cadrul uneia dintre bisericile tradiţionale: prin şcoala rugăciunii, prin cărţile de rugăciuni, prin primirea tezaurului de minunăţii ale vorbirilor cu Dumnezeu.
În următoarele săptămîni vom petrece cîteva zile gîndindu-ne la şcoala rugăciunii…
Pînă atunci… Tarkovsky.
La patratosu 