
„Femeia să se teamă de bărbat…”
martie 31, 2008Aşa spune Apostolul Pavel, dar el era celibatar, nu? Ce-o fi voit să spună cu asta? Cum să se teamă femeia de bărbat?
Eph 5:33 πλὴν καὶ ὑμεῖς οἱ καθ᾿ ἕνα ἕκαστος τὴν ἑαυτοῦ γυναῖκα οὕτως ἀγαπάτω ὡς ἑαυτόν, ἡ δὲ γυνὴ ἵνα φοβῆται τὸν ἄνδρα.
De ziua soţiei mele am fost la o nuntă. Mi-a căzut la împărţeală să predic din textul din Efeseni 5:15-33.
M-am gîndit la ce se întîmplă cînd dragostea nu se maturizează, ci numai se învecheşte, îmbătrîneşte. Ce se va întîmpla acestui cuplu cînd vor avea 20 sau 30 de ani de căsnicie? Iată la ce mi-a fugit gîndul.
Textul din Efeseni este un pasaj care poate fi interpretat în contextul comunităţii creştine, în contextul relaţiilor, dar spre sfîrşitul capitolului 5,
1. Cînd dragostea îmbătrîneşte nu mai sîntem atenţi unul cu celălalt. Expresia este pleonastică: „luaţi seama să umblaţi cu băgare de seamă”… Dragostea autentică, pururi proaspătă păstrează intactă capacitatea de atenţie. 5:15.Luaţi seama deci să umblaţi cu băgare de seamă, nu ca nişte neînţelepţi, ci ca nişte înţelepţi.
2. Timpul petrecut cu iubirea vieţii tale nu este timp pierdut. Fură timpul din alte lucruri şi dăruieşte-l nevestei tinereţii tale. Dragostea care nu se învecheşte este gata să dăruiască tot timpul timp, şi la bătrîneţe. 5:16 Răscumpăraţi vremea, căci zilele sînt rele. Nu-i profesie prea solicitantă, nu-i pasiune prea acaparantă ca să nu petrecem timp cu cei mai dragi: familia.
3. Dragostea autentică ne determină să căutăm voia lui Dumnezeu pentru amîndoi şi unul pentru altul. 5:17 De aceea nu fiţi nepricepuţi, ci înţelegeţi care este voia Domnului.
4. Dragostea care nu se învecheşte nu abuzează de celălalt şi nu-şi dă drumul pulsiuniilor şi instinctelor în defavoarea celuilalt. Cred că textul nu se referă numai la vin, ci la orice fel de lăcomie şi abuz. 5:18 Nu vă îmbătaţi de vin, aceasta este destrăbălare. Dimpotrivă, fiţi plini de Duh.
5. Dragostea care rămâne dragostea ca în prima zi comunică. E greu să determinăm cuplurile care au ceva ani vechime să comunice, ce să mai comunice cu psalmi, să comunice pur şi simplu… şi dacă nu mai au subiecte de discuţie după 20 de ani de căsnicie, să îşi citească Scriptura unul altuia. Tot este mai bine decît ea în faţa telenovelelor, el la table „cu băieţii”5:19 Vorbiţi între voi cu psalmi, cu cîntări de laudă şi cu cîntări duhovniceşti, şi cîntaţi şi aduceţi din toată inima laudă Domnului.
6. Cuplurile învechite şi îmbătrînite îşi pierd capacitatea de mulţumire. Ai putea să mulţumeşti pentru ridurile soţiei şi pentru perii albi? Le-a făcut suportîndu-te. 5:20 Mulţămiţi totdeauna lui Dumnezeu Tatăl, pentru toate lucrurile, în Numele Domnului nostru Isus Hristos.
7. Da, ştiu este o problemă controversată, supunerea soţiilor faţă de bărbaţi, dar, dragi bărbaţi, vă rog să observaţi o chestie, contextul supunerii este dragostea unul faţă de altul şi frica lui Cristos. De asemenea, nu săriţi peste versetul care spune, unii altora, adicătelea, şi eu ascult de Natalia în multe lucruri. Imaginaţi-vă ce-ar fi să cumpăr perdele pentru casă singur şi să asortez roz cu verde. 5:21- 22 Supuneţi-vă unii altora în frica lui Hristos. Eph 5:22 Nevestelor, fiţi supuse bărbaţilor voştri ca Domnului;
8. Noi, bărbaţii sîntem un munte de egoism, femeia un strigăt de indepedenţă, de aceea Scriptura ne înghenunchează pe fiecare. Noi trebuie să ne iubim femeile ca pe noi înşine şi mai mult decît atît şi … care femeie nu s-ar supune unui soţ care îi doreşte cel mai mare bine? 5:23 căci bărbatul este capul nevestei, după cum şi Hristos este capul Bisericii, El, Mîntuitorul trupului. 5:24 Şi după cum Biserica este supusă lui Hristos, tot aşa şi nevestele să fie supuse bărbaţilor lor în toate lucrurile / citeşte pînă la 5-30
9. Ne părăsim părinţii, da, dar contextul în care vorbeşte apostolul aici este Trupul lui Cristos. Devenim un singur trup în Trup. uitaţi-vă unde este legătura: de aceea, … de aceea ce? Pentru că sîntem mădularele Lui, tocmai de aceea va lăsa omul pe mama şi pe tatăl său… Apelul Apostolului nu mai este către Geneza… că aşa a fost de la început. Contextul este unul eclesiologic… noi sîntem trupuri care devin un trup, un singur trup în Trupul lui Cristos. 5:29 Căci nimeni nu şi-a urît vreodată trupul lui, ci îl hrăneşte, îl îngrijeşte cu drag, ca şi Hristos Biserica; 5:30 pentrucă noi sîntem mădulare ale trupului Lui, carne din carnea Lui şi os din oasele Lui. 5:31 De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mamă-sa, şi se va lipi de nevastă-sa, şi cei doi vor fi un singur trup”. 5:32 Taina aceasta este mare-(vorbesc despre Hristos şi despre Biserică).
10. Şi acum cel mai dificil lucru. În timp de vorbeam despre aceste lucruri mi-a străfulgerat o idee… N-am înţeles niciodată clar ce înseamnă ca femeia să se teamă de bărbat. Nu-i aşa că e ciudat versetul ăsta… 5:33 Încolo fiecare din voi să-şi iubească nevasta ca pe sine; şi nevasta să se teamă de bărbat.
N-am înţeles cum se poate teme o femeie care este iubită de bărbatul ei mai mult decît acesta se iubeşte pe sine. Noi ne rugăm în fiecare seară ca Dumnezeu să ne ia împreună. De aceea călătorim tot timpul împreună. Vrem să îi dăm toate şansele lui Dumnezeu (accident de maşină sau de avion… ideal 🙂 ) .
Pe cînd vorbeam m-am uitat la soţia mea. Atunci am înţeles cum se poate teme o femeie de bărbatul ei, îndrăgostit acesta pînă peste urechi de ea. I-am văzut fobia, aşa cum spune textul, i-am citit groaza pe ochi. Totdeauna stă dezlipită de spătarul scaunului, cu privirea fixă spre amvon, cu gîtul întins în faţă, foarte foarte atentă… Se relaxează după ce mă aşez.

Totdeauna este crispată, are emoţii, SE TEME să nu spun vreo prostie, să nu ratez cumva, să nu fiu lăsat fără Duhul, să nu mă fac de rîs, pentru a nu-şi pierde slava. Se teme să nu cumva să fac de rîs lucrarea lui Dumnezeu, să nu fac de rîs familia, pe Dumnezeu Însuşi, căci cine mă ştie mai bine, cu toate slăbiciunile mele, în afară de Dumnezeu Însuşi? Cine mă cunoaşte ce pot şi ce nu pot? Cine mă ştie cît sînt de slab şi de sălbatic, cine ştie mai bine cît de îngustă mi-e inima şi largă mi-e gura?
Întotdeauna după vreo predică de-a mea face tahicardie pentru că se TEME DE BĂRBATUL EI, de ce-ar fi putut face acesta, de ce gafe, rateuri şi păcate ar fi putut face.
Natalia se teme de mine şi, îmi pare rău, are şi de ce… că mă cunoaşte, de-aia.
Vreau să ajung să îmbătrînim aşa de mult împreună ca eu să mă fac mai înţelept şi ea să fie mai puţin temătoare, eu mai previzibil, ea mai liniştită… pînă atunci sper să nu o îmbolnăvesc de inimă… se va îmbolnăvi din prea mare dragoste şi grijă.
io aş questiona aşa: de ce bărbătuşul tre să agapato iar femeia tre sa fobetai? recunosc ca ma enervează acest agapato….. fobetaiul acilea nu se traduce mai mult cu respect, reverenţa decat cu teamă, frică?
allora….nu stiu cum suna in roumaine, da pensez ca ie exagerat de trecut in domeniul fricii angstului si cutremurarii….mai cercetez şi revenez.sayonara.
Mangaloy, dragă, mă tem că anumite lucruri nu pot fi înţelese decît pornind de la presupoziţii şi prejudecăţi la care tu nu eşti gata a te lăsa „victimă”.
Această chestie nu poate fi înţeleasă decît din interiorul credinţei, din interiorul căsniciei, din interiorul sistemului.
Pur si simplu, la fel ca şi în judecarea creaţiei, a universului, începuturilor, creaţionism-darwinism etc.
TRebuie să crezi „ca prostu” uneori şi gaza.
După părerea mea este o tensiune enormă între cele două verbe phobeomai şi agapaw. Prin asociere se creează oximoronul în favoarea lui agapaw.
La fel cînd Creangă spune „cînd mama mă mîngîia cu culeşerul”… culeşerul cîştigă asoierea şi înţelegem sensul lui a mîngîia prin sensul „mestecăului” de mămăligă, în traducţiune liberă: maică-sa-l bătea zdravăn, ca orice femeie bolnavă de epilepsie şi călcată pe nervi.
Ei şi acilea este la fel, Agapaw cîştigă oximoronica alăturare în defavoarea lui phobeomai. Simplu!
Să se teamă de cel care o iubeşte şi numai de el să se teamă, de nimeni altcineva…
Ce fel de temere este aceea? Respect, da, n-aş pune reverenţă. Credit, zidirea de credibilitate… .
Sara îi spune lui Avram „Domnul meu” şi Avram va fi minţit din laşitate despre relaţia lor.
Nu-i ciudat?
Tekarukite 🙂
Da, cata zbatere este pentru noi barbatii sa dam sotiilor noastre ceea ce merita!? Sa le dam o dragoste fara conditii, fara „ceva la schimb.”
Marturisesc ca este lupta pe care am inceput sa inteleg abia de curand ca trebuie sa o duc, dar extraordinare sunt victoriile!
Roadele sunt beneficii pentru noi ca si familie/trup, si neinteles, sotia mea a trecut la o altfel de ascultare decat cea, poate un pic fortata, prezenta din momentul in care ne-am casatorit. Asculta/”se teme” de cel care o iubeste mai mult ca pe sine.
Lupta, misiunea, aventura (descoperitoare) prin „jungla comunicarii” continua… invat – invatam.
Invatatura Scripturii despre casatorie este perfect sanatoasa si extraordinar de buna .Din pacate sunt multi care interpreteaza superficial anumite texte chie pentru a prezenta despre casnicie o conceptie ingusta si autoritara.Supunerea femeii,dominarea ei si tratarea ei ca o specie a fiintei umane -toate sunt gesturi nedemne de un adevarat crestin,intrucit femeia a fost creata si ea dupa chipul lui Dumnezeu .
Fr Marius frumos ai descris ce fel de teama trebuie sa aibe sotia fata de sot .Si acesta teama trebuie sa fie reciproca .
Deci, Bogdan, welcome in the club! 🙂
prima regula
1. vorbiţi între voi..
a doua regulă
2. cu psalmi şi cîntări de laudă…
după aia… e mai uşor totul.
Viorica, da, şi eu mă tem de soţia mea… să nu se îmbolnăvească.
Aşa cum spui, învăţătura Bibliei este perfectă.
Ce a adus egalitarismul tîmp în Anglia? Un val de convertiri în masă la Islam.
Te apucă rîsul să vezi femei blonde, născute de la mama lor englezoaice, cum se îmbracă şi îşi acoperă feţele.
Au fost întrebate: de ce aţi renunţat la egalitatea cu bărbaţii?
Am renunţat pentru a ne recîştiga femininatatea, siguranţa, protecţia etc.
mi-a plăcut la nebunie acest articol al dvs.
Faina interpretarea Mariuse (nu zic ca e si corecta :)).
Dar baticul ala e cam micut… :):) Ma tem ca a devenit cordeluta…asta e daca rastalmacim scripturile!
Legalistul 🙂
De ce nu avem atunci prepoziţia “pentru”: “să seamă PENTRU bărbat”-ul ei; pentru că bărbatul ei să nu “nu spun vreo prostie, să nu ratez cumva, să nu fiu lăsat fără Duhul, să nu mă fac de rîs” etc.? Textul, aşa cum îl citesc eu, lasă de înţeles că obiectul fricii e bărbatul, nu posibilele lui eşecuri, ratări, derapaje etc. Mărturisesc că nu sunt edificat de deplin, doar convins că în nici într-un caz nu e vorba de frica paralizantă, spaimă. Asta e clar că nu se poate susţine în context, nici în cel imediat, nici în cel larg, al Scripturii întregi.
Nu spun, îmi place enorm interpretarea, Pătrăţosule, dar vreau să mă asigur că nu e un crâmpei de periegeză nelegitimă 🙂
Ce spui? Cum arată şi ce valenţe semantice are prepoziţia în greacă? DE sau PENTRU, unde “pentru” ar fi un fel de “i fear FOR you”, opus lui “i fear you”?
Erată: “să se teamă PENTRU bărbat”-ul ei
Acum observ că nici nu există prepoziţie în greacă în contextul cu phobetai. Scuze.
Marius, eu nu simpatizez cu intelgerea aceasta decat ca un complement a ceea ce este temerea de barbat.
Eu cred ca temerea de barbat este pusa in contextul temerii barbatului de Hristos si are la baza temerea ce o ai fata de cel ce are randuita o autoritate asupra ta, nu in sensul fortat, de frica pedepsei, ci mai degraba in cel al respectului datorat si in mod special, greutatea ce a capatat-o prin rolul incredintat.
Fata de omul „greu” ai o temere prin faptul ca intelegi ca neascultarea, lipsa de respect, tratarea intr-un mod gresit iti aduce o rusine prin calcarea in picioare a cinstei, greutatii capatate fata de tine.
Nu cred ca pentru teama pt barbat-foarte identica cu ingrijorarea, este totuna cu temere de barbat in sensul diferentei de asezare inintea lui Dumnezeu.
Primesc suplimentul tau „de viteza” dar, nu neglijez biletul calatoriei.
„Aşa spune Apostolul Pavel, dar el era celibatar, nu? Ce-o fi voit să spună cu asta? Cum să se teamă femeia de bărbat?”
Asa cum te temi matale de nevasa matale. Sau tu esti stapinul in casa, ma patratica ma?
In legatura cu acoperitul capului la femeii Pavel insusi face o distinctie intre poruncile pe care le-a primit de la Domnul si indrumarile pe care le da personal pentru situatiile critice in care se aflau credinciosii la un momendat .Asa cum e cazul cu indrumarile date de el referitor la avantajul de a fi necasatorit 1 Corinteni 7 Chiar daca el se considera inspirat de Duhul Sfint ,el nu face din aceste indrumari niste legi generale 1 Cor.7;40
Eu cred ca sora Natalia nu din convingere se acopera ci de nu a fi piatra de poticnire pentru cei din jur .
Eu in America m-am acoperit 15 ani fercventind biserica romana ,acum la americani, pentru ca nimeni nu se acopera ,nu ma acoper nici eu .Anumite porunci au avut un caracter temporar sau local .
Ce frumos compliment pentru Natalia:-). De regula nu citesc pana la sfarsit un capitol, sau e horror ca cele cu holocaustul, sau prea agreisive pentru gustul meu. Asta e tot o poezie. Sa va binecuvanteze Dumnezeu multi ani in continuare, impreuna cu juniorii vostri si biserica pe care o slujiti! Si scoala desigur.
Articolul e frumos dar depasit de vremurile noastre .
Dumneavoastra sinteti un norocos si va invidiez , dar sa inlocuiesti ” teama de ” cu „teama pentru ” nu e o solutie , e mai mult un act intru adoratie
Pacatul Evei este mai actual astazi ca niciodata , femeia e constienta de puterile cu care a inzestrat-o Domnul , e mai inzestrata decit barbatul , tehnologia a redus diferentele fortei fizice , femeia a cistigat o independenta nesperata , din ce in ce mai multe femei au ca tel nemarturisit nu egalitatea cu barbatul , ci dominarea lui
La pacatul Evei s-a referit Pavel , la respectarea legilor impuse de Domnul.
personal cred ca femeia trebuie sa se teama de barbat , dar nu de orice barbat ci de BARBATUL SAU , cel care isi daruieste viata ptr ea .
OK, si cum sa ma tem de barbat.(de barbatul meu vorbesc). Daca tocmai isi daruieste viata pentru mine, il respect si iubesc mai mult, cum sa ma tem de el, nu prea pricep. Imi fac grijuri pentru el, e adevarat din felurite motive, desi nu ar trebui, dar ce sa fac, sa tremur cind vine acasa ca nu e mincarea gata, sau ca nu am terminat de facut nu stiu ce alta treaba( de fapt el vine inaintea mea de la servici). Deci acest „sa se teama”. fara o alta explicatie, nu prea face sens. Luminati-ne si pe noi femeile, ca de, nu stiu ce sa cred. (Barbatul meu nu vrea sa ma tem de el, sa il respect da, dar sa ma tem,….)
Au, Lorena, sper să nu fiu tras la răspundere… 🙂 cu nebunia 🙂
Nu mă lua la dvs. Cel puţin nu aici.
Care este interpretarea „corectă”, Evedule? Eu mă încrunt la ea şi ea tremură?
Da, baticul ăla era cam micuţ, eram la o altă nuntă. La nunţi surorile noastre se descoperă complet, a mea soţie a lăsat să i se vadă o parte din păr… Hm. Destul de liberală 🙂
Natan, asta este periegeza, ai cîte o descoperire şi .. gata. Periegeza presupune o descoperire mistică prin iluminare şi experierea. 🙂
Eu am experienţa de partea mea: 17 ani de căsătorie.
Mă bucur că ai descoperit singur faptul că acolo este un acuzativ simplu, fără prepoziţie.. Deci?
Am putea traduce „să-şi teamă bărbatul?” Nu sună! phobeomai în greacă este trazitiv, deci acceptă complementul direct.
Ce-ar fi: „Să-şi înfrice bărbatul”? Ar merge?
Nu obiectul fricii, cum spui tu, sursa fricii este bărbatul, aşa citeşti tu textul, nu?
Tocmai citesc ceva exegeză patristică. Sorry, dar m-am inspirat din felul lui Origen, Cromantius, Crisostom, Hilarius, Chiril de a sări atît de vioi la interpretări din cele mai îndrăzneţe. Asta numesc eu periegeză.
Pur şi simplu o iei pe alături senin şi nimeni nu te poate contrazice. Aşa-i cum spui! Nu este frică, teroare, oroare, este respect, dar este o „fobie” totuşi.
Ce fel de fobie?
E „periegeză nelegitimă” în conformitate cu manualele de exegeză, dar aşa e! Îţi spun eu! Contra-cuvîntează-mă, dacă poţi, necăsătorit fiind! 🙂
Apreciez enorm că te-ai dus la greacă.
Dacă postul ăsta îl face pe Mangaloy să citească biblia şi pe tine să apelezi la greacă, mi-am făcut treaba 🙂
hai sa asimilam ” sa se teama ” cu un respect rinduit , impus
celalalt fiind un respect cistigat
personal ma flateaza mai tare respectul castigat
nu e vorba de orgolii barbatesti
cred 🙂
Da, Vlad, sigur, acolo nu este exclusă autoritatea. Dar eu mă tem de Domnul mai mult decît se teme Natalia de mine.
Şi eu mă tem într-un fel de Domnul, într-un fel special: „Oare ce-ar mai vrea să facă Dumnezeul meu imprevizibil? Tocmai acum cînd cred că Îl cunosc destul?”
Iar m-a luat prin suprindere săptămînile astea. Mă dă gata. Uneori mă „e-nervează” (adică îmi scoate nervii), alteori mă calcă pe nervi (îi toceşte). Cu Dumnezeu nu este de joacă, că tot timpul schimbă regulile jocului.
Autoritate? Păi ne uităm ca robii la mîna Stăpînului.
Corect, acolo este implicat sensul de temere de consecinţele neascultării, nesupunerii, dar în contextul în care şi unul şi altul se supun unul altuia în frica de Cristos.
Mă, bălăuraş, mă 🙂 Da, eu sînt stăpînul casei, cam aşa este. Eu sînt responsabil de resurse şi de apărarea casei. Asta o face pe soţia mea o boieroaică. N-are grijă de nimic.
Nu lucrează, stă acasă, îngrijeşte de copiii noştri şi nuuuuu, nuuuuuu, nuuuu este „la cratiţă”, este regină pe domeniul ei.
Cînd vin totdeauna acasă, cînd venim, eu sau copiii, totdeauna găsim un zîmbet şi braţe de îmbrăţişat acasă.
Casa este plină de prezenţa ei.
E regina! E Mireasa. Paradigma? Arhetipul? Cristos şi biserica. Cristos a slujit Biserica, şi-a dat viaţa pentru Ea şi a făcut-o boieroaică.
Inca o tema foarte interesanta si care stârneşte atat de multe puncte de vedere. De-a lungul timpului, acest pasaj biblic a cunoscut multe interpretari. De-asta e minunata Biblia, pentru ca este un izvor nesecat de intelesuri, de sensuri. Sa ne gandim insa că acum 2000 de ani sensul era cat se poate de clar: barbatul era soţ şi stăpân peste viaţa soţiei şi a copiilor săi. Pentru ca femeia este cea care a greşit in Eden şi prin greşeala ei a greşit şi bărbatul şi a intrat păcatul în lume, Pavel învaţă că femeia nu trebuie sa mai repete astfel de greşeli, ci sa fie supusă bărbatului ei, precum şi Biserica se supune Mirelui Hristos. Nu în alt sens! Soţul nu este un despot, un tiran, ci unul conducător al familiei cu maximă responsabilitate pentru întreaga familie. El trebuie sa fie imaginea lui Hristos în „biserica” familiei. Iar femeia trebuie sa se teama ca sa nu mai repete greseala neascultarii Evei. O greseala distrugatoare. De-asta trebuie sa se teama in primul rand. Dar aici cred ca trebuie adaugata si interpretarea lui Marius, spre o mai buna intregire a intelesurilor.
Am citit undeva o astfel de interpretare. Desigur, multi vor spune ca astazi nu mai e ca acum 2000 de ani, iar femeia a „castigat” o independenta nesperata alta data. Chiar daca asta cu pretul propriei feminitati. Intrebarea e: trebuie sa „adaptam” intelesul biblic la conceptiile acestor timpuri, sau trebuie sa ne schimbam noi modul de a fi dupa mesajul strict al Bibliei?
Draga Marius, cu adevarat esti de „invidiat” (in sensul bun, prietenesc, al cuvantului). Ferice de fericirea voastra! Si de aceasta Iubire, intelegere, daruire. Un exemplu atat de frumos. Ca si fotografia – omagiu adus unei sotii adevarate. Care stie bine menirea sa de „preoteasă a familiei”. Ceea ce astăzi, tot mai multe femei refuza sa mai accepte. E mult prea grea misiunea aceasta, asa ca… mai bine femeia-bărbată! sau antifemeia!
Cel mai frumos mi se pare dorinta de a fi intru toate impreuna, alaturi unul de celalalt.Fara a avea senzatia de sufocare (cum pretexteaza unii) ci numai de implinire reciproca, de bucurie nespusa.E minunat sa stii ca inca mai sunt astfel de oameni si familii. Are grija Dumnezeu… Dumnezeu sa va binecuvinteze!
Ba, sora Viorica, din convingere… vede cele nevăzute, cică din „pricina îngerilor”. Vă rog să îi explicaţi şi ei că acolo este un fel de metaforă, că eu tot n-am reuşit.
Se acoperă cu încăpăţînare. Este „în-căpăţînată” (adică are cap, căpăţînă, pentru că sînt şi femei des-căpăţînate, adică care şi-au pierdut capul)
Deci Dvs. v-aţi adaptat cultural. Păi tocmai asta spuneam în cărbunii Eulaliei, dvs. nu mai aveţi convingeri atunci cînd vă adaptaţi, prin contaminare, culturii dimprejur.
Ravi ZAccharias are o chestie foarte interesantă despăpre diferenţa dintre opinii şi convingeri.
Natalia este convinsă că trebuie să se acopere.
Dvs. aveţi o „opinie” asupra acestor lucruri.
Deci, ca să rezumăm, înseamnă că şi chestia cu „îngerii” a avut un caracter local şi temporar.
Da, unii spun că acei „îngeri” sînt vestitorii, predicatorii din biserică şi, din pricina lor, adică să nu fie ei cumva ispitiţi cînd predică, văzînd cîte o revărsare senzuală de păr, pentru asta femeile să se acopere.
Bine ai venit, Daniela! Ha, nu ştiam că mă urmăreşti din umbră.
Mulţumim de urări.
Draga Viorica,nu te-am auzit de mult…
De ce crezi ceva in locul Nataliei,,,ca nu din convingere se acopera..??
Dar vorba lui Eved,,,e rastalmacita scriptura,a acoperi o casa inseamna sa-i pui toate caramizile,nu doar un sir..Pavel zicea”acoperire”,noi tot taiem de ici de colo,dar nu e biblic,fapt ce ma mira tare.
Temerea de barbat ,nu inseamna temere „pentru el”,
aceea e ingrijorare,
cred ca e vorba de o teama sfanta,cand esti sotia unui sot,a carui cap este Hristos, si care te iubeste asa cum a iubit Hristos biserica.Asta implica o sumedenie de lucruri.
Merlinlx,
deci şi tu eşti de părere că asta este o chestie care nu se mai poartă.
am şi eu o întrebare pentru voi, pentru tine şi Viorica, cum faceţi distincţie între pasajele care sînt pentru atunci şi acolo (să nu fierbi iedul în laptele mamei lui, spre exemplu) şi cele care sînt valabile şi azi.
Să luăm cina Domnului cu pîine şi vin. Eu aş vrea să o adaptez, să iau cu Coca Cola şi cu biscuiţi cu cremă de vanilie. Se poate?
Da, de acord cu tine, femeia trebuie să se teamă numai de bărbatul ei… şi pentru bărbatul ei.
Mia, numai femeile neiubite tremură că nu e mîncarea gata şi bărbatul abuziv şi (autocenzurat) va da cu pumnul în masă ca un laş şi va striga ca un isteric.
Merlinlx, da, ca bărbaţi … aşa ca între noi bărbaţii… nu-i aşa că dragostea cîştigată şi respectul cîştigat sînt cele mai dulci? Ce bucurie poate fi în dragostea cu forţa, în respectul pretins, obligat?
Alex, iar ai scris frumos, eşti un recidivist irecuperabil 🙂
Mulţumim de cuvintele bune.
Da, ai mare dreptate, nici cînd eram prin facultăţi la Bucureşti sau în liceu, cînd încă mai aveam de adunat minţile acasă, nici atunci nu mi-au plăcut „fetele de gaşcă” care fumau cot la cot cu băieţii, fetele egale, uşor de cucerit.
Cîntarea cîntărilor ne prezintă mireasa ca pe o cetate întărită. Femeia este ferecată, bărbatul un cuceritor.
De asta bărbaţii se plictisesc repde de femei şi le mototolesc şi le aruncă la coş, din cauza disponibilităţii.
La fel ca Biserica relevantă, este o mireasă prea disponibilă, te plictiseşti repede de ea.
Frumuseţea presupune elevare, distanţă, unicitate, separare, mister, ascundere… la fel ca o femeie feminină. Soţia mea m-a atras prin îndepărtare, distanţă, inaccesibilitate, închidere, tăcere, discreţie, ocolire, absenţă, mister.
Ce frumos le spui tu Marius! Asa mi-ar placea sa le vorbesti elevelor mele. „Mireasa – cetate intarita” ce trebuie cucerita. Iar cuvintele despre sotia ta… ce-ar mai fi de spus, decat FERICE de voi!
Mi-am amintit de un cuvant foarte dur pe care l-am auzit la o emisiune: cineva compara mentalitatea usuratica a multor fete de azi, cu un fel de …WC public, un loc in care intra toata lumea si de unde toti pleaca fara nicio impresie si cu mare graba! Brrr. Greu sa accepti o asemenea comparatie, dar cati oare nu se comporta chiar asa? Si nu ii deranjeaza…mizeria! Asat e cel mai trist. Una e greseala, eroarea, si alta e pacatul ca stil de viata asumat, promovat, iubit.
Multumesc din suflet pt cuvintele frumoase, chiar daca nu le merit.
Draga Alex, mai rău, intră toată lumea, scrie unu ceva, altu completează altă mizerie, şi alţii îşi pun degetele pe pereţi… Cam aşa arată viaţa unor fete astăzi.
Nu, unele se laudă cu chestia asta, se laudă că au fost utilizate de mai multe ori, deşi toţi băieţii din viaţa lor le-au considerat „de unică folosinţă”.
Ne-a bucurat foarte mult articolul si, in consecinta am ales sa-l postam pe pagina noastra de Opinii si marturi de familie… necenzurate (am preluat chiar si oza sotiei!). Asteptam si alte asemenea marturii de familie scrise cu mult har!
Christian Family, dacă foloseşte.. puteţi prelua. Sper să fie spre slujire şi înţelepţire …
Exemplara prezentare, Marius!
Am citit in „Puterea rugaciunii unei sotii” ca rugaciunile sotiei au asupra sotului efect mai mare decat rugaciunile mamei. Nu stiu daca este adevarat, dar „m-am infricosat” si am inceput sa ma rog consecvent si pe „capitole” pentru sotul meu. Si a dat rezultate…”m-am temut” si am fost amandoi binecuvantati. Domnul sa o binecuvinteze pe Natalia, impreuna cu tine si toata familia voastra!
Draga Viorica,de cand s-a discutat la fratele Dan,despre acoperirea capului femeii crestine cand se roaga…credeam ca te-a facut ceva sa intelegi…
experienta aceea pe care a avut-o”cineva”
Nu e vorba de culturi..ci de convingerea pe care ti-o da Duhul Sfant,daca vrei sa tii cont de ceea ce El iti sopteste.
Rahela minunata carte,daca sotiile pot sa o aiba in casa
si sa experimenteze ceea ce sora aceea a trait..
e ceva foliositor..pentru viata de familie.
Interesanta interpretarea despre teama de barbat.
Ma gandeam ca dupa ce Adam si Eva au pacatuit, Dumnezeu pronunta un blestem, si spune femeii, nu barbatului, ca dorintele ei se vor tinea de barbat (daca nu gresesc, doar in 2 locuri in Biblie este referirea asta). Adica tot lui Adam ii lasa Dumnezeu autoritatea. Nu putea Dumnezeu sa dea autoritate femeii peste barbat, mai ales ca numai ce ea avusese o initiativa, care i-a costat insa mult? S-ar putea spune ca a fost o discriminare a sexelor inca de atunci. Cum adica, femeia a dovedit ca poate sa faca ceva singura, si totusi sa nu fie ea capul? Daca Adam nu era la locul lui, nu-si indeplinea rolul, sigur ca femeia a trebuit sa faca ceva. Se plictisea poate. Cu cine sa vorbeasca si ea? De ce nu a creat Dumnezeu femeia prima ? Ar fi facut vreo diferenta lucrul asta?
Dumnezeu putea sa faca oricum vroia El. El insa a hotarat ca mantuirea sa vina prin Cristos, un barbat. Trinitatea include Dumnezeu-Fiul, nu fiica (femeia).
Cred ca supunerea sotiei fata de sot incepe din Eden, dupa caderea in pacat.
Interesanta analiza Gaby…
Dar daca Dumnezeu stabileste ierarhia aceea cu Barbatul- capul nevestei tocmai pentru ca stia ca femeia are putere de influienta…hmm?
Dar daca era (si mai este) nevioe de un act de ascultare care implica fiinta la toate nivelurile ei de complexitate? in primul rand ascultare fata de porunca lui Dumnezeu – cam cu asta a pus-o Dumnezeu „cu botul pe labe” pe Eva si prin ea pe noi toate :)… poate ca o consecinta a faptului ca Eva a preluat comanda in Eden?! Si ca o paranteza – nu Eva e vinovata de neascultare, ci Adam – cand i-a dat Dumnezeu porunca aceasta, Eva nu fusese inca creata. Pe Eva a cam luat-o valul de a face cum o taie capu’ – fara Adam. Poate de aceea Dumnezeu stabileste o ierarhie?! Cristos capul barbatului, barbatul capul femeii
Maaius, sublim elogiul care il faci sotiei tale. Si mai frumos ca mai exista asa casnicii si relatii in vremurile care le traim. Eu am crescut intr-o familie in care parintii mei s-au certat o singura data in toata viata lor( si asta din cauza unei prostii facut a de fratele meu). In rest, am vazut la mama mea o adorare greu de descris, o preocupare pentru binele tatalui meu si al nostru, o dragoste dincolo de cuvinte, si as putea continua cu aceste descrieri, dar nu am vazut niciodata teama sau frica. Iar tatal meu cred ca a fost un om complet deosebit pentru vremurile acelea(nascut in 1928). Un barbat care toata viata a complimnetat-o, a adorat-o, a iubit-o peste masura si a pretuit-o, etc,…. (De acord, ca numai un barbat fara frica de Dumnezeu isi trateaza sotia urit.) Atunci la ce se rezuma „sa se teama de el” ?. La respect? Eu nu am vazut frica in casa si desi sint departe de a fi o sotie atit de buna ca mama mea, nu prea inteleg cum sa ma tem de barbat. Pai el e cel mai bun prieten al meu, pe umarul lui pling, ii spun ce ma apasa, cum sa ma tem de el?
Rahela, si eu zic la fel: Dumnezeu stia de ce e in stare femeia, doar tocmai o vazuse, si poate de aceea i-a spus ca dorintele ei se vor tinea de sot. Adica, sa nu treaca peste autoritatea sotului. Nu ca i se interzice sa aiba pareri, idei, unele pot fi chiar mai bune decat ale sotului (sotul ar trebui sa fie recunoscator ca sotia lui vede lucrurile altfel, mai bine decat el uneori), ci ca trebuie sa il consulte, sa ii ceara parerea.
Ma gandesc la ultimul capitol din Proverbe, unde este descrisa femeia in mijlocul initiativelor ei. Cate nu face! Dar mai scrie ca barbatul ei este bine vazut la porti. E foarte important lucrul asta: sa poti excela ca femeie in multe domenii fara sa subminezi si sa desconsideri autoritatea sotului, sa-ti pastrezi respectul („teama”) fata de el si sa-i arati respectul in fata altora.
Cel mai frumos lucru pe care un tata poate sa-l faca pt copiii lui ,e s-o iubeasca pe mama lor ! Felicitari pt articol ! Ai si de cine sa fii asa indragostit ! Domnul Dumnezeu sa va fie apere dragostea voastra !
Domnul Dumnezeu sa va fie si sa apere (pazeasca ) dragostea voastra !
sa se teama de barbat…cu intelesul sa se teama PENTRU barbat. da, corect!:)
din pacate cred si eu ca HD are dreptate 😀
care HD, wormy?
Rahela, aşa sper să fie, rugăciunile soţiei să fie cu efect, că se roagă de bine pentru mine… s-o asculte Dumnezeu, şi pe mine cînd mă rog pentru ea.
draga Elisa, fiecare după încredinţare, eu sînt de acord ca sora Viorica să îşi pună o banderolă pe umăr, dacă vrea, dacă este vorba de un semn al acoperirii, acolo nu este important cît este acoperit, un semn este ceva care indică spre altceva.
Inelul meu de nuntă este un semn, asta nu înseamnă că trebuie să îmi pun ghiuluril ca maneliştii ca să se vadă.
Da, Gaby, ai dreptate, aşa spune în Biblie, dorinţele femeii se vor ţine după ale bărbatului. fEmeia a pierdut autoritatea şi iniţiativa pentru că şi-a atribuit autoritatea şi a luat iniţiativa singură şi asta a dus la păcat.
Care este responsabilitatea lui Adam? Ehehe, complicată chestiune?
1 Timotei 2:9 Vreau, de asemenea, ca femeile să se roage îmbrăcate în chip cuviincios, cu ruşine şi sfială; nu cu împletituri de păr, nici cu aur, nici cu mărgăritare, nici cu haine scumpe,
10 ci cu fapte bune, cum se cuvine femeilor care spun că sunt evlavioase.
11 Femeia să înveţe în tăcere, cu toată supunerea.
12 Femeii nu-i dau voie să înveţe pe alţii, nici să se ridice mai presus de bărbat, ci să stea în tăcere.
13 Căci întâi a fost întocmit Adam şi apoi Eva.
14 Şi nu Adam a fost amăgit; ci femeia, fiind amăgită, s-a făcut vinovată de călcarea poruncii.
Rahela, dacă înţelegi chestiunea de atunci ca o disciplinare, da… atunci se schimbă complet sensurile supunerii şi implicaţiile…
Dar, ia următorul model… precum Cristos …. Biserica şi modelul Trinitar.
În Trinitate toate Persoanele sînt egale din punct de vedere ontologic, dar atunci cînd lucrează în istorie, în oikonomia, Fiul şi Duhul se supun Tatălui. Asta nu este subordinaţionism, ci o rînduială care se petrece sub soare.
Eu şi Natalia sîntem egali din punct de vedere ontologic, la fel ca în Trinitate, la fel, copiii noştri.
atît timp cît sîntem „sub soare” avem o subordornare de bună voie în lucrare. Aşa cum Isus s-a supus de bună voie şi cu bucurie Tatălui, aşa Natalia se supune de bună voie şi cu bucurie mie, conştienţi fiind amîndoi că acest fapt se întîmplă numai funcţional, ontologicul este neatins.
PEntru Natalia supunerea nu este o pedeapsă, este conclucrare în lucrarea de educare a copiilor şi de menţinere a casei.
Cînd vom fi „deasupra soarelui”., cosubstanţiali fiind, atunci vom fi cu totul egali, coegali, coeterni (părtaşe la aceeaşi slavă… moştenitoare împreună cu voi.. vezi Petru)
1 Petru 3:7 Bărbaţilor, purtaţi-vă şi voi, la rândul vostru, cu înţelepciune cu nevestele voastre, dând cinste femeii ca unui vas mai slab, ca unele care vor moşteni împreună cu voi harul vieţii, ca să nu fie împiedecate rugăciunile voastre.
Dar ce ati sugera unei femei, care si-a petrecut viata cu barbatul ei timp de 23-24 de ani.In tot acest timp ,orbita de sentimentele ce le purta sotului ei ,nu a vazut adevarata fata a celui iubit!Nu a bagat de seama ca este manipulata,dirjata si indepartata de familia ei ,amenintata fiind cu divortul atunci cand planurile diabolice ale sotului nu reusau!Acum este in situatia in care uita repede,la 60 de ani,incepe sa creada ca sotul ei a avut dreptate intotdeauna cand o facea nebuna…Asta este teroare psihica!Si a inceput sa ma creada si sa faca acel puzzle al vietii ei ,facandu-se putina lumina in mintea ei ,realizand ca trebuie sa faca ceva ! Dar cum? Ii este teama sa apeleze la un avocat ,neavand suficienti bani si neavand mijloc de transport (parasind orasul si mutandu-se intr-un sat la Cucuietii din deal,adica IZOLARE,asa cum a dorit sotul ei sub pretextul ca este scriitor si are nevoie de liniste),neavand carnet de conducere(pentru ca ”ea nu este in stare de asa ceva”),si neavand incredere in nimeni si nimic sotul fiind cunoscut ,fiindu-i teama ca va pierde si putinul agonisit?!
Asta este istoria unei femei care a crescut copiii sotului ei din prima casnicie(3copii),copiii care,itr-o vizita recenta ,facuta la una din fetele lui,ei s-au asezat la masa cu tatal lor,fara sa o invite si pe ea la masa,desi erau in vizita la copii!
Mama mea nu a fost o femeie rea niciodata,s-a neglijat intotdeauna pentru noi si pentru copiii lui !I-a tratat ca pe copiii ei,cea mai mica fiind de varsta mea sau mai mica (12-13 ani) la vremea aceea.Iar cel mare 17-18 ani sau mai mic ,nu imi aduc acum aminte exact!
Da,a fost prea multa dedicare pentru sot!
Incerc sa o ajut cum pot,este mai greu sufleteste pentru ca eu sunt la distanta mare.Dar speranta exista!
Draga Mia, mulţumesc, da aşa îmi „bine-cuvîntez” eu soţia.
Aseară am vorbit-o vreo 30 de minute de bine înaintea lui Dumnezeu, am scris un fel de rugăciune de binecuvîntare pentru ea, mirîndu-mă de ce Dumnezeu mi-a dăruit-o.
Apoi mi-am vorbit de bine copiii înaintea lui Dumnezeu, am spus toate lucrurile de bine pe care le ştiu despre ei. M-am fălit cu ei înaintea Lui şi L-am lăudat pentru aşa lucrătură de maestru, cum le-a făcut urechile, spre exemplu sau părul.
I-am spus că e cel mai tare Dumnezeu pe care l-am cunoscut, ceilalţi, idolii neamurilor? Nişte gunoaie!
Au gură, dar nu vorbesc, au urechi, dar n-aud, au mîini, dar n-au creat nimic cu ele.
Eşti fericită că ai crescut într-o astfel de familie.
eu nu am avut ocazia să văd cum anume se raportează un bărbat la o femeie, pe cînd eu aveam 5 ani mama a rămas văduvă, la 27 de ani şi n-am mai avut ocazia să văd un cuplu real în viaţa de fiecare zi.
A trebuit să mă las învăţat de Natalia, care a crescut într-o familie minunată. Ea m-a învăţat cam tot ce ştiu despre viaţa de familie.
A crescut într-o minunată familie cu 10 copii, a doua din 10 şi mi-am făcut „şcoala de căsnicie” timp de doi ani, primii doi ani din viaţa noastră de cuplu.
Aşa ne-am „supus unul altuia”.
RAhela, da, bună observaţie, cum să i se interzică ideile şi părerile, cele mai bune idei în căsnicia noastră au venit de la ea…. 🙂
Bun gînd, Femeia din Proverbe 31, am o conferinţă de 1 oră şi jumătate pe chestia asta.
Wes, mulţumesc, fără să merit Dumnezeu mi-a făcut cadou o femeie care nu s-a îndrăgostit de mine pentru banii mei, că la 16 ani n-aveam, nici pentru frumuseţe, că niciodată n-am fost 🙂 , nici pentru deşteptăciune, că în acea perioadă tocmai îmi adunam minţile în cap, nici pentru familia bună…pur şi simplu Dumnezeu, într-un mod neînţeles şi tainic i-a pus dragostea în suflet şi a rămas acolo, în ciuda nenumăratelor ocazii în care am dezamăgit-o.
Stau şi mă mir tot timpul: De ce? De ce? De ce? Soţia mea e oarbă sau are dragostea aia care acoperă totul, îngăduie totul…
1 Corinteni 13:7 acopere totul, crede totul, nădăjduieşte totul, sufere totul.
Herculanekid, ah, ce poveste tristă. Mi-au dat lacrimile.
Am stat un moment în tăcere şi voi mai sta.
Este incredibil, dar cele mai abuzive căsnicii sînt cele ale „intelectălăilor”.
Un medic mi-a spus despre o femeie bătută cumplit. Soţul ei era scriitor, personalitate recunoscută….
Este o nedreptate, mare nedreptate…
Ajută-ţi mama cît mai poţi!
O problema extrem de dificila este aceea a acoperirii capului.Dificultatea sta in faptul ca in timp ce versetul 5 din 1 Cor.11 ,Pavel vorbeste clar despre invelitoare pe cap in versetul 15 el scrie ca ,,parul i-a fost dat ca o invelitoare a capului”.Pe baza acestui verset in Bisericile evanghelice din Europa de apus si din Statele Unite nu se cere femeilor sa poarte capul acoperit cu basma .
Fr .Marius te rog sa ne explici versetul 10 .De aceea femeia ,,din pricina ingerilor” trebuie sa aibe pe cap un semn al stapinirii ei.Am citit ca in original nu exista cuvintele ,,un semn al” si din ,,pricina ingerilor” ci acestea sunt adaugate de traducatori .Pavel scrie doar ca ,,femeia….trebuie sa aiba pe cap autoritate.Cum putem intelege mesajul pe care ni-l trasmite Pavel?
Dragilor lamuriti-ma ?
multumesc.
Sora Elisa multumesc,astept sa-mi vorbesca Domnul in privinta aceasta .Am citit experienta dumitale cu BATICUL .Eu le rumeg mai mult .Dumnezeu sa ne lumineze!
Viorica vezi ca a scris ceva mai sus. Eu asa vazui!
despre din pricina ingerilor.
Se poate sa postezi ce spui din Proverbe la acea conferinta, dupa conferinta bineinteles? (apropo, fara suparare, nu Rahela a raspuns despre idei, pareri, ci eu; ca si despre Proverbe 31).
Marius – nu am o interpretare a textului la care am lucrat personal. Doar ca interpretarea ta nu am mai auzit-o niciodata (si nici traducerea). Si cand aud o intepretare/traducere noua a unui text care in majoritatea versiunilor e oarecum la fel – sunt f suspicios. Bineinteles – daca ai sustinere din partea parintilor bisericii (Gura de Aur, Ieronim etc)- sunt gata sa reconsider. Ai astfel de sustinere din partea unor parinti ai bisericii? Eu nu cunosc.
Cu privire la acoperire. Problema nu e chiar asa de complicata. Desi textul e oarecum dezbatut – istoria bisericii e f consecventa la acest subiect (cred eu ca e un bun principiu ca daca textul nu e clar sa apelam la traditie; DA – la traditie; NU – nu sunt ortodox :)).
Traditia si interpretatarea textului e extrem de consecventa la capitolul acoperirii pentru cel putin 1900 de ani. Nu cred ca poate cineva gasi un comentariu important in istoria bisericii care sa nu interpreteze textul din 1 Cor 11 asa cum l-am invatat si noi: femeia sa-si acopere capul in biserica.
Si la fel e cazul si in practica bisericii. Parearea mea (umila) e ca schimbarea din sec XX nu are de a face deloc cu o mai buna intelegere a textului – ci are de a face cu acomodarea la cultura.
Cea mai buna abordarea a acestui subiect (si cu care agreez 100%) e cea a lui R.C. Sproul. Si el nu e un fundamentalist. Din pacate – nu pot sa mai gasesc predica lui pe acest subiect (era la ligonier.org).
Va las totusi cu un citat de la el:
„I’m persuaded that the principle of covering the head is still in effect because it was built into creation. Even though it’s not culturally accepted anymore in our society, I still believe it’s principal. I think that the symbol should remain intact as a sign of our obedience to God.” R.C. Sproul
P.S. Si eu presupuneam ca Natalia se acopera din convingere. [La nunta merge si asa :):)]
Marius – esti f f binecuvantat!!! Bless you!
Draga Viorica,
Am un curs despre acest pasaj, un curs întreg la ” exegeza textelor controversate”.
Am o sugestie, citeşte tot capitolul, întreg şi pune în paralelă, pe două coloane toate chestiile despre Cina Domnului şi „acoperitoare”. vezi ce iese.
Nu vreau să dau mură în gură la acest subiect controversat.
Daca vă spun eu, îmi luaţi chestia asta drept „opinii personale”, dacă descoperiţi dvs. devine convingere.
Descoperiţi singuri. Secretul este ca textul să fie luat în ansamblu. Este acelaşi context. Citiţi textul în context, nu versetarist, altfel devine pretext.
Şi eu cred, Elisa, că dacă ceva nu vine din convingere lăuntrică şi căutăm să impunem standardele noastre altora sîntem pe calea cea mai sigură către fariseism.
Sorry, Gabi, graba… nu prea sînt atent la detalii uneori şi nici „exact”, după cum au remarcat „nişte preteni”. 🙂 Sînt om normal, cu greşeli şi păcate după cum a remarcat altul 🙂
Evedule,
1. acesta interpretare nu este susţinută de părinţi, numai stilul 🙂
2. Sînt foarte original, ai toate motivele să fii îngrijorat. Chiar eu le spun studenţilor, dacă îţi trece prin cap ceva nemaiauzit în interpretarea bibliei, primul drum pe care trebuie să îl faci este la medic 🙂 . Am fost ieri! 🙂
3. Corect, sînt de acord, Femeia să îşi acopere capul în adunare, în biserică. Da, aici sîntem pe aceeaşi dungă.
4. Corect, schimbarea este adaptare culturală, relevanţă înţeleasă prost, nicicum relevanţăîn sensul adevărat al cuvîntului.
5. Dacă simbolurile sînt negociabile, uite că vă dau un hint, atunci să schimbăm şi „simboalele” Cinei Domnului, sînt în acelaşi context, nu? De ce să nu luăm cina cu FAnta sau Sprite şi biscuiţi cu cremă sau Eugenii? Oare chiar orice lucru este negociabil funcţie de contextul cultural în care ne aflăm?
Care sînt acele chestiuni care rămîn simbol dedicat?
Car este diferenţa dintre SEMN şi SYMBOL?
Sînt acestea SEMNE?
Sînt SYMBOLURI?
sînt SIMBOLURI?
Aştept răspuns gîndit şi argumentos!
Hmmm, femeia si acoperirea capului. Un subiect inca controversat, mai ales in bisericile romane (mai vechi) din USA. Mi-e greu sa ma dau cu parerea….unele surori s-au „americanizat” in privinta asta mai repede decit s-au „amricanizat” cu limba, pronuntarea, comportamentul sau stilul de viata in general…poate asta-i o prioritate, nu stiu.
When in doubt, facem si noi ca americanii…
Eu zic ca nu-i nimic cum am invatat in cultura noastra, si poate au si americanii (sau europenii occidentali) nevoie sa mai invete siei de la noi , nu tot invers.
Marius, bun subiect,l-am intors pe toate partile impreuna cu Simona…timp bine epuizat.
Pardon, „sa-mi dau cu parerea”
Pardon din nou, S-au „americanizat”
o intrebare: in care verset se explica ,virgula, ca in biserica femeia trebuie sa fie acoperita??
Eu inteleg ca „orice femeie care se roaga sau prooroceste cu capul dezvelit….” deci CIND se roaga trebuie sa fie acoperita. Ne putem ruga si acasa, nu numai in biserica, nu? Combinat cu versetul „Rugati-va neincetat”, trebuie ca femeile sa fie acoperite neincetat. 🙂
Te iubesc !
Cine-i Fabrica de Narnieni?
Ce ciudati mai umbla pe lumea asta?
Marius, am auzit de o traducere foarte interesanta a verbului ” a se inveli” din greaca. Se pare ca insemna a se acoperi de tot, cu un material din cap pana in picioare?! Si-atunci nu intervine iar contextul cultural al orientului mijlociu si interpretare lui in asa fel incat sa aiba relevanta in contextul nostru cultural?
Simbolurile nu sunt negociabile; am auzit totusi de o Cina a Domnului (impartasita in inchisorile comuniste) fara simbolurile fizice esentiale; au luat cina cu …nimic – elemetele fizice au devenit „fizice” doar in minte. Si-atunci a fost Cina, sau nu?
draga Povestitorule, Fabrica de Narnieni este Naum, fiul meu, acum îşi scrie poveştile Narniei, compuse de el şi prietenii lui la computer, este lîngă mine şi acum am văzut că mi-a scris.
Naum, şi tati te iubeşte! 🙂
Cristina, tocmai de aceea spuneam în Cărbunii Eulaliei, text pe care unii l-au criticat fără să îşi bată capul să înţeleagă şi despre ce este vorba 🙂 , acolo vorbeam despre spaţiu sacru şi timp liturgic. Da, tot timpul Domnul este cu noi, tot timpul ne gîndim la El. Chiar şi acum Îl slujesc, dar… leitougia şi douleia este cu totul altceva.
Asta înseamnă că beneficiem de experieri diferite ale preezenţei lui Dumnezeu.
Prezenţa lui Dumnezeu în singurătate, prezenţa lui în cotidian, prezenţa lui în comunitatea Duhului şi sfinţilor, prezenţa lui în slujba specială de Cina Domnului etc.
Este diferită în grad această prezenţă? Nu cred! Este diferintă în intensitate, în modul în care noi o percepem? În participarea oştilor cereşti?
De aceea îmi place să spun că spaţiul sacru este un spaţiu „fără acoperiş”, o fereastră către cer, spaţiul circumscris de zidurile bisericii ca loc dedicat spre închinare… furat, răpit profanului este locul în care ne „manifestăm” (ne arătăm altora diferit), timpul slujbei este timpul în care ne raportăm diferit (spre exemplu, eu nu-mi sărut soţia în biserică în felul în care o fac în spaţiul privat).
De ce? Prezenţa şi prezenţele de acolo.
Biserica este locul şi Liturghia este timpul în care relaţiile noastre sînt re-definite şi re-semnificate în raport cu Însăşi Sfînta Treime-Comunitate perihoretică, şi Însuşi Trupul-Comunitate-interpresonală.
Mai pe scurt: la biserică e diferit 🙂
Tudore, Tudore, la ce concluziune aţi ajuns pînă la urmă? Cu batic sau fără? 🙂
Rahela, nicăieri în text, aşa cum am citit eu, nu este un imperativ, ceva prescriptiv… să se învelească… aşa că ce spui este din „folcloristică” 🙂
Mi-a venit în cap o întîmplare.
Fratele Aurel Popescu a văzut cu un frate se tot dădea pe lîngă tinere şi le tot pupa, le tot îmbrăţişa.
Fratele s-a dus la înfierbîntatu cu pricina şi i-a spus:
„Frate, ce tot le pupi pe surorile astea, nu ţi-e ruşine, eşti om în vîrstă?”
„Păi, frate, nu spune în scriptură de o sărutare sfîntă?”
Fratele Aurel: „Păi în limba greacă spune că trebuie să aibe cel puţin 92 de ani femeia ca să îi poţi da o sărutare sfîntă” 🙂
Cam asta-i cu apelul la limba greacă cîteodată.
Nu, toate chestiile alea cu contextul cultural şi alte bălării de genul ăla sînt poveşti epntru adormit conştiinţe. Pe mine mă interesează ce spuneţi cu chestia asta.
1Co 11:10 διὰ τοῦτο ὀφείλει ἡ γυνὴ ἐξουσίαν ἔχειν ἐπὶ τῆς κεφαλῆς διὰ τοὺς ἀγγέλους.
din pricina acesta este datoare femeia să aibă autoritatea pe capul ei din pricina îngerilor. (trad. lit.)
aia-i buba-n capu nostru 🙂
Si atunci cum ramine cu tunsul, ca este scris in acelasi capitol si context cu acoperitul. Ca tunsul la femei numai este o rusine. E alt simbol? Sau pe ala il putem ignora? Acum sint la servici si nu am posibilitatea sa recitesc pasajul respectiv, asa cum i-ai spus Sorei Viorica sa o faca, dar eu cu mult timp inainte de a pleca din Romania am avut o problema cu aceasta interpretare a acoperirii si nu contextul cultural m-a facut sa gindesc altfel. Pacatuiesc ca nu respect un simbol, pentru ca nu am aceasta convingere? Si nici sotul meu nu o are?
Ehehe, soră dragă, peste cîte trece Domnul în harul Lui, va trece şi peste asta.
vom găsi în cer multe femei care au umblat neacoperite în biserică, fiţi sigură, şi pe dvs., sper. 🙂
Asta este har, că Dumnezeu ne trece cu vederea, dar vor primi pedeapsa să umble 12570 de ani din toată veşnicia cu părul strîns şi acoperite, ca să se înveţe minte 🙂
Fr Popescu le saruta pe toate surorile cu o sarutare ,,sfinta”.Imi amitesc ca odata venea de la dentist ,mi-a ramas danful pina a doua zi ……era obiceiul lui de a ne saruta cind ne intilnea.
Cu una din fetele fr. Aurel Popescu am fost foarte apropiata(a trecut la Domnul), iar cu ceilalti copii am fost si sint buna prietena. Inca in Romania, in Mihai Bravu fiind, 2 din fetele dinsului nu se acopereau si nu avea nici o problema cu aceasta(asta pentru ca l-ai amintit pe dinsul). Eu sint paralela cu multi din termenii care ii folosesti tu, dar tie asta iti e vocatia, trebuie sa studiezi mai mult ca noi si in masura posibilitatilor sa ne luminezi si pe noi care nu prea studiem alte limbi (la mine ar fi doar engleza si poate ceva spaniola, ca am nevoie de ele). Marius este o intrebare sincera, nicidecum o dorinta de a polemiza pe marginea unui subiect controversat.
Mi-am amintit de o carte care mi-a placut mult cand am citit-o (pe la 15 ani):”Ce mult te-am iubit!” – de Zaharia Stancu, un fel de continuare la „Desculţ”. O descriere a iubirii in lumea destul de dură a satului, unde oamenii nu prea ştiau să-şi declare sentimentele, ci si le aratau prin fapte, prin respectul fata de partenerul de viata, prin grija unuia fata de altul. Cand moare mama lui Darie, la inmormantare este suprins de durerea tatalui care avea un mare regret: nu apucase sa-i spuna sotiei sale, de-acum plecata spre ceruri,nici macar odata „cat de mult a iubit-o”! Si repeta gandul din titlu, ca un leit-motiv, pana la groapa…
O carte simpla, poate pentru unii banala, dar care a lasat o „urma” in sufletul lui Alex de la 15 ani.
Intr-adevar Mariuse, e bun punctul cu ingerii. Cei care argumenteaza pt interpretarea ‘culturala’ nu realizeaza (sau nu vor sa realizeze) ca argumentul lui Pavel NU ESTE CULTURAL. Din nou – Sproul are o explicare excelenta a acestui pasaj. DAR – la sfarsitul mesajului spune si el ceva f intelep despre acceptarea celor care au pareri diferite. Imi pare rau ca nu regasesc acest mesaj.
Intrebarea cu TUNSUL e f buna. M-am gandit si eu la asta. Mariuse – ce facem cu surorile care se tund (relativ) scurt? Trebuie si ele sa-si puna batic?
Blessings,
cristi
Here is a good quote on this subject:
For many years I was guilty of neglecting a proper examination of 1 Cor 11:2-16, but when I came around to re-examining it, the text seemed to clearly imply that women should have their head’s covered during worship and it was more than a little puzzling that prior to World War II, pictures of women in churches always seemed to show women with their heads covered. What really sent alarm bells ringing was that all commentators from the early church fathers through to the likes of Martin Luther, John Knox, John Calvin, Matthew Henry, Charles Spurgeon, John Wesley, John Bunyan, A. R. Fausset, A. T. Robertson and basically everyone until recent times saw head coverings for all time. As R. C. Sproul pointed out: “Did we suddenly find some biblical truth to which the saints for thousands of years were blind?”
Accept si penitenta, mai ales daca Domnul imi da un par lung si drept ca sa pot si eu sa il port in coada cum mi-am dorit toata viata( al meu e scurt si cret, ce sa-i faci). Si cine stie cu ce frunze frumos mirositoare o sa il port acoperit( sper ca e voie sa glumesc din cind in cind).
Citatia e de aici:
http://www.puritanfellowship.com/2007/10/why-head-coverings-are-for-today.html
Si aici e un articol f bun (cu tot cu poza :)):
http://www.bible-researcher.com/headcoverings.html
Cristi, interesanta pozitia ta, sa fii lasat si la tine comunismul si balcanismul urme atat de adanci?
Desi legatura pusa la articole ma face sa cred ca nu comunismul si balcanismul a inventat acoperamantul la rugaciune, ci mai degraba intelegerea ca motivatia este una legata de ingeri si nu de cultura, iar cele scrise fac parte nu din legea spre mantuire, ci din dragostea in ascultare de Cuvantul Domnului.
Ma bucur sa stiu ca desi departe totusi Duhul vorbeste lamuritor oriunde sunt oameni ce cauta voia Sa.Slavit sa fie Dumnezeu!
„din pricina ingerilor”. Si eu m-am gandit de multe ori la expresia asta.
Acoperindu-se, femeia recunoaste de fapt autoritatea ce a lasat-o Dumnezeu peste ea prin barbat, in fata ingerilor (este adevarat ca unele femei se acopera fara sa inteleaga de ce; asa au vazut pe mama, sora, bunica, sau ca asa spune Biblia, dar ele nu stiu semnificatia; altele se acopera, dar supunerea lor lasa de dorit). De ce din pricina ingerilor? Poate ca sa arate ca Lucifer a iesit de sub autoritatea lui Dumnezeu odata, si cu el si alti ingeri. Biblia mai spune ca noi vom judeca pe ingeri. Deci, inteleg ca Dumnezeu va da oamenilor (nu tututor, bineinteles) aceasta autoritate peste ingeri, la vremea potrivita.
Acoperirea este intr-adevar un simbol care arata de fapt ca autoritatea desavarsita in fata careia se supune intreaga creatie este Cristos.
Pavel spune ca podoaba femeii sa nu fie impletituta parului, adica preocuparea prima a femeii sa nu fie aspectul exterior, aranjarea parului, moda si toate astea, ci altceva. Nu spun ca femeia nu trebuie sa se ingrijeasca, ci doar sa fie cumpatata si in lucrul asta.
E foarte important cum apare femeia credincioasa in societate. Chiar si prin felul ei de a se imbraca se poate vedea recunoasterea autoritatii barbatului peste ea. Ca sotie, prin felul in care se imbraca il face de rusine pe sot, sau nu?
Vlad – nu inteleg ce vrei sa spui in prima propozitie. Nu cred ca este cineva (eu si Sproul in nici un caz) care sa faca legatura dintre aceasta porunca si matuire…e asa cum ai spus tu cu privire la ascultarea de Cuvant. Blessings, cristi
…aceasta porunca si mantuire – corectare.
Frumos, Marius, mi-a placut mai ales ultima parte. Inteleg perfect, si nu m-am gandit niciodata ca teama poate fi interpretata in felul asta. De fiecare data cand aud versetul asta, ma deranjeaza ideea de teama, pentru ca implica teroare. Cel putin asta este reactia mea imediata. Si cum sa te temi cand iubesti? Dragostea desavarsita izgoneste frica. Un alte verset care mi-e greu sa-l inteleg. Par sa aiba sensuri contradictorii. Dar stiu ce inseamana sa te temi de prea multa dragoste, pentru ca il cunosti pe omul de langa tine mai bine decat oricine altcineva pe lumea asta, si vrei ce este mai bun pentru el si de la el. Foarte interesanta idee. Natalia este o femeie extraordinara, are o frumusete atat de blanda, nu stiu cum sa o explic. Oricum, bine spus.
Frumos, Marius, mi-a placut mai ales ultima parte. Inteleg perfect, si nu m-am gandit niciodata ca teama poate fi interpretata in felul asta. De fiecare data cand aud versetul asta, ma deranjeaza ideea de teama, pentru ca implica teroare. Cel putin asta este reactia mea imediata. Si cum sa te temi cand iubesti? Dragostea desavarsita izgoneste frica. Un alt verset care mi-e greu sa-l inteleg. Par sa aiba sensuri contradictorii. Dar stiu ce inseamana sa te temi de prea multa dragoste, pentru ca il cunosti pe omul de langa tine mai bine decat oricine altcineva pe lumea asta, si vrei ce este mai bun pentru el si de la el. Foarte interesanta idee. Natalia este o femeie extraordinara, are o frumusete atat de blanda, nu stiu cum sa o explic. Oricum, bine spus.
Dar pe sotia fratelui Popescu nu am vazut-o niciodata descoperita. De ce nu luati exemplul dinsei?
Cristi, ma refeream la aspectul cultural pe care unii in dorinta de neascultare il folosesc atunci cand sustin neacoperirea. La cei plecati in SUA, cel mai adesea se face referire la faptul ca ne acopeream in Romania pt ca eram balcanici si comunisti.
Bucuria mea este sa vad ca argumentul acesta penibil se desfinteaza fara mari eforturi atunci cand ascultam de Duhul si de Scripturi, in cazul tau, desi traiesti in „noua”cultura.
Legat de mantuire si acoperamant, povestea este lunga, direct nu putem spune asta dar, raspunsul ne poate veni si prin intrebarea: este o neascultare, deci un pacat, un factor care pune in pericol mantuirea? Sunt un pericol minciuna, furtul, curvia etc? Dau acestea mantuirea?NU. Dar o pun in pericol prin nepocainta de ele. Nevasta lui Lot, prin neascultare a pierit, Saul prin neascultare a pierdut regatul, Anania si safira prin minciuna au pierdut chiar viata, etc. Deci neasculatarea si pacatul lucreaza in despartirea noastra de Dumnezeu.
Care sa fie impactul unei neascultari care se vadeste cu fiecare rugaciune? Unul derizoriu? Ma indoiesc.
Cand nu vrem sa facem ceva,apoi gasim argumente…
daca nu ne place sa facem unele lucruri,si cerem in rugaciune de la Domnul sa ne arate,El o va face.
Dar noi atat de tare nu dorim sa facem,hotaram ca nu vrem,ca nici in rugaciune n-o mai cerem.
Smerenia si dragostea fata de Imparatul…te fac sa
doresti sa fii asemenea Lui,smerit,umil,fara ifosele acestei lumi.
Decat in fata Domnului in cei 12.570 de ani…s.a.m d.
sa-mi tot aduc aminte”Doamne cum am putut sa nu te ascult….”….mai bine „fac”
Domnul da fiecaruia incredintarea ,numai sa o ceara.
Nu poti impune nimanui nimic.
Dragoste care vrea sa asculte…asta trebuie sa o avem…
Poate ca o fi fost pentru femeile scorpii care ar trebui sa se teama de barbati.
Viorica, n-am ştiut, sper că era într-adevăr o sărutare sfîntă.
Mia, nu trebuie să te simţi complexată că nu ai de-a face cu termenii pe cre eu îi folosesc, fiecare cu chemarea lui, tocmai asta încercam, sa facem puţină lumină.
Da, Alex, îmi aduc aminte romanul, eu am văzut pe viu, la înmormîntări astfel de faze, soţi care băteau cu ciudă în sicriul soţiei moarte prea devreme pentru că nu au reuşit să îşi arate dragostea faţă de ele la vreme şi cînd se mai putea,
Da, Evedule, asta-i, cum ne gîndim la acei îngeri? Unii spun că sînt predicatorii din biserică.
Foarte bun citatul, Evedule, intr-adevar, ma mir întotdeauna de ce consumăm atîta energie ca să ne „descoperim”. Ce mare victorie a eliberării femeii, ce mare cîştig spiritual. Îi considerăm proşti pe toţi ceilalţi înaintea noastră şi am rezolvat problema!
Întotdeauna m-am mirat cum adepţii „noii relevanţe” se leagă de cele mai penibile chestiuni pentru a obţine marea eliberare din legalism!!!
Mia, poate că tocmai asta îţi va fi pedeapsa 🙂 îţi va da Domnul păr ca să trebuiască să-l acoperi! 🙂
Vlad, acoperitoarea nu a ofst inventată de comunişti 🙂
Gaby, da, femeile noastre s-au acoperit pentru că aşa au „simţit” că trebuie şi n-au avut nici o problemă. Nu s-au simţit opresate.
Oricum, interesant este că sînt mai mutle argumente pentru acoperitoarea capului decît pentru descoperirea lui. De asta îmi vine să rîd! 🙂
Îţi trebuie mult prea multe exchibiţii şi giumbuşlucuri exegetice ca să smulgi baticul de pe capul femeilor decît să-l laşi liniştit acolo şi să trecem mai departe spre chestiuni serioase.
Legat de păr care înlocuieşte baticul, nu merge argumentul! Dacă ar fi fost aşa, atunci de ce Pavel spune: „dacă nu se acopere să se şitundă” adică cele două părul şi acoperitoare merg la pachet.
Evedule, Vlad avea un cuvînt de apreciere, dar în cheie ironică.
Draga REbeca, nici eu nu ştiu cum să o exprim şi cred că ştiu cîte un pic să folosesc cuvintele, de aceea am pus poza, deşi nu îmi expun în felul acesta familia de obicei, mai ales după ce Bastrix mi-a luat abuziv poze de pe site şi le-a pus pe site-ul lui.
nici eu nu ştiu cum să descriu frumuseţea aia. Nu este o frumuseţe agresivă, frivolă, care să ţi se bage în ochi, artificială, de „Barbie” fără creier…
Asta m-a fascinat întotdeauna la Natalia, că are „faţă” în sensul pe care l-a folosit un prieten regizor, sînt oameni care au „faţă”, care pot exprima multe lucruri prin chip, fără cuvinte.
Corect, Elev! Corect! 🙂
da, Vlad, totul este cultural şi cu divorţul, cu toate totul este pur cultural…
Mai bine o cale mai ingusta putin, Elisa, sa imi dau seama ca am greist prin restrictie si purtare aspra fata de mine, decit o cale mai larga si sa imi para rau ca nu m-am bucurat de infrinare pentru o cununa de slava mai bine impletita.
eee. am fost provocat. tre` sa o intreb si eu pe sotia mea ce fel de temeri are in ce ma priveste. sunt convins ca lista va fi lunga 🙂
Multumesc pt clarificari Vlad si Marius. Vad ca sunteti si voi legalisti ca mine :):)
Oh – si ca si Gura de Aur, Tertullian, Luter, Bunyan, Wesley…etc.
Well – daca stau sa ma gandesc…nu suntem intr-o companie (nor de martori) chiar asa de dusa cu pluta cum cred unii :):)
Marius,imi place…ce spui”iti trebuie multe exchibitii si giumbuslucuri” sa smulgi batiecul de pa capul femeii,in loc sa-l lasi acolo,,si sa mergi mai departe spre chestiuni mai serioase…”
Astea apartin de cele incepatoare..la care „ne chinuim atat”ce vom face cu celelalte…daca la fiecare ne-am opune atat…inintarea ar fi imposibila.
Domnul sa ne ajute pe toti sa vedem ,voia Sa.
Patratosule, citind postarea ta mi-am dat seama ce naiv sunt eu care credeam ca treaba asta cu acoperita e o discutie incheiata cam de 15 ani. As fi curios sa pot compara procentul femeilor ce se tem de barbat si nu poarta batic cu al celor ce se tem si poarta. Cel putin cele care nu poarta si-au pus problema pe cand majoritatea celor care il poarta o fac din traditie. Oricum ma asteptam la o abordare mai consistenta a pasajului care se refera la acoperitoare. Pe noi (adica eu si nevasta mea) ne satisface mult abordarea fratelui Beni Faragau.Poate n-ar fi rau sa te uiti si tu peste ea (daca n-ai facut-o deja)
Ne place sa ne uitam ceea ce spun alti frati…si nu Domnul Isus prin Cuvant!
Hai sa ne uitam la Hristos!
La Apostolul Pavel,sfantul apostol Pavel,care a putut sa spuna:
Calcati pe urmele mele ,caci si eu calc pe urmele lui Hristos!
Cati barbati credinciosi pot sa spun asta:
Calcati pe urmele mele,caci si eu calc pe urmele lui Hristos!
Am ascultat un sir lung de castete cu Studiu biblic,a unui frate renumit…statea la mine un baiat in gazda,care facea misiune la Comanesti…m-a intrebat .ce parere am…da, gasisem si eu ,simpla crestina,greseli..
De aceea nu iau pe nimeni pe „ultimul cuvant”
Fac ca cei din Bereea.
Si chiar daca Ap. pavel a spus sa calcam pe urmele lui, totusi este doar un om si atit, cu nimic deasupra noastra ca si creatie. Epistola catre Corinteni este o scrisoare a lui Pavel si nu o lege data de Dumnezeu. Si are foarte mare legatura cu contextul cultural al acelei vremi, asa ca sora lasa fiecaruia dreptul sa faca dupa incredintare, ca daca nu l-as cunoaste pe Domnul si nu as stii cite minuni a facut cu mine, doar citind postarile matale, mi s-ar acri sufletul.
Dragi prieteni, am avut o zi foarte lungă.
Încerc să supravieţuiesc.
Călătorule, ai făcut totuşi testul? Întreab-o pe soţia ta să vezi totuşi ce spune. Este terapeutic.
Da, Evedule, Ioan Gura de Aur, Tertullian, Luther… dar toţi au murit şi nici eu nu mă simt prea bine 🙂
Elisa, de asta ne chinuim de 2000 de ani la chestiuni începătoare, cele desăvrîşite le vom discuta numai în cer?
Vasile, problema asta nu este tranşată şi nu va fi curînd, atît timp cît ne încăpăţînăm să luptăm, precum domnişoara Vang din postul de azi, pentru eliberarea femeilor de batic şi sutien.
Acesta discutie este o reactie la miscarea feminista.
Frate VAsile, stiu care este abordarea fratelui Beni, dar te intreb ceva: de unde ştii care este abordarea mea?
Am un articol pe tema asta, dar nu l-am scos încă. Stau încă să vad cît se poate dezbate problema după opinii, păreri şi fără argumente din text.
hei, hei, hei, Mia, scrisoarea lui Pavel către Corinteni este sau nu ESTE CUVÎNTUL LUI DUMNEZEU?????
Am intrat deja în panică, Mia, dacă tratezi 1 Corinteni ca pe o scrisoare a lui Pavel şi care este interpretabilă după cum ne taie pe noi capul să ne IMAGINĂM cultura de atunci.
vă atrag atenţia că recompunţi un spaţiu cultural despre care nu prea ştiţi mare lucru, pe care îl improvizaţi sau despre care aţi auzit diferiţi oameni spunînd–
„pe vremea apostolulu Pavel… etc”
Vremea apostolului Pavel nu se recompune de pe Google.
Îmi pare rău, dragi prieteni, dar sîntem artişti la dat cu părerea despre cum credem noi că era cultura antică. Improvizaţie la maxim.
Ce ştim despre împletituri, păr, statutul femeii?
Folcloristică!!!!
O folcloristică pe care am proiectat-o în aşa fel încît să o putem desfiinţa cu uşurinţă şi să ne putem trăi viaţa aşa cum vrem noi azi.
Nu Marius, nu o tratez chiar asa,…. dar din nefericire am alergie la tot felul de liste si reguli care sint singura modalitate de a trai a unora. Sint foarte multe lucruri care dau loc la discutii controversate, unii se mindresc cu sfintenia cu care tin toate legile si sint in „casta legalista”, au impresia ca detin adevarul suprem, au sabloane in care trebuie sa intri, nu conteaza daca asa e sau nu,…. si ce ma irita este lipsa de dragoste care ar trebui sa se simta chiar si in aceste discutii. De fapt daca numar cite postari au fost chiar cu alte subiecte dar comentariile sau invirtit in jurul baticului, mersului la mare sau piscina, ma intreb daca mai este si altceva de discutat. Nu de mult cineva mi-a acuzat si barbatul ca asculta de mine,…ha…ha…aberatiile astea ma fac uneori sa fiu coltoasa. Extremele sint daunatoare in orice situatie si in orice domeniu. Iar despre Corinteni, am studiat si citit mai mult decit crezi, chiar daca luindu-te dupa comentariile mele ai crede altceva. Eu respect intelegerea fiecaruia si nu incerc sa conving pe nimeni ca eu am dreptate, cred ca este normal sa am acelasi drept, iar daca sint gresita, mai mult ar lucra sa se roage pentru mine sau orice care gindeste altfel, decit sa iti tot dea cu Biblia in cap. Atita sfintenie ma cam ingretoseaza uneori. De altfel, eu am asteptat un punct de vedere al tau asupra acestui subiect, nu doar sa vezi ce scrie oricine care intra pe aici. Oricum multumesc pentru raspunsul dat undeva mai sus, insa ai lasat loc de controverse. Eu am inteles ca e har si pentru mine, altii ca pacatuiesc ca nu ascult si uite asa imi pun in pericol mintuirea. Deci unde e adevarul?
By the way, de ce nu faci niste postari cu aceste subiecte depsre care multi nu stiu prea multe. Cred ca ar fi folositoare, macar pentru cultura generala…(ma refer la cultura aceor vremuri, etc,…
Draga Mia, ştim foarte bine aceste subiecte. Ştim exact ce spune Scriptura şi în cele mai multe cazuri texte de aceeaşi natură sînt aplicate fără prea multă bătaie de cap.
Ce mă uimeşte este cum devenim selectiv specialişti în cîte un domeniu foarte îngust dintr-o dată şi cît sîntem de darnici cu părerile.
Mie unul mi-a folosit foarte mult această dezbatere. Tocmai mi-am ţinut cursul de „texte controversate”. Chiar am un curs de acest fel. Acum am încă ceva în plus la bibliografie, aceasta dezbatere. Nu mai trebuie să le demonstrez că există texte controversate. În urmă cu vreo doi ani tot căutam exemple: iată unul.
Despre liste şi reguli?
Păi aşa este cu Dumnezeul nostru, ne-a dat liste şi reguli. Nu? Citeşte şi Vechiul Testament, nu numai Noul!
Domnul nu ne-a eliberat de Legi şi reguli, ba le-a înălţat şi mai tare.
Ce m-a îngrijorat la tine este afirmaţia ta despre textul biblic. Asta mi s-a părut mai gravă decît chestia cu baticul…
Despre batic?
Ne căutăm în ceruri, dacă văd pe cineva cu părul creţ şi scurt… ştiu cine a primit pedeapsa pentru 12570 de ani 🙂
OK, Marius, atunci e bine. Selectivi sintem toti din nefericire si ce este si mai trist ca sintem gata sa ne stricam orice relatii si partasie din cauza acestor lucruri. Sint sigura ca stii cite biserici s-au rupt in America din cauza de batic, ba nu numai, intr-una chiar din cauza ca s-a hotarit ca numai baticul este acceptabil ca acoperire iar palaria nu, deci ai cu palariile intr-o parte si cu baticul in alta, adica biserici diferite. Ne legam daca fratii sa stea intr-o parte si surorile in alta si uite asa nu scapam de traditie si forme care uneori omoara. Asta ma deranjeaza pe mine. Pe vremea cind purtam palarii, stiau surorile cit costa, daca sint de marca sau nu, etc,… si ajunsesem sa caut palarii, sa le cumpar la un pret exorbitant si apoi sa le duc inapoi cind intrau in ieftinire si sa le cumpar la jumatate de pret,… dar cine mai era ca mine,….
Din nefericire Marius, cred ca cea mai mare parte a surorilor se acopera din obisnuinta si traditie nu din convingere. Cum e cu tunsul atunci, nu e un simbol care trebuie pastrat? E diferit? E o intrebare la care nimeni nu raspunde. Cum e purtatul pantalonilor, avem voie sau nu? Sint lucruri care le tinem si altele care le ignoram. Sintem selectivi?
By the way cum o sa ma recunosti, daca nu oi fi singura neacoperita si cu parul scurt, cret(desi nu e chiar atit de scurt), daca or fi mai multe surori asa?
Marius, ce crezi despre oamenii morali care tin legile mai bine ca noi si traiesc o viata frumoasa si curata, ca stiu destui din acestia. Dar nu au nevoie de Dumnezeu. Crezi ca e suficient sa tii o serie de reguli? La atita se rezuma totul?
Ai cursurile alea undeva online sa putem studia si noi? Sa stii ca azi mi-am adus Biblia la servici si am citit din nou tot Corinteni 11 si aseara am citit si studiat si dezbatut si cu sotul meu si a zis ca e Ok fara batic, am dezlegarea lui,…. (se gindeste ca ma scuteste de umblat dupa palarii….sau numai cheltui bani pe ele,….. ). Ce sa fac asta sint, tot convingerea asta o am deocamdata.
Mia, daca tu numesti Epistola catre Corinteni ca fiind o scrisoarea lui Pavel si nu o lege data de Dumnezeu, atunci cred ca te aflii in pragul ereziei, pt ca dupa principiul tau tot Noul Testament si chiat VT este o problema. Oricum tot acest Apostol ne-a spus si despre mantuire si toate cele.
In mod normal cred ca avand o astfel de judecata intri in categoria celor care cred ca Scripturanu este decat o carte, un fel de manual de istorie. Aceasta este o erezie in sensul pur al cuvantului si cred ca si tu si sotul tau ar trebui sa va puneti niste semne de intrebare destul de mari.
Stie bisrica unde frecventezi ce viziuni ai asupra Scripturilor?
Ce alte subiecte putem discuta daca eliminam epistole intregi?
De aceea sunt bune cele marunte la discutie, pt ca ne dovedesc asa cum suntem.
Pornesti de la batic si azvarli o intreaga Epistola cu afirmatii atat de grave.
sa vorbim de cultura pe care nu o cunoastem dacat speculativ si sa aruncam ceea ce ne vorbeste despre chiar mantuirea noastra.
Caticheza este problema de baza, acolo incep lucrurile stramb si in lipsuri, facuta de mantuiala, de oameni nepricaputi si cu usuratate, iata la ce se ajunge.
Toate tesaturile sunt facute din firisoare, aruncam fir dupa fir si dupa aceea ne intrebam unde este haina.
Acestea sunt intrebari caraghioase: este firul de tesatura haina? Fara fire haina este numai gauri.
Ma scuzati de comparatie dar, pt unii lucrurile mici sunt ca strampii femeiesti, se agata si se rupe un fir si se face ditamai gauroiul.
Sa nu mai luam cina, sa nu ne mai botezam, sa nu ne mai rugam, facandu-la putem ramane doar cu obiceiul, de aceea asa cum intreba cineva daca stim pe cineva gen DJ sa organizeze nunta, poate trebuie sa ne reprofilam pe subiecte atat de inalte incat sa nu ne priveasca.
Acum da, sa ne ierte inaintasii ca rau am ajuns.
…… Eu am pus niste intrebari lui Marius, so multmumesc de sfaturi dar tine-le pentru tine. Sau cine stie, stiind ca aceste comentarii sint material didactic pentru cursul lui Marius, le-o folosi cineva.
…..
Da, Mia, tocmai asta este demonstraţia, sîntem atît de imaturi că nu ne rupem de la Crez şi de la felul în care îl privim pe Isus Cristos, ci pentru dorinţa de a fi altfel.
Eu întreb: dacă cei care sînt mai maturi, au libertate în Cristos, sînt luminaţi, sînt biblicizaţi pînă peste cap, deschişi la minte au primit lumina că pot să mănînce din orice carne, adică să îşi pună orice în cap sau … nimic, de ce nu fac concesia biblică, în favoarea celor slabi.
Eu aşa îmi amintesc că spune Apostolul Pavel, cel slab să fie îngăduit de cel tare, nu?
Cel matur îşi restrînge căile, nu cel slab trebuie să şi le lărgească. De ce ceri dragoste numai de la cel slab, de ce nu arăţi dragoste făcînd o concesie. Pentru vreo două ore din 168 de ore să îţi pui o pestelcă în cap şi biserica rămîne împreună, nu se produce dezbinare…
Nuuu! TRebuie să luptăm pentru dreptul cîştigat în ciuda oricăror consecinţe.
Ce mă deranjează în toată disputa asta este răutatea şi pasiunea dezlănţuită şi de o parte şi de alta, dar mai comică este situaţia în care „maturii” spiritual, învăţaţii, luminaţii se comportă la fel ca pruncii în Cristos.
da, sînt care se acoperă numai din tradiţie, nu din convingere… deci, care-i argumentul?
Să le luminăm cu forţa, nu? Să le violentăm modul de a gîndi?
Nu, nu cred că să ţii o serie de reguli este de ajuns, asta este fariseism.
eu mă refeream la dragoste!
Şi te mai întreb încă o dată şi încă o dată… ciudata aia de frază… din pricina îngerilor… ţie ce îţi spune? 🙂
Mă bucur că ai studiat biblia cu soţul tău şi că v-aţi făcut timp împreună, dar simt eu ceva mireasmă de influenţă economică în decizia asta? 🙂 (e mai ieftin dacă nu cumpăr pălărie 🙂 )
Mia, fii sigur că studenţilor mei le foloseşte toată disputa asta. Şi ei citesc pe aici şi unii sînt descurajaţi, alţii sînt zidiţi în credinţa lor.
Asta-i viaţa.
Uneori ce se întîmplă pe aici reflectă atît de bine atmosfera din bisericile noastre….
eu nu asa vad ca tine. mie mi se pare ca tu veizi putin superficial. si foarte superficial in unele locuri. naspa ca avem asa pastori.
Nashpa ca avem asha enoriashi, Anemary31!…
aveti enoriasii pe care voi ii formati. „pomul se cunoaste dupa roade, popii si pastorii dupa copii. 🙂
dupa superficialitatea cu care intelegi si explici cuvantul lui dumnezeu nu ai de ce sa te plangi ca ai enoriasi naspa.
Anemary 31 – nu stiu la ce superficialitate te referi – dar textul din 1 Corinteni 11 a fost intepretat destul de consecvent cam de toti marii ganditori crestini (cu privire la acoperirea femeii) din primi 1900 de ani.
Draga Mia – eu unul nu m-as baza pe studiul meu biblic (oricat ar fi de inteligent si documentat) cand este contrazis de toti parintii bisericii si cei mai importanti si bine cunoscuti comentatori crestini din primii 1900 de ani. Vezi informatile date mai sus.
Sunt mai mult decat sigur ca interpretarile recente sunt dictate de cultura si nu de vreo descoperire extraordinara din limba Greaca etc (vezi citatul lui R C Sproul de mai sus).
Mia,multumesc pentru complimente. 🙂
….
Marius,eu iau Cuvantul lui Dumnezeu,cu privire la ascultare,ca, aduce Mantuirea..fara scultare ne inselam singuri.
….
Anemary,Eved este un om profund,m-am zidit prin ceea ce spune,Domnul sa-l binecuvanteze.(Hristos de scrie cu H,nu cu h)I te adresezi cam nepoliticos si il acuzi
de superficialitate!ce mult gresesti.
Afr fi bine,sa ne mai si rugam,sa-L rugam pe Dumnezeu,
sa ne ierte si sa ne arate (cat sa ne mai arate?)
Lumina!
anemary31, cred ca am avut destula rabdare cu tine…
1. daca este sa imi evalueze cineva lucrarea după copii, sînt mîndru de felul în care Domnul a lucrat în viaţa lor.
2. daca este vorba să îmi evalueze cineva lucrarea după enoriaşi, şi de ei sînt mîndru, sînt mîndru de biserica în care ne-a aşezat Dumnezeu,
3. Nu cred că ai dreptul, ca „începătoare” pe acest blog să îţi dai cu părerea în baltă aşa de uşor. Ţi-am acordat totuşi dreptul începătorului, te-am lăsat să faci rotocoale de fum. Cred că ajunge.
4. despre superficialitatea cu care eu sau alţii explicăm Cuvîntul, mai ales în Biserică (pe blog nu se ţine) nu cred că ai calificarea să-ţi dai cu părerea.
5. Scrie, te rog, Dumnezeu, Isus, Cristos, Hristos, cu literă mare, te rog. Please!
6. schimbă-ţi un pic vocabularul. Las-o mai moale cu epitetele.
Cu simpatie,
dar pregătit pentru butonul de spam 🙂
Gata, anemary31 scumpete, te-am rezolvat. Spam şi şters ultimele comentarii!
ui ce bine-i că există funcţia asta!
Încearcă în altă parte!
ei, cred că din cauza unora ca tine au înţeles unii greşit Scriptura, sărmanii…
Un pastor s-a dus la un enoriaş despre care s-a auzit că îşi bătea soţia
„Am auzit că îţi baţi nevasta… ” a întrebat destul de timid pastorul.
„Da!” a venit răspunsul ferm şi neaşteptat.
„Da, de ce… ”
„Păi scrie în Biblie ca nevasta să se teamă de bărbat, frate pastor?”
„Scrie! ”
„Atunci cum să se teamă dacă n-o bat?” 🙂
Marius, am gasit si un numitor comun: lipsa dragostei. Asta cred ca m-a inrait cel mai mult in ultimii ani. Si da, uneori sint rea si coltoasa si imi pare rau pentru asta. Weekendul asta am sa merg la biserica acoperita si nu doar cu cordeluta ci cu ceva care sa imi acopere tot capul. Am sa iti scriu dupa aceea cum a fost. Iar la faza cu din pricina ingerilor o sa ma mai gindesc. Sa stii ca cele mai multe comentarii si studii care le-am citit despre acest subiect nu sint facute de mine, ci de cei ca tine cu pregatire, cu studiu in greaca si alte limbi, deci nu imi apartin, nu sint atit de avansata, de aceea am citit cit de mult pe tema aceasta.
Si da, ce trist ca asa e starea in multe biserici, si asta nu are de a face cu baticul ci doar cu dragostea si rautatea. Daca s-ar rezolva asta, ar fi mai usor de gasit o cale si chiar de a schimba gindul si atitudinea fata de celelalte lucruri. Din dragoste sint in stare sa fac multe, daca as gasi o biserica unde sa fie dragoste, aceptare, bunavointa, fara birfa si toate cele, imi pun si 2 batice, nu unul, dar din nefericire nu raspund la fel la rautate si la cele impuse cu forta. De asta trebuie sa ma pocaiesc mereu.
Ei, da, asta este, Mia, lipsa dragostei şi de o parte şi de alta.
Cei fără batic îi consideră proşti şi cretini şi tîmpiţi pe cei cu batic,
cei cu batic îi consideră curvari, nepocăiţi, stricaţi, liberali pe cei fără batic.
QED!!!!
despre studioşi şi doctori în teologie, despre cunoscătorii de greacă, despre oamenii de ştiinţă? ???+
Dă-mi voie să îţi spun ceva, că îmi petrec o parte din veac (sper să fie aşa… mă refeream la veac 🙂 ) printre ei… oricînd se va găsi cineva care să demonstreze cu argumente ştiinţifice orice… chiar şi o imoralitate.
da, încearcă măcar o dată să mergi într-o biserică „baticoasă” şi să îţi pui baticul din dragoste… nu te mai gîndi la tine (asta este esenţial!!!!) la felul îjn care te simţi tu LIBERĂ ŞI FRUMOASĂ, bine în pielea ta.
Urîţeşte-te puţin, numai puţin, simte-te ca „răţuşca cea urîtă”, lasă-te un pic dispreţuită de cucoanele sulemenite şi de prietenele care nu vor înţelege nimic din comportamentul tău… dar fă-o din dragoste…
Numai o singură duminică! Să vezi ce iese! Aşa de probă! Ce spui?
Pai m-am si gindit la citeva esarfe frumoase de tot, sper sa nu lansez o noua moda. Marius, nu prea mai imi pasa de mult de ce spune lumea despre mine. Daca ma las coplesita de asta, imi distrug viata si pentru ce? Merita cineva atita, e cineva mai important dupa Dumnezeu decit familia mea? No way,……
Iar despre frumusete, nu am fost niciodata frumoasa, asa ca nu pierd nimic cu batic sau fara, dar cu toata modestia pot spune ca am fost placuta prin felul meu de a fi. Asta mi-a adus si multe relatii frumoase si trainice, prietenii pe care le pretuiesc mult de tot dar si multa invidie si birfa. Cu anii, ca am aproape 2 sferturi de veac, din cauza la atitea m-am mai acrit si sincer imi pare rau.
Singura problema ca la biserica unde merg eu nu se poarta nimic, e o biserica americana foarte buna, dar oricum voi merge acoperita la una romaneasca. O sa fie interesant.
Draga Mia, dragi prieteni, iertaţi-mă, azi am făcut tot felul de lucruri ciudate 🙂
1. am fost la călărie cu fabrica de bărbaţi – plăcut.
2. am examinat o teză de doctorat – plăcut! Mai ales cînd eşti de partea cealaltă a catedrei 🙂
Aşa-i, nici pe mine nu mă prea interesează ce spune lumea despre mine, mă interesează ce spune Biserica 🙂
Nu te acri, pe orice biserică ar trebui scris. „Închideţi telefoanele mobile şi Acrirea interzisă!” 🙂
Draga Marius – imi pare rau de un incident ca si cel al [Anemary 31]-ei. Am prins cateva comentarii proaspete calde, pe care nu ai reusit la acel moment sa le stergi. E tris ca cineva care totusi a rasfoit -Sfanta Biblie carei ii datoram intalnirea noastra cu Hristos-, sa prezinte un astfel de limbaj, fata de oameni ma rog uneori mai inteleg desi e greu de inteles, dar chiar fata de Hristos, de Dumnezeu, asta m-a depasit complet.
Dumnezeu sa aiba mila de un suflet pierdut din f multe puncte de vedere, sper sa reuseasca sa ajunga sa se inchine la piciorul Crucii pe care a curs sangele nevinovat al dragului nostru Mantuitor Isus Hristos Caruia ii datoram atat de mult.
draga Romuluss, în tot anul ăsta nu cred că am găsit un caz mai grav decît cel al ei. Rugaţi-vă pentru ea!
A continuat, săraca, cu chestii chiar mai dure, fără să îşi dea seama că nici eu nu sînt născut chiar ieri pe lume şi am mai văzut ca ea.
Domnul să se îndure şi de sufletul ei!
Dumnezeu s-o ierte!
Marius, numai sa fie cine spune ca este, dupa cum deja ai vazut, sunt tot felul de dubiosi care se semneaza cand cu „ea” cand cu „el”, ne-ar trebui o lege a numelui dinamic, in fiecare clipa sa ne alegem alt nume, o schizofrenie a numelui, ar trebui sa fie descrisa patologic si introdusa ca diagnostic si tratament in manualele de medicina.
Greu subiect! Vorba lui Marius: comentarii „pipotoase” la unii vizitatori. La urma urmei…cam asa e lumea asta in care traim. Si Iisus a vorbit oamenilor ca nimeni altul si a facut atatea minuni si tot i-au strigat cu ură: „Răstigneşte-L!” Pe lângă suferinţa Lui, micile supărari din partea semenilor, aproape că nici nu mai contează. Deşi ne dor nedreptăţile, doar suntem oameni.
Am vazut deunazi la tv un caz urât rău de tot, apropo de tema postului. Un bărbat o batea pe soţie cu cruzime, iar prietenul său filma! A mai si postat pe net „filmul”! Cand a fost chemată la poliţie, femeia il apăra pe bătăuş şi chiar îi dădea dreptate! M-a şocat atitudinea ei. De parcă bătaia aia pe care nici un animal nu o merită (picioare în cap şi pumni cu nemiluita!)era adevărată dragoste! Masochism curat! O spune Biblia ca femeia să se teamă de bărbat, dar nu în halul asta!
Şi am mai citit o altă chestie la fel de aiurea. Undeva, într-un sat de la munte, o femeie se plângea prietenei sale că nu o mai iubeşte bărbatul: nu i-a mai dat nici măcar o palmă!! Sigur are pe altcineva, dacă nici bătaie nu-i mai dă! Si când ne gândim că unii cresc cu astfel de concepţii…
Am inceput sa nu mai cred in multi din cei care intra pe net,cei cu alte nume,care se preteaza la minciuna,
ma bucur de cei „pe care deja ii cunosc”. 🙂
Chiar daca ne mai apostrofam,dar stim cine e cel care o face.
Nu am mai auzit de Don si logik,ce o fi cu ei?
Draga Alex, m-am obişnuit deja cu „pipota” românilor.
Cum spui ceva care ar putea naşte un pic de dezbatere, cum iese dezbătaie în loc de dezbatere 🙂
Da, ştia femeia ce ştia, aceea de la munte… cea mai grea este nepăsarea.
Cînd nu-ţi mai pasă de cineva, acea atitudine e chiar e mai grea ca ura…
Ziceam pe Net,nu aici pe blog. 🙂
Acoperirea capului femeii ( 1 Cor. 11:1-16) simbolizeaza:
a) Ca slava barbatului trebuie sa fie acoperita in biserica (v. 7).
b) Ca slava femeii trebuie sa fie acoperita de asemenea in biserica (v. 15) – caci parul lung al femeii este slava ei.
c) Ca ea e supusa autoritatii barbatului (v. 10)
Daca meditam putin la cele de mai sus vom intelege putin mai bine contrastul dintre slava lui Dumnezeu si slava omului, care ramane neschimbat oricare ar fi contextul cultural in care ne aflam.
Dar omul vrea cu orice chip sa-si arate slava… chiar daca uneori o face indirect… prin sotia lui. 🙂
Interesant ce spui, Vasilis, pentru că muţi discuţia dinspre cultural-contextual spre rolurile manifestate transcultural, metacontextual.
Mariuse, ai zis mai demult:
Evedule,
1. acesta interpretare nu este susţinută de părinţi, numai stilul
2. Sînt foarte original, ai toate motivele să fii îngrijorat. Chiar eu le spun studenţilor, dacă îţi trece prin cap ceva nemaiauzit în interpretarea bibliei, primul drum pe care trebuie să îl faci este la medic . Am fost ieri!
Ce a zis doctorul? Mai scapi? 🙂 🙂
Evedule…. nu, nu mai scap! 🙂
[…] dacă la masă ar fi mîncat numai bărbaţi, în lumea în care înţelegeau altfel decît noi.. temerea de bărbat, iubirea era tainică şi ascunsă chiar şi ochii fiilor sau nepoţilor. Aceştia vor fi […]
http://www.laurentiudumitru.ro/femeia-teme-barbat.php
„În acest context trebuie înţeles cuvântul despre „temere” amintit de Apostol şi nu în accepţiunea încurajării unui comportament violent ori a impunerii forţei brutale uzând de constrângere, intimidare şi terorizare şi culminând cu lovituri fizice: maltratare, brutalizare, bataie ori chiar cu lovituri cauzatoare de moarte. Soţia nu este şi nici nu poate deveni victima forţei oarbe a soţului şi nici instrumentul exerciţiilor de violenţă ale acestuia. Ea nu trebuie „să se teamă de” bărbatul său – pe care îl iubeşte şi îl preţuieşte; tocmai fiindcă îl iubeşte şi îl preţuieşte, trebuie mai curând „să se teamă pentru el” ori „să se îngrijoreze pentru el – să se îngrijească de el”, petrecând împreună întristările şi bucuriile vieţii.
Este potrivit a spune: „femeia să se îngrijească de bărbatul ei”! Totuşi, celor care au dubii serioase în privinţa interpretării acestui text de la Efeseni, le recomandăm textul diortosit de Înalt Prea Sfinţitul Bartolomeu Valeriu Anania, ediţia jubiliară a Bibliei tiparită la Bucureşti în anul 2001, în care aflăm trimiteri către explicaţiile cuvenite acestei traduceri: „fiecare dintre voi să-şi iubească femeia ca pe sine însuşi, iar femeia spre bărbatul ei să se-nfioare”. Amin!„
„Așa, fiecare dintre voi să-și iubească soția sa ca pe sine însuși, iar soția cu cinste să se alăture soțului său” ! Cam la asta se referă !
[…] 2008 – Marius Cruceru: „Femeia să se teamă de bărbat…” […]
[…] 2008 – Marius Cruceru: „Femeia să se teamă de bărbat…” […]
[…] 2008 – Marius Cruceru: „Femeia să se teamă de bărbat…” […]