Rapsodia în bleu și în multe alte culori

2 români + 1 neamț =

Swinging Bach….

Neamțul nu se bachianează deloc. Vioiuciunea și spiritul ludic sînt aduse de români, iar neamțul se molipsește, iar Bach se întoarce în mormînt. Ventilator s-a făcut!

Eugen Cicero. L-am descoperit în urmă cu vreo trei ani. Ce păcat că s-a stins atît de repede. Pe Decebal l-am văzut în urmă cu vreo 20 și ceva de ani la un festival de Jazz la Iași. Probabil cel mai bun bassist român. Fratele lui, dispărut prea devreme, o promisiune care nu a ajuns pînă la capăt, un contrabasist de excepție.

„Arată-mi locul”

 

„Bach fără başi este ca berea fără alcool …”

Asta îmi spunea un prieten în urmă cu două săptămîni. Nu aş discuta despre bere şi comparaţia deplasată, dar merită discutat despre rolul başilor în muzica pentru instrumentele solistice compusă de Bach.

S-au făcut transcrieri pentru chitară clasică din ceea ce se bănuieşte că ar fi compoziţiile lui Bach pentu lăută. Ceva nu merge. Nu este destul bass.

La recomandarea lui Alexandru Marian vă prezint un chitarist extraordinar care cîntă Bach pe chitară cu 11 coarde

Bach la mandolină – Avi Avital

Vivaldi… da, dar Bach trebuie să fie interesant.
Iată un proiect demn de atenţie:

Românii amatori încă au talent

Nu prea sînt fan al unor asemenea show-uri (iată că am împrumutat la greu termeni precum aceste spectacole sînt împrumutate), dar trebuie să recunosc: am fost impresionat de acestă dată.

Cineva mi-a trimis aceste două videoclipuri.
Excelent! Bravo! Iată că muzica produsă şi interpretată de amatori încă are un viitor. Folosesc termenul „amatori” în sens etimologic.

Paquito D’Rivera

Paquito D’Rivera, un clarinetist colosal. Împreună cu un duet extraordinar

Să mai facem pauze de recapitulări cu muzică

True Believers cu Phil Keaggy

unul dintre cei mai buni chitarişti din lume în stilul său, chitaristul cu un deget lipsă.

„Nu mă părăsi la bătrîneţile mele, Doamne!”

 

via Marius Vilan

 

„Precum un pod peste ape învolburate”

Una dintre cele mai reuşite melodii dintre cele scrise în secolul trecut.

„Fără (prea multe) cuvinte” despre „Celelalte cuvinte”

Andrei Bădin mi-a adus aminte de Celelalte Cuvinte. Am ascultat bucata Fără Cuvinte.

If it be your will

De ce eu, Doamne?

Tarantella lui Athanasius

Este vorba de Athanasius Kircher (1602-1680) şi este vorba de Tarantella Napoletana interpretată de formaţia condusă de Cristina Pluhar.

Vijuelas sînt bunicuţele chitarelor de azi. Chiar de curînd am prezentat o vijuela (vihuela) construită de Gianluca Ceccarini. Un nou instrument de învăţat.

Мстисла́в Леопо́льдович Ростропо́вич

Am mai scris aici despre Rostropovich

via Camelia Cimpan

 

Piazzolando

Un omagiu lui Astor Piazzola din partea unor chitarişti foarte tehnici:

Cui să dau inima mea?

Ascultaţi muzică Rock? Să ascultăm un pic de muzică WOOD!

Muzică Rock? Hmmm, am avut destulă!
Să încercăm puţină muzică Wood! 🙂

Compozitorul Anthony Hopkins

Ne-am deprins cu valsurile clasice ale compozitorului Johann Strauss. Însa la finele anului 2011 a fost o descoperire extraordinară la audierea unui vals nemaipomenit, compus de o personalitate contemporană nouă. Oare era posibil ca un actor care joacă roluri negative în câteva filme (chiar oribile ca „Tăcerea mieilor”, „Hannibal”, „Dragonul roşu” s.a) să compună un vals extraordinar de frumos? Acesta personalitate cu talent de apogeu este actorul britanic Anthony Hopkins. După compunerea valsului actorul A. Hopkins căuta cine va putea să interpreteze mai bine acestă operă muzicală. A ajuns să-l sune la telefon pe vioristul olandez Andre Rieu, care se afla la moment în oficiu la New York. Cuvintele lui Hopkins la adresa lui Andre Rieu au fost cât se poate de simple: „Numai tu cu Orchestra Johann Strauss” vei interpreta cel mai bine acest vals. Premiera interpretării valsului „And The Waltz Goes On” („Şi valsul merge înainte”) compus de renumitul actor Anthony Hopkins a avut loc la Viena la finele anului 2011.

Cîntec de leagăn

Este un cîntec de leagăn scris de un chitarist pentru copilul prietenilor lui, tot chitarişti.

Sting „cartea vieţii mele”

Emmanuel Pahud

Maşina de cîntat :)

via Călin Vălean

Ton Koopman şi Jordi Savall – Bach

Jordi Savall este, după cum l-am mai prezentat deja, cel mai cunoscut interpret la viola da gamba. Domnul Savall a făcut un mare serviciu şi culturii româneşti prin interpretarea operelor lui Dimitrie Cantemir, eveniment care a trecut aproape neobservat de presa culturală românească.
Iată-l aici într-un moment de mare graţie, cîntînd împreună cu Ton Koopman o bucată extrem de dificilă pentru viola da gamba.

Această viola (bunică a violoncelului modern) a lui Jordi Savall are 7 coarde.

Audio document rar: ultima prezenţă scenică a lui Dinu Lipatti

Acesta este, din cîte se pare ultia prezenţă pe scenă a pianistului Dinu Lipatti cîntînd ce altceva decît Bach, Partita nr.1, BWV 825.