h1

Răstignirea pătratului

Aprilie 28, 2008

În urmă cu ceva vreme, prin preajma unui „celebru” concurs 🙂 unui artist-meşteşugar i s-a dat o comandă: o sculptură care să fie în legătură cumva cu Pătrăţosu. S-a gîndit omul, s-a gîndit, şi-a tocat creierii mărunt, aşa cum ne-a mărturisit, pînă cînd i-a venit o idee de care eu însumi nu sînt demn, dar care m-a încîntat de la prima explicaţie.

Am primit supriza cînd am fost la Beclean. Eu n-am ştiut nimic pînă în ziua primirii, dar nici omul de afaceri care a comandat lucrarea n-a ştiut ce va fi, cum va arăta, cum se va intitula.

Ne-am apropiat de maşină, o Dacie pick-up şi … meşterul a descărcat un ghips alb, neuscat încă, umed pe alocuri, fragil, dar greu, aşa cum a fost şi jerfa.

Amîndoi am fost uimiţi în momentul în care artistul ne-a arătat „obiectul” şi ne-a explicat despre ce este vorba:

Este răstignirea unui Pătrat… „Am fost răstignit împreună cu Cristos….. Pătratul este răstignit cu Cristos, dar Cristos este şi nu mai este acolo, dacă te uiţi de jos în sus, vezi că spaţiul de jos este gol… El este în ceruri, dar ne lasă răstignirea nouă, aici. Aici noi ne transformăm după chipul Său. Ne mulăm pe Cristos şi sîntem datori să purtăm urmele lui în carnea noastră. Aici, în ghipos este doar mulajul care a rămas ca o amprentă în pătrat, pe pătratul care a fost pus împreună cu El pe Cruce…”

L-am privit din toate părţile… Este greu, foarte greu, cred că are undeva pe la 30 de kg. M-am luptat cu el să-l duc spre biroul meu. Îmi trebuie un perete întreg pentru el. Nu poţi pune aşa ceva pe lîngă poze de familie sau alte chestii.

Este lemn vechi, aurit pe alocuri, ghips peste reţea de fibră de sticlă… undeva spre inimă este simbolul Treimii, dar cu vîrful în jos pentru a arăta pogorămîntul, Întruparea.

Gata! Pătratul a fost răstignit! Pentru ce să mai trăiască? Moartea şi Învierea sînt Legile după care creştinul trebuie să trăiască.


Îi mulţumesc celui care a comandat lucrarea, mulţumesc celui care a făcut-o şi mulţumesc mai ales pentru ideea de a mă răstigni pentru binele altuia!

Aşa voi face! 🙂

Notă:

1. nu am avut libertatea din partea artistului-meşteşugar de a-i deconspira numele.

2. nu am avut permisiunea „sponsorului” pentru a-l descoperi

3. Am pus acest post acum pentru că acesta îmi este adevăratul „premiu” după acest an şi 1 lună de blogging. Pe acesta îl consider cel mai autentic, de un simbolism care m-a încărcat de gînduri şi de planuri. Este un „premiu” pe care l-am primit ca pe un DAR, adică în afara oricărui concurs sau competiţii.

Nici artistul, nici sponsorul nu s-au calificat în autorităţi evaluatoare a felului în care eu am scris în acest an, din Paşte în Paşte, ci mi-au dăruit „o sugestie”, un sfat duhovnicesc, sfat pe care l-am luat deja cu mare seriozitate în inimă.

Galateni 2:20 Am fost răstignit împreună cu Hristos şi trăiesc dar nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăieşte în mine. Şi viaţa pe care o trăiesc acum în trup, o trăiesc în credinţa în Fiul lui Dumnezeu, care m-a iubit şi s-a dat pe Sine însuşi pentru mine.

18 comentarii

  1. La multi ani Patratosule!

    Acum traind ca un om nou ti se cere:

    Sa ai curajul sa spui Da
    Sa ai curajul sa spui Nu,
    Si-n fiecare clipa grea
    Sa fii mereu acelasi Tu

    Sa stii sa crezi cind
    altii TE INSEALA
    Sa te ridici cind
    altii Te doboara
    Sa poti pastra ce altii
    vor S-ALUNGE Sa stii sa rizi
    CIND SUFLETUL ITI PLINGE
    Si cald tu sa ramai chiar
    daca afara ninge.

    HRISTOS A INVIAT!


  2. Marius, tu să nu te superi, dar mie îmi pare că seamănă cu Giulgiul de la Torino, dar de la cap în jos şi din alt material. Meşterul ăsta al tău e tot un Da Vinci, da’ mai de la „ţară”… 🙂


  3. Cred ca Patratosu a inceput sa se rastigneasca de mult,de la „inceputurile noii vieti”…ca a mai ajutat si Blogul,
    unde unii l-au sfaramat,l-au huiduit,l-au batjocorit,
    ba ca nu are scoli,ba ca nu are ucenici,
    ca de enoriasi nu se ocupa,si cate si mai cate..
    Pe care nu le stiu…

    Noua viata nu trebuie nici sa se rotunjeasca . 🙂
    folos sa ne aduca
    imbarbatandu-i pe unii,certandu-ne pe altii…

    Cu folos sa fie toate..noi mai mici si Hristos tot mai mare in noi.AMIN!


  4. Minunat! Domnul sa il binecuvanteze pe Patratosu si sa-i indestuleze blogul cu vizite; cred ca nu mai este mult si va ating pragul de 1 milion…

    Si cei ce ii viziteaza blogul sa fie binecuvantati si ei!


  5. Felicitari pentru premiu, draga Marius! Un dar de suflet, plin de semnificatii. Si care te motiveaza spre mai multa daruire si lucrare duhovniceasca. Si nu doar in acest loc.
    Pana la urma, cuvintele Apostolului Pavel pe care le-ai citat, ne privesc pe toti: ” Nu mai traiesc eu, ci Hristos traieste in mine….”. Sa-L urmam pe Domnul nu doar intru slava, ci in primul rand intru patimire.
    „Patratul rastignit” – acum inteleg la ce te gandeai! Plin de surprize Marius!
    (Mi-au placut si…masinutele lui Naum care se vad in fundalul unei poze! – un comentariu mai copilaresc!).


  6. Draga Viorica, mulţumiri pentru versuri, nu le merit… sînt bune sfaturile…

    eu am sensibilitate destul de mică la poezie, aşa că prefer astfel de sfaturi mai bine în proză, dar sînt bune şi aşa… apreciez mai mult conţinutul 🙂

    Doamne fereşte, DaVinci avea alte inversiuni!

    Mihai Corcea, punem pariu că nu ajunge la un milion? 🙂

    Da, Alex, a fost unul dintre premiile de care m-am bucurat!

    Maşinuţele lui Naum sînt la mine în birou 🙂


  7. Poate doar daca ramane read-only, o carte de citit in biblioteca wordpress.com….
    Se poate scoate contorul din sidebar…


  8. Sunt foarte multe materiale pretioase aici, foarte multe link-uri utile, etc….
    Poate ca puteti transforma blogul intr-o carte dar nu se pot transpune si filmuletele… poate doar ca poze si cu adresa catre ele…

    Asa ca daca inchideti blogul, transpuneti-l macar pe hartie 🙂 (dar curatat de comentarii nocive?)


  9. Ne mai gîndim, ne mai cugetăm, Fun, mai vedem! Domnul cu mila lui!

    da, mi-a mai propus cineva asta.

    Nu ştiu, poate dacă îmi găsesc un editor… Alin Cristea ar fi bun 🙂

    Cineva cu răbdarea lui ar trebui.

    Mi-e frică să umblu şi în pantaloni scurţi, că după o fotografie şi două zile de muncă o să aud că am nu ştiu cîte fire de păr pe picioare. 🙂

    Acu serios… cineva trebuie să fie cu răbdare de fier să citească atîtea sute de posturi (800 şi ceva) şi 20.000 de comentarii.

    Eu n-am răbdarea asta. Nici pe mine n-am răbdare să mă citesc


  10. si eu cred ca Alin ar fi foarte bun pentru asta (daca si rastigneste ( R O T U N D U)


  11. Draga Ioan Daniel,

    Nu, răstigniţii trebuie răstigniţi.
    Da, răstignitul permite răstignirea, dar trebuie să fie cineva care să se ocupe de răstignire.

    Cu învierea este altceva.

    Hristos S-a răstignit, în sensul că a dat voie oamenilor să Îl răstignească,
    dar de Înviat…. S-a înviat… fără ajutorul Omului, ci numai prin Duhul Tatălui.

    La Înviere este toată Treimea, de aceea mă lupt eu la postul ăla cu Isus loserul, ca să priceapă prietenii mei cum stă treaba cu importanţa crucială a învierii şi că fără înviere Isus nu este Isus.

    Este altcineva, dar nu este ACel Isus Mîntuitorul.

    Romani 8:11 Şi dacă Duhul Celui ce a înviat pe Isus dintre cei morţi locuieşte în voi, Cel ce a înviat pe Hristos Isus din morţi, va învia şi trupurile voastre muritoare, din pricina Duhului Său, care locuieşte în voi.

    Ce frumos!!!

    iată şi RON 1857

    Romani 8:11 Iar de locuieşte întru voi Duhul celui ce a sculat pre Iisus din morţi, cela ce a sculat pre Hristos din morţi, va face vii şi trupurile voastre cele muritoare, pentru Duhul lui cel ce locuieşte întru voi.


  12. Draga Marius,

    Felicitari pentru premiu, dar sau cum vrei tu sa-l numesti!

    Nu se putea o reprezentare mai buna a persoanei de dincolo de Patratos… Sincer, cand am auzit prima oara de numele pe care ti l-ai ales pentru blog, mi s-a parut ca dincolo de el se afla un tip… coltos… colturos… Citindu-te si avand ocazia sa interactionez intr-o anumita masura cu tine si in particular (deh… tot in mediul electronic, pentru ca, asa cum mi-ai spus, prin Bucuresti ajungi mai rar…), am constatat contrariul…

    Acum am dat de imaginile acestea… si mi-am dat seama ca exact asa te-am perceput si eu… ca in sculptura…

    La multi ani intru Christos, in slujba semenilor, prin rastignire si inviere impreuna cu El!

    Cu apreciere,
    Adrian


  13. Totusi Domnul Isus a fost intotdeauna si Dumnezeu,ori un Dumnezeu ca al nostru nu e niciodata mort,asa ca Luandu-L pe Dumnezeu pe Cuvant prin credinta,niciodata nu pot spune decat Iasus Hristos e Domnul,asta insemnnad Toul LUi!Intregul Lui,Persoana Lui!
    Nu trebuie sa se lupte nici un om cu puterea lui,sa ne demonstreze ceea ce Cuvantul ne-a lasat sa credem prin credinta.Aceasta este credinta!

    De asta ne-a lasat Dumnezeu Cuvantul sau,ca sa nu se faca tot felul de altfel de prezentari,ci numai si numai prin DUHUL SFANT!(fie-mi cu iertare!)


  14. Draga Addsalu, mulţumesc penru felicitări.

    Sper să fie o reprezentare bună. Poate ne întîlnim o dată şi prin Bucureşti.. cine ştie.

    De pătrăţos tot pătrăţos am rămas, orice, dar numai nu mă numi „rotund” 🙂


  15. Fii pe pace… M-am cam lamurit eu ce e cu „rotunjimile”… si cu unii de se dau rotunzi… 🙂

    Eu dau cafeaua in Bucuresti. Fara cofeina, stiu… Sau, daca preferi un ceai, stiu cateva ceainarii suuuuperr… Cel putin asa mi-au spus cei care le-au calcat pragul… 😀


  16. Ehe, Addsalu, ce bine că unii şi-au făcut blog!!!
    Are dreptate Marius Tucă, mare dreptate are.

    „Cei mai mulţi dintre ei şi-au făcut bloguri ca să facă şi ei ceva, neînţeleşi, dar mai ales frustraţi, s-au lăsat duşi de modă, de trend, ca nişte mici servitori ai globalizării, umili şi gata să sară de gîtul primului concept care să-i scoată din anonimat, arată ca nişte arătări scoase pentru întîia oară la lumină, cu poze care vor să-i înfăţişeze fie sexy, fie intelectuali, bloggerii din România nu sînt altceva decît nişte rîme care au ieşit la suprafaţă fără să aibă ceva de spus, gata să inunde spaţiul cu banalităţi şi originalităţi ştiute şi vehiculate de toată lumea…….

    fără inspiraţie şi fără talent, cei mai mulţi dintre ei, ca să nu zic toţi, se cred victime ale sistemului, cînd, de fapt, nu sînt altceva decît nişte victime ale incompetenţei proprii……

    ….care ţine loc şi de cuvinte, şi de idei, şi de imaginaţie, bloggeri ca să fie bloggeri, bloggeri ca să fie şi ei ceva, bloggeri ca să nu fie nimic, bloggeri de dragul de a se întoarce şi ei de undeva şi de a pleca în altă parte, bloggeri ca să se ascundă de ei şi să-i vadă ceilalţi, bloggeri ca să nu li se vadă sufletul mic şi ego-ul mare, bloggeri de teama de a nu mai sta doar cu ei, ei cu ei, bloggeri ca să epateze, să impresioneze, bloggeri ca să blogheze….

    Cei mai mulţi dintre ei care n-au avut niciodată nimic de spus, bloggeri pentru nimeni, bloggeri între ei, bloggeri pentru ei, bloggeri ca să nu li se vadă caracterul, bloggeri plutind undeva între discreţia şi indiscreţia lumii…..

    plutind în deriva propriilor conştiinţe, sperînd că într-o bună zi o să răsară soarele şi pe blogul lor fără să ştie că ce e blog ca blogul trece, iar soarele răsare doar să aducă lumină şi niciodată glorieâ”

    REpet, este un citat din Marius Tucă….

    Despre cafea? Da, cu plăcere oricînd.
    Şi la ceainării, de asemenea…


  17. […] voi simţi vinovat … mereu şi Mereul va fi un semn de aducere aminte tot […]


  18. […] Scrisoare către un tată care şi-a îngropat fiul Dragă Meşteşugarule, […]



Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: