Avertisment 1: post lung şi complicat.
Avertisment 2: inainte de a posta comentarii, cititi tot articolul nu numai titlul!
Avertisment 3: în cazul în care sensibilitatea lingvistică şi receptivitatea la concepte vă trădează, abandonaţi acest post şi încercaţi postul de anul trecut pe vremea asta! 🙂
………………………………………
Ablativul absolut este între virgule, una dintre cele mai grele cruci ale limbii latine. Atîtea posibilităţi de traducere… Ablativul absolut, într-un sens, este liber, în alt sens, nu, este silit de context.
Libertatea în sensul dezlegării de orice, libertatea „absolută” nu există. Dumnezeu Însuşi nu este absolut în sensul etimologic al cuvîntului.
Absolutus în limba latină înseamnă „dezlegat”. Vine de la absolvo, absolvere care înseamă liber, care nu comportă nici o restricţie, necondiţionat.
Relativus înseamnă relativ la ceva, care se raportează la ceva. Relativismul implică relaţia.
Să ne gîndim la Absolut şi Relativ în contextul lui Isus Cristos.
Este Isus Adevărul absolut? Da! Este Isus absolutus? Nu!
Este Isus relativ. Nu! Este Isus Relativus? Da!
De ce?
La patratosu 