Archive for the ‘în-chipuiri’ Category

h1

Un alt mod de a spune „Te iubesc!”

Iunie 15, 2012

via Svetla Petkova

Anunțuri
h1

De ce zîmbeşte Mona Lisa?

Iunie 14, 2012

Acum s-a obţinut întreaga pictură. Mona Lisa zîmbeşte pentru că şi-a găsit metoda potrivită pentru slăbit. Cu toţii am văzut că avea aproape gropiţe în obraji.

A găsit rezolvarea: o bicicletă.

astăzi mi-a sosit o bicicletă supriză. În cîteva zile va urma… recenzia!

h1

Evanghelie, film şi Vangelis

Aprilie 13, 2012

 

h1

Nu slujiţi la doi stăpîni…

Aprilie 11, 2012

 

h1

Lasă, lasă, lasă, că ne-om duce noi acasă…

Aprilie 10, 2012

Cînd revizitez aceste secvenţe aproape că sînt mînios că odată mi-au plăcut…
Phoenix-işii se aud pe ultima parte şi dau culoare unei chestii de necrezut… „românii nu se tem de moarte”. De necrezut dacă nu ar fi şi partea cealaltă… „românii au tupeu”

h1

„Non habemus papam”

Martie 5, 2012

Acum vreo trei săptămâni, pe o seară cu frig şi zloată, o prietenă m-a scos din casă la un film, Habemus papam. Din trailerul consultat la repezeală pe net părea o comedie, ambientată la Vatican pe tema alegerii unui Papă – fictiv – în timpurile noastre. Aveam deci ocazia să văd cum se desfăşoară un conclav (numele vine de la latinescul cum clavis, căci pe toată durata alegerii Papei – şi pentru a grăbi timpul acesteia – cardinalii sunt închişi sub cheie, în Capela Sixtină). „În plus, pe o vreme ca asta – mi-am zis eu – un pic de amuzament în peisaj mediteraneean n-are ce să-mi strice.” Şi m-am dus.
Primele cadre, superbe dar şi derutante (filmul începe cu o înmormântare, a defunctului Papă), par să sugereze că, de fapt, vom vedea o tragi-comedie, ori poate ceva în genul filmelor cu Fernandel în rolul lui don Camillo, dar cu o tentă filozofică mai puternică. De altfel, impunerea unui stil derutant, greu de încadrat, reprezintă o trăsătură recunoscută a regizorului Nanni Moretti (care este aici şi autorul scenariului şi interpretul unuia dintre rolurile principale).

Read the rest of this entry ?

h1

David Croitor – un pictor al nostalgiilor

Februarie 15, 2012

L-am descoperit recent pe David Croitor. Case. De peste tot şi mai ales cu acoperişurile împătrăţite din abundenţă. Culori dulci. Cadre fără persoane, dar cu viaţă. Albastrul „slovăcesc”, cerdacul, prispa, acestea sînt pricinile întoarcerilor dureroase.

Read the rest of this entry ?

%d blogeri au apreciat asta: