h1

„Entertainment Driven Church”

Mai 13, 2008

Că tot veni vorba despre modalitatea de apropiere de oameni în contextul conferinţelor din ultima vreme. Iată un articol foarte interesant AICI.

Vă mai amintiţi de „Cărbuni”? Cărbunii Eulaliei?

18 comentarii

  1. Marius, ce prezinta acel articol este o extrema si nu realitatea zilnica(am citit parte din comentariile la acel articol si marea majoritate a persoanelor, deci americani nu au vazut asemenea biserici). La fel cum si acest festival care nu am inteles daca a fost sau urmeaza sa fie nu este reprezentativ pentru evanghelici, nu este singurul mod de evanghelizare din Romania. Daca ne uitam mereu dupa ciudatenii, gasim la tot pasul infiorator de multe, dar nu sint regula. In America sint inca foarte multe biserici sanatoase in care fratii si surorile se inchina si il slujesc pe Domnul, cum si in Romania sint multi care evanghelizeaza personal si sint interesati de cei care pier nemintuiti. Daca tot sint atitea evenimente care nu sint reprezentative pentru evanghelici, de ce nu incearca cineva si ceva de alt gen, ceva ce este reprezentativ, sau biblic sau mai stiu eu? Chiar nu mai e nimeni in Romania sa faca ceva care sa aiba impact?


  2. Mia, am primit azi multe link-uri de la diferite persoane pe mail sau link-uri care s-au oprit la spam.

    Le-am oprit pe cele mai multe, dar este înfiorător ce se întîmplă în unele dintre bisericile din România.

    Unele link-uri au fost oprite pentru că nu vreau să fac reclamă unor realităţi ruşinoase, altele pentru că nu am vrut să intru în conflict cu cei din conducerea acestor biserici, care permit şi încurajează astfel de chestii.

    Cred că autorul articolului a intenţionat să tragă un semnal de alarmă. Uită-te la concluzii. Nu este un extremist.


  3. Sint de acord ca lucrurile nu stau cum trebuie, dar tu stii ca exista aceasta tendinta de a se spune ca in America nu e decit destrabalare si rau si ca bisericile sint toate o apa si un pamint. Si asta din nefericire auzi in mai toate bisericile romanesti de pe aici. Ce am vrut eu sa subliniez, este ca inca mai sint oameni cu frica de Dumnezeu si in America si in Romania. Cred asta din toata inima. Ce se intimpla in Romania e adevarat ca stiu destul de putin. O singura vizita in aproape 20 de ani a fost irelevanta, pentru ca am vizitat doar 3 biserici unde sint pastori deosebiti, deci nu am apucat sa vad ceva care sa imi dea de gindit desi de auzit am auzit destule. Cit despre conducatori de biserici care permit ceea ce nu trebuie, eu cred ca sint calauziti de un singur motiv: materialism. O biserica cu numar mare, cu spectacole bune si salariul mai mult decit merita sa fie asigurat, iar in rest,…. dupa noi potopul. Dar daca stau si ma gindesc la atitia pastori pe care ii stiu din vremuri trecute, multi care erau in seminar pe vremea studentiei mele ca sa nu zic de cei cu o generatie mai mare, nu prea e nici unul prin nici o conducere. Stau deoparte si nu se baga, cred ca stiu ca nu au nici o putere. Nu stiu ce sa mai zic, Domnul sa se indure,…. ca mergem la vale cu iuteala,……


  4. Super articolul, imi place cum analizeaza Michael P. situatia. Observa clar schimbarile de plan, in background – esenta iar in prim plan elementele de atractie secularista. Cum zice Michael – nu cred ca lideri acelor biserici sunt oameni rai si cu rele intentii – dimpotriva, exista un efort imens si as putea zice profesionalism in entertainmet. Este foarte bine intitulat articolul si reprezentativ „The Entertainment Driven Church”.

    Cred ca e un pericol acest gen de extreme care parese ca se intalneste si la noi. Am remarcat in niste biserici(nu in cea pe care o frecventez eu – pt ca am doar cuvinte de lauda pt aceasta – fara exagerari) mari tendinte de a ridica arta pe recipiente mai inalte decat Dumnezeu.

    Cred ca o problema (vb de cazurile respective), ar fi lipsa unor vorbitori care sa expuna cuvantul f bine. Desi sunt capacitati in bisericile respective totusi foarte rar sunt convocati la a prezenta un mesaj. De ce? greu de spus! Oricum peisajul nu este desigur identic cu cel prezentat de Michael, dar tinde sa inverseze planurile, sau cand nu domina elementele de arta, sunt prezente predici ale Cuvantului f aride si lipsite de o analiza serioasa in prealabil.

    Stilul lui Michael de a nu lovi din plin si decisiv este bine venit, ci face o analiza si apoi emite o solutie – exceptional stilul sau – constructiv.


  5. it’s all about the MONEY… Si e trist ca asa sunt si multe biserici aici in Romania care cred ca ne trebuie asa ceva… poate nu chiar asa de extraordinar, dar sa fie ceva distractii… Multe biserici au abandonat doctrina pentru ca nu vinde… It’s all about entertainment… Este o afacere, nu o biserica…

    Mai bine o biserica sanatoasa cu 10 persoane decat o mega biserica pierduta si in drum spre iad.


  6. Marius,
    Eu cred că în ţară sunt multe, foarte multe biserici baptiste care sunt ”entertainment…” Este o ”distracţie” la un alt nivel şi de o altă speţă. Simplitatea şi sărăcia nu elimină ”distracţia”, ele au fost prezente în biserică din primul veac.

    Faptul că în unele biserici ”moderne” se practică un ”entertainment” mai electronizat sau stilat nu îl face mai păcătos decât cel practicat în bisericile tradiţionale. Atâta timp cât în biserică nu se predică Cuvântul, nu se atrage oamenii la Dumnezeu şi nu se încurajează creşterea spirituală, este tot ”entertainment”. Este ”entertainment”-ul din timpul orei de rugăciune condus/produs de cel ce conduce ora de rugăciune, la studiu biblic la fel, ca să nu mai vorbesc de predică. În bisericile în care nu se predică Cuvântul ci se foloseşte ca pretext, nu se învaţă Cuvântul ci interesele noastre, ilustrate cu istorisiri care să producă atracţie este jale. Se râde, se merge acasă cu sentimentul ”a fost atât de bună predica dar nu reţin nimic din ea.”
    Prezenţa tehnologiei dar şi lipsa ei pot fi benefice, dacă se ştie folosi ”mediul” sau lipsa lui ca să se producă în viaţa oamenilor schimbarile dorite de Dumnezeu. Ca să se ajungă şi să se ”producă” bărbaţi şi femei dispuse şi gata să meargă până la marginile pământului dar şi până la capătul străzi ca să facă ucenici ai Domnului.


  7. Frate Cornel,
    Consider si eu ca „simplitatea si saracia nu elimina distractia”. Iar „Marele zeu Amuzament”, cum spunea Tozer, este tot mai prezent si tot mai adorat in bisericile de azi. Da, este ceva trist. Totusi, nu cumva ii facem pe toti deopotriva securisti, ca sa le inchidem gura? Zugravim totul in negru ca sa nu se mai observe bine diferentele, iar mai apoi sa ajungem sa spunem ca este alb? Cred ca este ceva periculos aici.
    Cu respect,


  8. Draga Mia, nu asta spun, nu cred că în America sau în România este numai rău, nu asta am spus şinici autorul articilui nu spune asta.

    Să nu punem acolo ce nu este în text.

    Da, şi mie mi-a plăcut articolul Romuluss. Mult simţ al umorului şi intelingenţă subtilă.

    Totul prin har, nu este chiar totul numai bani, unii chiar caută cu sinceritate soluţii. Vor ca bisericiile să meargă mai bine, dar nu caută soluţiile acolo unde trebuie. Am întîlnit oameni care dresc foarte mult mîntuirea altora şi sînt gata să sacrifice foarte mult, dar sacrifică ceea ce nu trebuie.

    Cornel, nu sînt foarte multe, sînt cîteva, dar mari, influente acele biserici şi dau tonul.

    Unii nu mai pot să predice fără powerpoint. They’ve got point, but not power….

    Ah, Tozer este clasic la asta, Ioan B. este superb.
    El spune: acolo unde nu maieste Duh oamenii au nevoie de distracţie.


  9. Marius,
    Poate nu am fost destul de clar. Distracţia este de la Cuvânt, şi are un scop clar: cât mai puţin Cuvânt şi cât mai multă ”umplutură”. La acest fenomen m-am referit când am spus ”în multe biserici baptiste”.
    Lăsând la o parte subiectul discuţiei. Să fiu sincer, prefer o biserică în care ni se spune că va fi ”entertainment” şi este unul bun şi reuşit, decât una în care ni se spune că va fi Cuvânt şi este un ”entertainment” de prost gust şi executat de oamenii lamentabili.

    La fel şi în muzica creştină, nici măcar nu se ştie ”copia/fura” cu stil. Se măcelăreşte o piesă frumoasă şi evlavioasă pentru că nu o pot reproduce.

    În dorinţa unor de a copia ceea ce văd la televizor în SUA, clachează dezastros. Atunci este normal că uni fraţi mai în vârstă sau chiar cei tineri fug de muzica ”nouă” ca dracul de tămâie, să-mi fie iertată comparaţia. Ghici ce se alege: manele creştine.

    Tot A.W. Tozer spunea cândva ”noi nu am fost chemaţi să întrăm în competiţie cu ”the entertainment establishment” nu îi vom putea depăşi niciodată. Noi am fost chemaţi să facem tot ceea ce facem prin puterea lui Dumnezeu. Aceasta este lucrarea lui Dumnezeu.”

    Nu ceea ce fac eu pentru Dumnezeu contează şi dăinuie ci ceea ce face El prin mine – O. Chambers

    De multe ori ceea ce se întâmplă în bisericile mici de la ţară sau oraş este tot o formă de ”entertainment” dar la cealaltă extremă. Ceva de genul, ”voi nu aveţi nimic pentru Domnul?”, ”haideţi acuma, vă pun pe program, găsiţi voi ceva”, ”să nu fie oare nimeni să dorească să-l laude pe Domnul?”

    Care este soluţia? În fiecare situaţie diferită. De aceea este nevoie de înţelepciune la cei ce conduc bisericile şi implicare din partea lor. De ce zic implicare în realizarea programului din biserică? Pentru că până nu te preocupă nu îţi dai seama de complexitatea sarcini care trebuie dusă.


  10. Uni cu power-point-ul, au ”point” aşa cum ai zis dar nu au ”power”. Alţi au ”power” dar nu au ”point”. Eu am experienţe mai recente cu cei in urmă. Depinde ”unde latră câini pe tine”.


  11. Cred ca tot ceea ce ia locul unei partasii comune autentice este o slabiciune destul de grosolana si fie ca este distractia, fie mohorala tot acolo ne conduc, departe de Dumnezeu.
    Nu se poate alege intre distractie si mohorala, mai degraba intre cele doua si prezenta lui Dumnezeu.
    Cand este arsita te usuci, cand este numai ploaie daca nu te uzi, devi „vesel” ca ea. Prefer o zi insorita, fara arsita, la umbra Domnului.

    Marius, totusi copiii au fost fericiti, poate trebuie investit mai mult in jucarii, cel putin asa ii tinem in biserica. 😦
    Cred ca tunelul cu console video era un tunel sholin pt unii frati aflati in vizita. 🙂


  12. *devii *shaolin


  13. Din ” 2 ore ” de slujba ..20 minute este predica,alta data pastorul spune:

    „voi spune pe scurt”ca nu mai este timp,dar intre timp corul a cantat de a dus la plictiseala,pentru ca simti ca vrei sa canti cu fratii…tai!
    nu doar corul,,,,si iar corul!

    mandria si certurile sunt mai ales de la cor.

    Pastorii stau lipiti de scaunele cele doua de la amvon,
    daca ar sta si pe ultima banca,ar vedea cam cum arata inchinarea,tot fastul din fata…fast lumesc
    de multe ori chiar de prost gust!
    Ceea ce se afiseaza pe pereti,este la indemana tanarului de la calculator,el decide!
    (cum se inchina cei de la calculatoare? e mormal ca cineva sa fie absorbit cu calculatorul,in timp ce se da slava lui Dumnezeu?)
    „cum nu ti se spune ce sa pui pe perete? nu!
    pun ce cred eu(la 18-20ani,dar pastorul nu vede..
    ..!
    Se pune un Hristos rastignit(noi? nu,noi nu avem icoane)
    pastorul nu vede!
    apoi o tava cu pahare,la cina,mare cat peretele,ca sa nu uitam ca suntem la Cina. 😦

    pastorul nu vede!

    Canta tanara cu fusta atat de despicata,ca -ti vine sa te duci si sa o smulgi cu totul)sa se rusineze odata!
    Pasorul nu vede!

    Ce vede atunci pastorul?
    )


  14. Cornel, entarteinment bun şi reuşit în vreo biserică, spune-mi şi mie unde că îmi place să mă distrez…

    Am văzut o fază scîrboasă, realmente scîrboasă. Mă mir cum pe băieţii ăştia nu i-a prins pînă acum nici un arab să le explice cum stă treaba cu batjocorirea neamului lor.

    M-am simţit eu ofensat de imitaţia asta proastă de vacanţă mare şi de lipsa de materie neuronală demonstrată.

    Da, îmi plac citele din Tozer.

    E adevărat, volumul nu ajută întotdeauna. Uneori este o urmare a entuziasmului…


  15. Marius, sa fim mandrii sunt tinerii Salem. Bataia de joc este un dar in aceste zile.
    Nici nu este greu sa legi crestinismul de ofensarea altor natii si religii in contextul asta. Cam astia sunt circarii nostri.


  16. Asta-i o prelungire a circului din biserica lor. M-am speriat ce am vazut de la asha zisa inchinare…


  17. Inchinare si distractie a lui AW Tozer,,trebuie citita de toti fratii pastori,mai ales de cei adormiti.
    Nu de alta,dar sa nu adoarma pe veci. 😦


  18. Patrix, nu ştiu cum şi ce se întîmplă în biserica lor, eu, ca pastor, i-aş chema la o discuţie pe băieţii aceia, dacă ar fi membrii în biserica mea. Dacă mai fac chestia asta intitulîndu-se şi „grup de studiu”, atunci chestiunea este şi mai cu moţ.



Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: