Archive for the ‘Blogroll’ Category

h1

Ansel Adams sau … înainte de 1789 şi 1985

ianuarie 29, 2008

Sînt pasionat de fotografie. Am stat zilele trecute vreo trei ore cu prietenul meu (Sderbach, îl ştiţi, cel cu Cartenstein…) discutînd despre concurenţa Nikon – Canon, despre fotografie…

L-am redescoperit împreună pe Ansel Adams, un geniu al fotografiei alb-negru.

Are o fotografie celebră.

Este realizată în Yosemite Park (Sînt norocos, am fost acolo… nu sînt de acord cu unul dintre comentatorii mei, CNI, că Dumnezeu va lua ceva de pe pămînt şi va duce în Noua Creaţie, dar sînt cîteva locuri pe pămînt după care voi duce dor… ).

Poza este realizată cu un filtru special… ghiciţi ce filtru a pus omul, dar poziţia lunii, lumina….. Extraordinar.

Au încercat mai mulţi fotografi să reproducă fotografia. Cu mijloace moderne, lentile, satelit, GPS, să găsească aceleaşi unghiuri, cu matematică, cu tot… N-au mai reuşit.

Iată fotografia cu pricina.

Se numeşte Moon and Half Dome şi este realizată în 1960.

yosemite3fullsize.jpg

Iată ce spune Ansel despre această fotografie:

„As soon as I saw the moon coming up by Half Dome I had visualized the image. …I have photographed Half Dome innumerable times, but it is never the same Half Dome, never the same light or the same mood. …Half Dome is a great mountain with endless variations of lighting and sky situations and seasonal characteristics; the many images I have made reflect my varied creative responses to this remarkable granite monolith.”

Nu-i aşa şi în viaţă?

Read the rest of this entry ?

Reclame
h1

Isaia 58 pentru Ziua Domnului

ianuarie 27, 2008

58:1 …Pentrucă, zice Domnul, în ziua postului vostru, vă lăsaţi în voia pornirilor voastre,

4 Iată, postiţi ca să vă ciorovăiţi şi să vă certa i, ca să bateţi răutăcios cu pumnul; nu postiţi cum cere ziua aceea, ca să vi se audă strigătul sus. 5 Oare aceasta este postul plăcut Mie: să-şi chinuiască omul sufletul o zi?

Acesta numeşti tu post şi zi plăcută Domnului?

6 Iată postul plăcut Mie: desleagă lanţurile răutăţii, desnoadă legăturile robiei, dă drumul celor asupriţi, şi rupe orice fel de jug; 7 împarte-ţi pînea cu cel flămînd, şi adu în casa ta pe nenoroci ii fără adăpost; dacă vezi pe un om gol, acopere-l, şi nu întoarce spatele semenului tău.

8 Atunci lumina ta va răsări ca zorile, şi vindecarea ta va încolţi repede; neprihănirea ta îţi va merge înainte, şi slava Domnului te va însoţi.

9 Atunci tu vei chema, şi Domnul va răspunde, vei striga, şi El va zice: ,Iată-Mă!`

Dacă vei îndepărta jugul din mijlocul tău, ameninţările cu degetul şi vorbele de ocară,

10 dacă vei da mîncarea ta celui flămînd, dacă vei sătura sufletul lipsit, atunci lumina ta va răsări peste întunecime, şi întunerecul tău va fi ca ziua nămeaza mare!

11 Domnul te va călăuzi neîncetat,

13 Dacă îţi vei opri piciorul în ziua Sabatului, ca să nu-ţi faci gusturile tale în ziua Mea cea sfîntă; dacă Sabatul va fi desfătarea ta, ca să sfinţeşti pe Domnul, slăvindu-L, şi

dacă-l vei cinsti, neurmînd căile tale, neîndeletnicindu-te cu treburile tale şi nededîndu-te la flecării

……………………………………………………..

Din cauza modului in care s-au desfăşurat dialogurile în jurul unuia dintre posturile de pe acest blog, am hotărît să suspend deocamdata textul cu pricina. Nu s-a pierdut nici unul dintre comentariile postate de voi, dar am considerat că aceasta este cea mai bună decizie pînă voi avea posibilitatea de a interveni mai eficace asupra comentariilor.

Vă rog să vă abţineţi de la alte comentarii care pot stîrni noi conflicte.

Cei implicaţi în ultimul schimb dur de replici au primit un ultim avertisment înainte de a trece la spam.

h1

Reguli de discuţie pe Agora

ianuarie 26, 2008

Agora Christi se pregăteşte pentru luna februarie clarificînd regulile de discuţie!

Excelent. Poate că exemplul lor ar trebui urmat.

Pînă acum pe aici a fost libertate destul de mare, poate că de asta s-a şi făcut aşa de mare aglomeraţie.

Oricum, în armată am învăţat ceva: neamul prost se arată la întuneric şi la-nghesuială.

Ţin să mai precizez ceva cu ocazia asta, pentru că am observat în ultimele zile o încercare de a mă încărca cu anumite idei care nu îmi aparţin şi de a-mi pune în gură cuvinte pe care nu le-am scris şi nici rostit.

Posturile sînt ale mele, pentru acelea puteţi să mă judecaţi.

Comentariile mele au poza mea în dreptul lor, dar, vă rog nu îmi puneţi în cîrcă, în cap şi în gură lucruri pe care nu vreau să le port, nu le-am gîndit şi nici spus.

După cum vedeţi, prieteni şi duşmani au dreptul să scrie de toate şi împotriva mea şi împotriva prietenilor, colegilor etc.

Cînd limitele bunului simţ au fost încălcate dincolo de orice limită, abia atunci, cu greu m-am hotărît să şterg unele vorbe, fără prea multă discriminare.

Încă ceva: Alin Cristea spunea că i-am pus „interdicţie pe viaţă pe blogul meu”. Nu este adevărat. Şi el a precizat că acea expresie este o inserţie a dînsului, în virtutea felului în care a înţeles prohibiţia mea de la acea dată.

Între timp am avut o discuţie particulară în care am lămurit cîteva lucruri. Am considerat că este bine să trec peste cele două chestiuni care mă ofensaseră la vremea respectivă (aşa am hotărît atunci să mă ofensez 🙂 ), aşa că Alin este oricînd binevenit să comenteze ce şi cum doreşte, în acelaşi regim ca oricare alt comentator.

În rest.. să ne fie blogurile spre sănătate… mintală, duhovnicească, fizică (mai ales după ceaiurile de azi) 🙂

Iar Agorei îi urez succes! Dacă avem de învăţat de la ei, să învăţăm, de ce nu?

Abia aştept luna februarie, să vedem cum merge.

Cum spuneam şi altă dată: „poate ei reuşesc ce eu n-am reuşit”… să îmbin libertatea de expresie a românilor, lăsînt pasiunea şi spiritul lor ludic în voie, fără a lăsa discuţiile să cadă prea tare în miştocăreală şi patimă, lăsînd partenerii de dialog să interacţioneze între ei, fără a-i prinde după cîteva ore în încăierări verbale jenante.

Cu blogoslovire

din partea lui Patroclus Pătrătescu

h1

Prăjitura mea de 500.000

ianuarie 24, 2008

Cineva m-a întrebat, cred că Logik, m-a întrebat dacă dau vreo prăjitură cînd trec de 500.000. Aş fi vrut ca evenimentul să treacă neobservat, dar nu s-a putut, cineva tot a observat… 🙂

Acum care-i prăjitura.

Uite-o.

prajitura-patrata.jpg

Reţeta?

Se face blat simplu, se pune un rînd de mere rase, se pune blat simplu deasupra. Plăcintă normală, simplă cu mere, nu uitaţi scorţişoara..

După ce o scoateţi din cuptor… zahăr praf pe deasupra.

Aşa…. fierbinte încă, da?

Se pune smîntînă simplă peste..

Apoi, dulceaţă de afine.

O delicatesă!

După asta se bea ceai de trandafiri. Vă mai amintiţi?

Vă rog să puneţi neapărat peste muzică de Django Reinhardt, Minor Swing, sau altceva, mă gîndesc eu…

Ah, am găsit…

Ei, asta-i prăjitura de 500.000…

La 1.000.000 să vedem, dacă ajungem pînă acolo… nu ştiu… am eu o băutură pe care o fac… secret! 🙂

h1

Comunicat

ianuarie 23, 2008

Dragi prieteni, din pricina felului în care au degenerat discuţiile în josul ultimei postări am decis să amîn articolul care trebuia să apară în această după-amiază.

Am amînat acest articol de mai multe ori, dar, văzînd patima stîrnită de ce am scris dimineaţă, am hotărît că este mai înţelept să facem puţin post de „deconspirare” şi să amîn sine die acele texte care ar conduce spre o discuţie în această zonă.

Sper ca în acest timp de post şi rugăciune să ne limpezim mintea, să ne liniştim inimile în Domnul.

De asemenea, în aceste comentarii s-a discutat despre reclamaţia pe care fr. Beni Lup a făcut-o către Consiliul Uniunii în dreptul blogului meu şi blogului fr. Mitrofan.

Deşi nu sînt fericit cu acuzele conţinute în scrisoare şi cu stilul acesteia, merită să admirăm faptul că fratele a luat atitudine publică şi nu a discutat pe la colţuri, cum au făcut atîţia alţii.

Cred că această scrisoare este o premieră şi ne oferă posibilitatea de a aborda problema bloggingului, a deconspirării, relaţia cu media, cu lumea din jurul nostru la modul oficial.

Sînt încredinţat că fraţii din Consiliul Uniunii au înţelepciunea şi maturitatea de a analiza astfel de probleme şi din punct de vedere pastoral şi din punct de vedere legal.

În final am o mare rugăminte către toţi cititorii mei.

În toată această perioadă am lăsat nivelul cenzurii la minim. Fiecare s-a putut exprima în voie, turnînd chiar adrenalină şi sudoare în comentarii.

În seara aceasta am şters cîteva comentarii despre care am crezut că au un mare grad de toxicitate pentru discuţiile noastre.

V-aş ruga să reveniţi la tonul seren, deşi înţepător uneori, la discuţia pacinică, fără a sacrifica simţul umorului, spiritul ludic şi remarcile zglobii.

Haideţi să ne facem iar ca nişte copii, aşa cum ne îndeamnă Mîntuitorul tocmai în Matei cap. 18, tocmai capitolul în care se vorbeşte despre conflicte.

Matei 18:3 Amin grăiesc vouă: De nu vă veţi întoarce, şi să vă faceţi ca pruncii, nu veţi intra întru Împărăţia Cerurilor.
4 Că cine se va smeri pre sine ca pruncul acesta, acela este cel mai mare întru Împărăţia Cerurilor.
5 Şi oricine va primi pre un prunc ca acesta întru Numele meu, pre mine mă primeşte.
6 Iar oricine va sminti pre unul dintr-aceşti mici care cred întru mine, mai de folos i-ar fi lui ca să se spânzure o piatră de moară la grumazul lui, şi să se înece întru adâncul mării.
7 Vai lumii de smintele, că nevoie este să vie smintelele, dar vai omului aceluia prin care vine sminteala.
8 Iar de te sminteşte pre tine mâna ta, sau piciorul tău, taie-le pre ele şi le leapădă de la tine; mai bine îţi este ţie, ca să intri în viaţă şchiop sau ciung, decât două mâini sau două picioare având, să fii aruncat în focul cel veşnic.

Voi orienta în următoarele zile postările mele spre alte subiecte, pentru a vă face să uitaţi un pic de aceste lucruri. Poate revenim cu astfel de lucruri în luna februarie, luna deconpirării pe Agora Christi, ca să fim în armonie şi în acelaşi ton, bon ton. 🙂

Dragii mei, nu aş dori să apărăm o cauză dreaptă cu unelte strîmbe.

Haideţi să nu îl lăsăm pe Cel Rău să ne dezbine şi să ne facă răi luptînd cu răul.

Să fim, aşa cum spune Scriptura: Să fim proşti în ce priveşte răul.

Matei 10:16 ….fiţi înţelepţi ca şerpii şi proşti ca porumbii.

Romani 16:19 Că ascultarea voastră la toţi a ajuns, şi mă bucur drept aceea de voi, şi voiesc să fiţi înţelepţi spre bine, şi proşti spre rău.

Vă mulţumesc din toată inima mea şchiapă pentru înţelegere!

Cu oarece întristare,

Acelaşi Pătrăţos

UPDATE

Dragii mei, dacă aş fi fost securist sau informator, n-aş avea curaj să mărturisesc într-un asemenea cadru, între replicile care au fost la ultimul post…

sau să presupunem că tata ar mai fi trăit… şi l-aş fi îndemnat să mărturisească, oare ar fi putut mărturisi în mediul lipsit de dragoste în care trăim.

Nu uitaţi că cei care au de mărturisit sînt nişte „vechi”, experimentaţi, cunosc bisericile noastre, ne cunosc apucăturile şi năravurile mai bine decît noi, cei tineri, care ne descoperim acum pe bloguri.

Probabil că asta este şi spaima dînşilor… „uite, vezi ce păţesc? Ăstora să mă mărturisesc? Ca hienele sar la jugulară… ”

De ce să îi lăsăm să creadă că au dreptate, dragii mei, de ce să le dăm motive să creadă că am uitat cu totul dragostea şi de ce oare să nu încercăm să îi convingem că o posibilă mărturisire ar fi primită într-un mediu de iubire şi acceptare creştinească? De ce?

Da, sînt de acord că trebuie să existe presiunea în continuare, dar să nu uităm cine sîntem, sîntem creştini în primul rînd…

Visez, ca parte din soluţia la deconspirare, un mediu aseptic, curat, senin, cavaleresc, domnesc, frăţesc, civilizat (nu de academie, simpozioane, mese rotunde, conferinţe şi alde de-alea, ci un mediu familial, de „acasă”) în care să putem vărsa şi lacrimi dacă trebuie…

Cam asta visez…

Dar ca să visez, trebuie să mă duc să mă culc… e ora 23.45

h1

Luna la care strigă „oile”

ianuarie 21, 2008

Agora Christi începe o chestie nouă. Vor dedica cîte o lună unui singur subiect. Intenţia este lăudabilă şi realizabilă.

Începutul este „fierbinte”, deşi în februarie ne pasc încă geruri.

Luna februarie… Luna deconspirării… luna în care, cînd va apare luna, „oile” îmbrăcate în piele de oaie nu-şi vor mai putea opri schelălăitul…

oaie-sau-lup.jpg

Subiectul lunii februarie va fi TOT despre deconspirare.

Să ne trăiască, că după ce a făcut ochişori a început să meargă! Sper ca Agora să-i taie moţul!

Excelenta initiativa. Slava Domnului, poate in felul asta “scap” si eu.. .. )

Sper ca acest spaţiu să fie o adevărată Agora în care, iată am obosit spunînd, să se discute

principii, nu persoane,

să se facă demonstraţii, fără epitete,

să se argumenteze, fără să se dea verdicte cu uşurinţă

… dacă s-o putea… (

Daţi-mi voie şi de data asta să mă manifest ca un optimist … cu experienţă 🙂

Blogul meu a funcţionat ca un fel de paratrăznet.

Sper să se fi descărcat deja toţi cei care au avut pe fiere sa se descarce…

Poate cei de la Agora vor reuşi ce n-am reusit eu… să ţină în frîu pasiunile şi să cenzureze cu mai multă grijă.

Succes! Aşa le doresc din toată inima!

h1

Cristi Bădiliţă are pagină proprie

ianuarie 19, 2008

Şi pe Cristi l-au năşit alţii. Nişte colegi l-au obligat să iasă în spaţiul virtual. I-au făcut o pagină web.

tip3.jpg

După luptele cu jurnalele din Rromînika şi cu mofturile jurnaliştilor de pe la respectivele cotidiene sau săptămînale… şi-a luat inima în dinţi şi îşi publică articolele cum vrea, fără ciuntiri, editări… iar cînd spune cîte o chestie neconvenabilă nu mai aude…

„Domnu Cristi, asta nu se poate… e prea dură… ce-o să zică cutare… n-ai putea să o mai tunzi puţin, să o îmblînzim… „.

În fiecare duminică va publica un articol nou. AICI.

Încă un convertit…. la blogoslovire… deşi ce face el nu este tocmai blogging, dar, oricum, ăsta-i viitorul….

Succes, Cristi.

%d blogeri au apreciat asta: